Connect with us

CONSILIUL UE

Țările UE au aprobat bugetul de 330 de miliarde de euro al politicii de coeziune pentru următorii șapte ani. România va putea atrage peste 28 de miliarde de euro din fondurile regionale

Published

on

© Calea Europeană/ Diana Zaim

Consiliul Uniunii Europene a aprobat miercuri pachetul legislativ privind politica de coeziune, în valoare de 330 de miliarde de euro, pentru proiecte regionale și locale în perioada 2021-2027 a Cadrului Financiar Multianual, prin intermediul fondurilor structurale, pentru a contribui la reducerea disparităților economice și la stimularea redresării în urma pandemiei, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Ambasadorii la UE ai statelor membre au aprobat textele juridice ce reglementează fondurile, care reprezintă aproape o treime din bugetul pe șapte ani al UE, confirmând astfel acordul politic la care s-a ajuns cu Parlamentul European.

“Politica de coeziune se află în centrul solidarității europene, deoarece oamenii pot simți impactul său în cotidian. Regiunile, lucrătorii și întreprinderile beneficiază de pe urma acesteia. Pachetul legislativ pentru noua perioadă de programare va sprijini redresarea UE, precum și tranziția verde și cea digitală”, a declarat, în acest context, Nelson de Souza, ministrul portughez al planificării, a cărui țară asigură președinția Consiliului UE.

Pachetul de coeziune pentru perioada 2021-2027 prevede investiții multianuale, majoritatea resurselor fiind concentrate pe țările și regiunile mai puțin dezvoltate, pentru a promova coeziunea socială, economică și teritorială în întreaga UE. În contextul crizei actuale, acest lucru nu numai că va atenua efectele sociale și economice pe termen lung ale pandemiei de COVID-19, ci va contribui și la funcționarea pieței unice.

Amintim că din cele 79,94 miliarde de euro de care va putea beneficia România – Mecanismul de Redresare și Reziliență și Cadrul Financiar Multianual – vor fi distribuite astfel: 30,44 miliarde din MRR (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Potrivit Consiliului UE, colegiuitorii au convenit asupra a cinci noi obiective de politică, care reflectă principalele priorități ale UE:

– o Europă mai competitivă și mai inteligentă;

– o Europă mai verde, rezilientă, cu o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon, care se îndreaptă către zero emisii de dioxid de carbon;

– o Europă mai conectată;

– o Europă mai socială și mai favorabilă incluziunii, prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale;

– o Europă mai aproape de cetățeni;

Proiectele finanțate din fonduri cuprind de la infrastructura de transport, spitale și asistență medicală, energie curată, gestionarea apei, dezvoltare urbană durabilă, cercetare, inovare și digitalizare, până la regimuri privind ocuparea forței de muncă, incluziune socială, educație și formare.

Noua legislație simplifică normele, reducând birocrația și asigurând cheltuirea mai eficientă a resurselor.

Este important faptul că aceasta a fost legată de semestrul european, un cadru pentru coordonarea politicilor economice, care duce la formularea de recomandări pentru reforme structurale la nivel național. Acest lucru va îndruma statele membre cu privire la modul optim de a investi banii din fonduri pentru a avea un impact mai puternic la nivel regional și local.

În plus, accesul la resursele de coeziune este condiționat de respectarea Cartei drepturilor fundamentale a UE și a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap.

Proiectul de act legislativ prevede, de asemenea, o monitorizare eficace a pieței achizițiilor publice, precum și o mai mare transparență, statele membre furnizând informații mai detaliate referitoare la destinatarii finanțării.

În ansamblu, aproximativ 30 % din fondurile structurale vor contribui la decarbonizarea economiei, fiecare tip de activitate de investiții având un coeficient climatic specific. De asemenea, proiectele ar trebui să respecte principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”, în conformitate cu obiectivele de mediu ale UE.

În 2020, politica de coeziune s-a dovedit a fi esențială pentru răspunsul imediat la pandemia de COVID-19. Prin modificarea normelor actuale, s-au pus rapid la dispoziția statelor membre lichidități din alocările neutilizate, cu flexibilitatea de a fi cheltuite acolo unde era cea mai mare nevoie de ele. Pe baza acestei experiențe, a fost adăugată o nouă dispoziție pentru utilizarea temporară a fondurilor ca răspuns la situații de urgență viitoare.

