Connect with us

CONSILIUL UE

Consiliul UE a adoptat pachetul de coeziune de 330 de miliarde de euro din care România va putea beneficia de aproximativ 28 de miliarde de euro

Published

on

© European Commission/ Twitter

Consiliul UE a adoptat vineri pachetul de coeziune pentru perioada financiară 2021-2027, ce vizează fondurile structurale și de investiții, ridicându-se la peste 330 de miliarde de euro (în prețurile din 2018) sau aproape o treime din bugetul pe termen lung al Uniunii Europene, din care România va putea beneficia de aproximativ 28 de miliarde de euro, informează comunicatul oficial. 

Fondurile vor finanța proiecte regionale și locale menite să reducă disparitățile economice și sociale dintre statele membre și regiuni, stimulând în același timp o redresare durabilă după pandemie prin investiții în prioritățile ecologice și digitale.

„Politica de coeziune se află în centrul solidarității europene. Ea este aproape de cetățeni, iar beneficiile sale sunt resimțite la nivel local. Pachetul legislativ pentru următoarea perioadă de programare se va concentra pe provocările tranziției ecologice și digitale, sprijinind regiunile, întreprinderile și lucrătorii pe această cale”, a declarat Nelson de Souza, ministrul portughez pentru planificare.

La începutul lunii martie, Consiliul Uniunii Europene a aprobat pachetul legislativ privind politica de coeziune, în valoare de 330 de miliarde de euro, pentru proiecte regionale și locale în perioada 2021-2027 a Cadrului Financiar Multianual, prin intermediul fondurilor structurale.

Amintim că din cele 79,94 miliarde de euro de care va putea beneficia România – Mecanismul de Redresare și Reziliență și Cadrul Financiar Multianual – vor fi distribuite astfel: 30,44 miliarde din MRR (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Pachetul 2021-2027 urmează politica de coeziune stabilită a investițiilor multianuale, majoritatea resurselor fiind destinate țărilor și regiunilor mai puțin dezvoltate pentru a încuraja coeziunea socială, economică și teritorială în întreaga UE.

Cu toate acestea, pachetul simplifică normele și reflectă noile priorități ale UE, și anume consolidarea inovării și a digitalizării, tranziția către o economie cu emisii nete de dioxid de carbon zero, îmbunătățirea în continuare a conectivității cu rețelele strategice de transport și digitale și concentrarea asupra incluziunii sociale.

În total, aproximativ 30% din fondurile structurale vor contribui la decarbonizarea economiei, fiecare tip de activitate de investiții având un coeficient climatic specific. De asemenea, proiectele ar trebui să respecte principiul “fără daune semnificative”, în conformitate cu obiectivele de mediu ale UE.

Pachetul constă într-un act legislativ general care stabilește normele pentru opt fonduri gestionate în comun de statele membre și de Comisie – regulamentul privind dispozițiile comune – și în alte câteva regulamente care definesc obiectivele specifice și domeniul de aplicare al fiecărui fond.

Principalele fonduri ale politicii de coeziune sunt:

  • Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) – 200 de miliarde de euro pentru finanțare regională, cu sprijin personalizat pentru anumite regiuni și zone și o atenție sporită acordată orașelor și dezvoltării urbane durabile; sprijinirea competitivității și a creării de locuri de muncă în întreprinderile mici și mijlocii. Finanțat de FEDR, programul Interreg va cheltui peste 8 miliarde de euro pentru proiecte transfrontaliere, pentru a ajuta regiunile de frontieră să își dezvolte întregul potențial economic.
  • Fondul de coeziune – 42.5 miliarde de euro pentru statele membre al căror VNB pe cap de locuitor se situează sub 90% din media UE; sprijină rețelele transeuropene de transport, precum și proiectele în domeniul energiei și al transporturilor care aduc beneficii mediului.
  • Fondul social european Plus (FSE+) – 88 de miliarde de euro pentru a sprijini crearea de locuri de muncă, educația și formarea profesională, precum și incluziunea socială.

Săptămâna aceasta, Comisia Europeană a aprobat o investiție de 216 milioane de euro din Fondul de coeziune pentru modernizarea sistemului de transport al energiei termice din București.

Pozițiile adoptate de Consiliu în primă lectură cu privire la regulamente necesită în continuare votul oficial de confirmare din partea plenului Parlamentului European (așteptat până la sfârșitul lunii iunie) înainte de a fi publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. 