Se așteaptă ca Parlamentul European să confirme acordul politic în luna martie. Deși este foarte probabil ca proiectele de regulamente să intre în vigoare în iunie, în urma revizuirii de către experții juriști-lingviști, alocările pentru statele membre vor intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2021.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Bogdan Aurescu, înainte de reuniunea miniștrilor de externe din UE: România este preocupată pentru desfășurarea de trupe militare ale Rusiei în Marea Neagră

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, va participa luni la reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, care va avea loc în sistem videoconferinţă, unde va evidenţia poziţia principială a României privind susţinerea integrităţii teritoriale şi suveranităţii Ucrainei și va exprima preocuparea pentru desfăşurarea de trupe şi echipamente militare ale Rusiei în Crimeea, la frontiera estică a Ucrainei şi, în general, în Marea Neagră.

Ministerul Afacerilor Externe informează duminică, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro, că la reuniunea șefilor diplomațiilor din țările UE vor fi abordate situaţia din Georgia, relaţiile UE – India, situaţia din Myanmar, stadiul Planului Comun de Acţiune Cuprinzător privind dosarul nuclear iranian, relaţiile cu Mozambic şi perspectivele Acordului post-Cotonou. Agenda tematică propriu-zisă a reuniunii va include dezbateri referitoare la evoluţiile din Etiopia şi situaţia din Ucraina. De asemenea, miniştrii de externe europeni vor avea un schimb informal de opinii cu ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Dimitri Kuleba.

În ceea ce priveşte situaţia din Georgia, miniştrii vor analiza evoluţiile recente, în contextul crizei politice interne. “Ministrul Bogdan Aurescu va reliefa importanţa continuării eforturilor de mediere ale UE cu obiectivul identificării de soluţii concrete. Va evidenţia, de asemenea, că sprijinul UE este esenţial pentru consolidarea democraţiei şi a rezilienţei Georgiei şi, în general, a statelor din Parteneriatul Estic, având în vedere multiplele provocări cu care se confruntă aceste ţări în ultima perioadă”, arată sursa citată.

Referitor la relaţiile UE – India, miniştrii europeni vor evalua stadiul pregătirii Summitului UE – India, care va avea loc la Porto, pe data de 8 mai, sub preşedinţia portugheză a Consiliului UE. Ministrul român de externe va exprima susţinerea pentru atingerea unor obiective cât mai ambiţioase cu ocazia reuniunii la nivel înalt. Potrivit MAE, el va arăta că un parteneriat solid şi cuprinzător cu India va contribui la crearea unui prim pilon al implicării strategice a UE în regiunea indo-pacifică.

Cât priveşte situaţia îngrijorătoare din regiunea Tigray din Etiopia, precum şi rolul Uniunii Europene în soluţionarea acestei crize, ministrul Bogdan Aurescu va sublinia importanţa eforturilor de detensionare pentru a evita riscul de contagiune în întreaga regiune a Cornului Africii, cu impact indirect şi asupra UE. De asemenea, va evidenţia rolul important deţinut de Uniunea Africană şi de Autoritatea Interguvernamentală pentru Dezvoltare.

Dezbaterea privind Ucraina va avea loc după vizita preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, la Kiev (3 martie) şi reuniunea Consiliului de Asociere UE – Ucraina (11 februarie).

O atenţie specială va fi acordată situaţiei de securitate din estul ţării, în urma evoluţiilor recente de securitate, precizează MAE. În plan intern, vor fi abordate eforturile de soluţionare a conflictului şi sprijinul UE în continuarea procesului de reforme. Demnitarul român va reitera sprijinul pentru parcursul european al Ucrainei şi pentru aprofundarea procesului de asociere politică şi integrare economică şi va încuraja continuarea eforturilor autorităţilor ucrainene în realizarea de reforme, în beneficiul tuturor cetăţenilor. De asemenea, va evidenţia poziţia principială a României privind susţinerea integrităţii teritoriale şi suveranităţii Ucrainei. În acelaşi timp, va exprima preocuparea pentru desfăşurarea de trupe şi echipamente militare ale Rusiei în Crimeea, la frontiera estică a Ucrainei şi, în general, în Marea Neagră. În context, va accentua necesitatea unei viziuni strategice privind Parteneriatul Estic şi a unei agende ambiţioase post-2020, care să includă consolidarea dimensiunii de securitate a cooperării cu statele partenere prin utilizarea tuturor instrumentelor disponibile la nivelul UE.