În 2020, politica de coeziune s-a dovedit a fi esențială pentru răspunsul imediat la pandemia de COVID-19. Prin modificarea normelor actuale, s-au pus rapid la dispoziția statelor membre lichidități din alocările neutilizate, cu flexibilitatea de a fi cheltuite acolo unde era cea mai mare nevoie de ele. Pe baza acestei experiențe, a fost adăugată o nouă dispoziție pentru utilizarea temporară a fondurilor ca răspuns la situații de urgență viitoare.

CONSILIUL UE

Președinția slovenă a Consiliului UE se va asigura de respectarea drepturilor consumatorilor din sectoarele comerțului online și turismului

Published

on

© European Union

Dimensiunea globală a pandemiei COVID-19 a stimulat digitalizarea și creșterea rapidă a comerțului și a serviciilor financiare, în timp ce sectorul turismului a cunoscut o recesiune severă și a ajuns la o stagnare completă. Asigurarea respectării drepturilor consumatorilor în aceste domenii a devenit o provocare care trebuie abordată în mod corespunzător, a subliniat ministrul sloven Zdravko Počivalšek, reprezentând Președinția Consiliului UE, la începutul unei reuniuni informale care a avut loc la 24 septembrie 2021 la Brdo pri Kranju, cu miniștrii responsabili pentru protecția consumatorilor.

El a precizat că principalele provocări sunt gestionarea noilor riscuri care decurg din progresele tehnologice în domeniul serviciilor financiare online și gestionarea creșterii puternice a vânzărilor online de produse.

„Pe lângă garantarea faptului că produsele de pe piață sunt sigure – fie că este vorba de produse vândute online sau în magazine fizice – obiectivul nostru comun ar trebui să includă crearea unei piețe interne funcționale în domeniul creditelor de consum, prin asigurarea celor mai bune condiții posibile pentru libera circulație a acestor servicii, acționând în același timp în direcția unei protecții maxime a consumatorilor”, a declarat Zdravko Počivalšek, ministrul dezvoltării economice și tehnologiei.

Miniștrii au salutat propunerea de regulament privind siguranța generală a produselor, care ia în considerare obiective importante în ceea ce privește asigurarea unor produse sigure pe piața unică. Printre noile provocări care apar în domeniul protecției consumatorilor și care trebuie abordate se numără schimbările în ceea ce privește obiceiurile consumatorilor, creșterea puternică a vânzărilor online de produse și gestionarea noilor riscuri generate de progresele tehnologice.

„Asigurarea faptului că numai produsele sigure – indiferent dacă sunt vândute online sau în magazine fizice – sunt disponibile pe piață este un obiectiv-cheie pe care trebuie să îl urmărim în acest domeniu. În acest sens, este important să găsim un echilibru între reglementările în vigoare și cele în curs de elaborare”, a adăugat Zdravko Počivalšek.

În ultimii doi ani, pe piața creditelor de consum au apărut din ce în ce mai mulți furnizori noi și noi tipuri de credite de consum. Necunoașterea modului de funcționare a platformelor online și lipsa de familiaritate cu noile tipuri de contracte de credit pot duce foarte repede la prejudicii grave pentru consumatori, au convenit miniștrii, subliniind că propunerea de directivă privind creditul de consum indică un pas în direcția cea bună.

În ceea ce privește turismul, miniștrii au fost de acord că este mai întâi necesar să se examineze și să se evalueze toate posibilele deficiențe ale actualei directive privind pachetele de servicii pentru călătorii. Aceștia au subliniat faptul că statele membre ale UE sprijină examinarea adecvării actualei Directive privind pachetele de servicii pentru călătorii, întrucât epidemia a demonstrat că aceasta este nepotrivită în circumstanțele excepționale cu care s-au confruntat și continuă să se confrunte atât consumatorii, cât și întreprinderile.

Comisarul Reynders a subliniat faptul că Comisia Europeană dorește să restabilească încrederea consumatorilor în creditele de consum și să se asigure că acest sector lucrează pentru consumatori și nu împotriva lor.

Directiva privind siguranța generală a produselor trebuie reformată, deoarece nu este adaptată la era digitală – de fapt, peste 70% dintre consumatorii de astăzi fac cumpărături online. În acest scop, Comisia Europeană a emis două propuneri legislative în domeniul protecției consumatorilor, și anume propunerile de directivă privind creditul de consum și de regulament privind siguranța generală a produselor, care au fost deja anunțate în contextul Noii agende pentru consumatori.

„Comisia Europeană a lansat o revizuire a Directivei privind pachetele de servicii de călătorie și va analiza dacă este nevoie de o armonizare suplimentară în ceea ce privește procedurile de insolvență și normele specifice privind rambursarea pachetelor de servicii plătite”, a conchis comisarul.

Ministrul Počivalšek, în calitatea sa de președinte, a încheiat reuniunea spunând:

„A devenit clar că avem nevoie de o acțiune rapidă, eficientă și unitară la nivelul UE pentru a răspunde la criză. Asigurarea respectării drepturilor consumatorilor este o responsabilitate esențială a statelor membre ale UE și sunt convins că, prin intermediul unei legislații adecvate, vom obține o mai bună protecție a consumatorilor pentru generațiile viitoare.”

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul Afaceri Generale: Secretarul de stat MAE, Iulia Matei, a exprimat sprijinul României față de consolidarea rezilienței UE

Published

on

Secretarul de stat pentru afaceri europene, Iulia Matei, a participat marți, 21 septembrie 2021, la Bruxelles, la reuniunea miniștrilor și secretarilor de stat pentru afaceri europene din statele membre UE, se arată în comunicatul oficial, remis CaleaEuropeană. 

Agenda reuniunii a inclus prezentarea priorităților Președinției slovene a Consiliului UE, un schimb de opinii cu privire la agenda adnotată a reuniunii Consiliului European din 21-22 octombrie, precum și o discuție referitoare la continuarea coordonării, la nivelul UE, în contextul pandemiei de Covid-19.

De asemenea, pe agenda reuniunii au mai figurat: o dezbatere cu privire la programul legislativ al Comisiei Europene, în contextul publicării Raportului anual de prognoză și a scrisorii de intenție cu privire la prioritățile pentru anul 2022, precum și o informare cu privire la derularea Conferinței privind viitorul Europei. De asemenea, Comisia Europeană a informat statele membre cu privire la stadiul relațiilor dintre UE și UK.

Miniștrii au evaluat situația actuală a relațiilor dintre UE și Regatul Unit, iar vicepreședintele Comisiei Europene, Maroš Šefčovič, a informat miniștrii cu privire la cele mai recente evoluții, inclusiv cu privire la recenta sa vizită în Irlanda și în Irlanda de Nord, se arată în concluziile Consiliului. 

În contextul prezentării formale a programului Președinției slovene a Consiliului, secretarul de stat Iulia Matei a exprimat sprijinul României față de prioritățile pe care această Președinție le-a formulat pentru semestrul în curs, cu accent pe consolidarea rezilienței Uniunii, atât în plan intern, cât și al acțiunii externe, inclusiv din perspectiva lecțiilor desprinse din criza generată de pandemia de Covid -19.

Referitor la evoluțiile determinate de pandemia de Covid-19, secretarul de stat român a subliniat necesitatea continuării asigurării unei cât mai bune coordonări la nivelul UE, în măsură să asigure un răspuns rapid și eficient al statelor membre la provocările pe care această pandemie continuă să le genereze. În cadrul discuțiilor, au mai fost abordate aspecte privind adaptarea măsurilor la contextul epidemiologic actual, având în vedere rata de vaccinare la nivelul UE și dimensiunea internațională, în contextul necesității sprijinirii statelor terțe cu capacități reduse pentru îmbunătățirea accesului la vaccinuri.

În raport cu agenda viitoarei reuniuni a Consiliului European din 21-22 octombrie, secretarul de stat Iulia Matei a evocat necesitatea includerii, pe agenda acestei reuniuni, a unei dezbateri cu privire la evoluțiile prețurilor la energie. A exprimat, în context, necesitatea unor discuții pe tema legăturii dintre evoluțiile care au loc în domeniile energiei și schimbării climatice și impactul acestora asupra consumatorilor vulnerabili din spațiul UE, în scopul identificării unor soluții adecvate la nivel european. Cu referire la agenda digitală, secretarul de stat Iulia Matei a subliniat necesitatea stabilirii unui cadru clar, cu o abordare politică mai accentuată, a dezbaterii pe această temă.

În context, a reiterat sprijinul pentru obținerea de progrese în dosarele legislative pendinte, subliniind și importanța consolidării rezilienței în domeniul securității cibernetice. Totodată, cu privire la agenda externă a Uniunii, secretarul de stat Iulia Matei a reiterat importanța unei bune pregătiri a viitorului Summit al Parteneriatului Estic și a stabilirii unei viziuni strategice, pe termen lung, post 2020 a Uniunii Europene în relația cu statele PaE, precum și a unor obiective concrete care să fie realizate de către acestea. A arătat că viitoarea Declarație a Summit-ului trebuie să transmită un semnal clar statelor partenere, de solidaritate cu acestea, îndeosebi în contextul provocărilor actuale cu care se confruntă.

Referitor la Conferința privind viitorul Europei, secretarul de stat Iulia Matei a reiterat importanța dezbaterilor pentru consolidarea relației Uniunii cu cetățenii, a solidarității și a unității europene, precum și a rezilienței UE în fața crizelor. A subliniat importanța unei bune pregătiri a mesajelor transmise şi a coordonării pozițiilor la nivelul Consiliului în perspectiva Plenarelor Conferinței şi a grupurilor tematice ale acesteia, astfel încât rezultatele Conferinței să reflecte multitudinea de opinii exprimate la nivelul statelor membre şi al cetățenilor. A subliniat importanța comunicării şi a informării adecvate a cetățenilor cu privire la desfășurarea dezbaterii asupra viitorului Europei, precum şi cu privire la oportunitatea implicării mai active a acestora în dezbateri.

Totodată, secretarul de stat Iulia Matei a arătat că eforturile la nivel național urmăresc asigurarea obiectivului unei cât mai bune implicări a cetățenilor, în mod deosebit a tinerilor, în evenimentele consacrate reflecției asupra viitorului Europei şi, în context, a adresat mulțumiri Vicepreședintei Comisiei Europene, Dubravka Šuica, pentru angajarea în dialogul cu tineri români cu privire la direcțiile viitoare ale proiectului european, în cadrul dezbaterii organizate de Ministerul Afacerilor Externe în marja Reuniunii Anuale a Diplomației Romane.

În ceea ce privește stadiul relațiilor dintre UE şi Regatul Unit, secretarul de stat Iulia Matei a apreciat eforturile Comisiei Europene de a identifica soluții creative, pragmatice și realiste pentru implementarea corespunzătoare a Protocolului privind Irlanda/Irlanda de Nord, cu respectarea limitelor stabilite de acesta, exprimând, în același timp, solidaritatea cu Irlanda. Secretarul de stat român a făcut referire la importanța implementării Acordului de retragere de către autoritățile britanice, cu accent asupra respectării drepturilor cetățenilor europeni, inclusiv români.

În contextul mai larg al relațiilor cu Regatul Unit, a evidențiat totodată importanța menținerii, de către partea britanică, a unei abordări proporționate şi echilibrate în realizarea controalelor asupra cetățenilor europeni la frontieră.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE a adoptat concluziile privind situația din Afganistan și solicită o coordonare strânsă cu partenerii internaționali

Published

on

© European Union - Source : EP

Consiliul UE a adoptat astăzi, 21 septembrie, concluziile privind Afganistanul, în care se subliniază angajamentul UE față de pacea și stabilitatea din această țară și față de sprijinirea poporului afgan. Concluziile stabilesc, de asemenea, linia de acțiune a UE privind acțiunile din Afganistan.

UE recunoaște că situația din Afganistan reprezintă o provocare majoră pentru întreaga comunitate internațională și subliniază necesitatea unei coordonări puternice în ceea ce privește angajamentul cu partenerii internaționali relevanți, în special cu ONU, se arată în comunicatul oficial.

Angajamentul operațional al UE și al statelor sale membre va fi atent calibrat în funcție de politica și acțiunile cabinetului interimar numit de talibani, nu îi va conferi acestuia nicio legitimitate și va fi evaluat în funcție de cele cinci criterii de referință convenite de miniștrii afacerilor externe ai UE în cadrul reuniunii lor informale din Slovenia din 3 septembrie 2021. În acest context, drepturile femeilor și ale fetelor reprezintă o preocupare deosebită.

Prin urmare, șeful diplomației UE, Josep Borrell, a anunțat că se lucrează pentru a continua prezența UE pe terenul afgan, însă nu se pot oferii detalii, momentan, din motive de securitate. De asemenea, acesta a menționat că este bine ca UE să mențină un canal de comunicare cu Guvernul din Kabul: „Să fim clari: a fi în contact cu, nu înseamnă deloc ceva care ar putea conferi o recunoaștere formală sau o legitimitate guvernului interimar”, a explicat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate într-o conferință de presă în cadrul unei reuniunii informale a miniștrilor de externe ai statelor membre.

O prezență minimă a UE pe teren la Kabul, în funcție de situația de securitate, ar facilita furnizarea de ajutor umanitar și monitorizarea situației umanitare și ar putea, de asemenea, să coordoneze și să sprijine plecarea în condiții de siguranță, securitate și ordine a tuturor cetățenilor străini și a afganilor care doresc să părăsească țara.

Ca o chestiune prioritară, UE va iniția o platformă politică regională de cooperare cu vecinii direcți ai Afganistanului pentru a contribui la prevenirea efectelor negative în regiune și pentru a sprijini reziliența economică și cooperarea economică regională, precum și nevoile umanitare și de protecție.

Consiliul va reveni asupra acestei chestiuni în cadrul următoarei sale reuniuni din octombrie.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA34 mins ago

Ursula von der Leyen face apel la populația României să se vaccineze anti-COVID-19: Convingerea oamenilor de a se vaccina ține de autoritățile naționale. Este nevoie de comunicare bună

COMISIA EUROPEANA37 mins ago

Ursula von der Leyen, despre implementarea PNRR: Există relații de lucru excelente și multă încredere între Comisie și administrația de la București

Dragoș Pîslaru41 mins ago

Dragoș Pîslaru salută adoptarea PNRR și explică cum a obținut România calificative maxime la 10 dintre cele 11 criterii de evaluare a planului de 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA45 mins ago

Ursula von der Leyen, reverență pentru ”medici, infirmiere și întreg personalul spitalicesc” din România: Vă mulțumesc pentru profesionalismul și dedicarea de care ați dat dovadă

Cristian Bușoi55 mins ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, despre aprobarea PNRR: Un efort diplomatic susținut la nivelul instituțiilor europene, care deschide un capitol istoric pentru România

Daniel Buda1 hour ago

Eurodeputatul Daniel Buda salută aprobarea PNRR: Să lăsăm generațiilor viitoare o Românie modernă și sustenabilă

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Președinta Comisiei Europene „felicită sincer” România pentru lucrul la venitul minim de incluziune care va sprijini persoanele cele mai vulnerabile și gospodăriile cu venituri mici

FONDURI EUROPENE1 hour ago

Klaus Iohannis salută aprobarea PNRR în prezența Ursulei von der Leyen și îi cere lui Florin Cîțu implementarea reformelor și investițiilor: Este șansa de a lăsa generațiilor viitoare o Românie profund modernizată

ROMÂNIA1 hour ago

Premierul Florin Cîțu: Faptul că PNRR-ul României a obținut 10 calificative A din 11 arată aprecierea Comisiei Europene

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA37 mins ago

Ursula von der Leyen, despre implementarea PNRR: Există relații de lucru excelente și multă încredere între Comisie și administrația de la București

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Președinta Comisiei Europene „felicită sincer” România pentru lucrul la venitul minim de incluziune care va sprijini persoanele cele mai vulnerabile și gospodăriile cu venituri mici

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Klaus Iohannis a primit-o pe Ursula von der Leyen la Palatul Cotroceni. Președinta Comisiei Europene este în România pentru a semna PNRR

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI10 hours ago

Rareș Bogdan a fost ales prim-vicepreședinte al PNL pentru comunicare și relații internaționale: România are nevoie de reforme. Nimeni nu ne va ierta dacă nu facem investiții

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI23 hours ago

Gheorghe Falcă a fost ales vicepreședinte al PNL pentru fonduri europene și dezvoltare regională: Modernizarea României, al treilea mare proiect de țară, după aderarea la UE și NATO

POLITICĂ2 days ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU5 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru5 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU5 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

Team2Share

Trending