Discuţia cu ministrul afacerilor externe ucrainean, Dimitri Kuleba, va oferi oportunitatea unui schimb de vederi pe teme precum relaţiile Ucrainei cu UE şi evoluţiile recente din estul ţării, se mai arată în comunicatul citat.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Țările UE și-au stabilit mandatul de negociere pentru certificatul de vaccinare: Deținerea adeverinței “nu este o condiție prealabilă pentru a exercita dreptul la liberă circulație”

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene au convenit un mandat pentru negocieri cu Parlamentul European cu privire la propunerea unui certificat verde digital, informează Consiliul UE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acest certificat va facilita circulația sigură și liberă în timpul pandemiei COVID-19 prin furnizarea dovezii că o persoană a fost fie vaccinată împotriva COVID-19, a primit un rezultat negativ al testului PCR, fie s-a recuperat în urma îmbolnăvirii de COVID-19, mai precizează sursa citată.

“Pentru a evidenţia principiul nediscriminării, în special faţă de persoanele nevaccinate, partea operativă a reglementării principale prevede explicit că deţinerea unui Certificat Verde Digital nu este o condiţie prealabilă pentru a exercita dreptul la libera circulaţie”, se arată în textul aprobat de statele membre, publicat alături de comunicat.

a”Situația epidemiologică actuală rămâne de o mare îngrijorare, dar atunci când privim în viitor, trebuie să avem soluții care să funcționeze în toate statele membre. Certificatul verde digital este creat pentru a facilita circulația sigură și liberă. Este cel mai important pentru cetățenii noștri, pentru societățile noastre și pentru redresarea economiilor noastre. Salut acest prim pas. Arată că suntem gata să colaborăm constructiv cu Parlamentul European și Comisia pentru a continua să avansăm rapid cu privire la aceste propuneri, pentru ca certificatul și sistemul să fie pe deplin operaționale vara asta”, a declarat prim-ministrul portughez António Costa, a cărui țară asigură președinția Consiliului UE.

Mandatul de negociere al Consiliului a fost adoptat după ce, la finele lunii trecute, Parlamentul European a decis să accelereze aprobarea adeverinței electronice verzi, pentru a facilita adoptarea sa până în vară și pentru a permite circulația sigură și liberă pe durata pandemiei. Astfel, plenul Parlamentului European va adopta mandatul de negociere cu Consiliul, care poate include amendamente la propunerea Comisiei, în cursul următoarei sesiuni plenare din 26-29 aprilie.

Comisia Europeană a propus la 17 martie crearea unei adeverințe electronice verzi pentru a facilita libera circulație, în condiții de siguranță, în interiorul UE în timpul pandemiei de COVID-19. Propunerea acestei adeverințe face parte dintr-o comunicare adoptată de Colegiul Comisiei Europene prin care Comisia invită statele membre să se pregătească pentru o abordare coordonată a ridicării treptate a restricțiilor determinate de COVID-19 atunci când situația epidemiologică o va permite. 

Separat, șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale UE au transmis prin intermediul concluziilor Consiliului European din 25 martie că “lucrările legislative și de ordin tehnic referitoare la adeverințele electronice interoperabile și nediscriminatorii privind COVID-19, bazate pe propunerea Comisiei, ar trebui să avanseze în regim de urgență”.

Potrivit comunicatului Consiliului UE, cadrul legal al certificatului verde digital constă din două propuneri legislative. Primul se referă la cetățenii UE și membrii familiilor lor, iar al doilea se referă la resortisanții țărilor terțe care se află legal sau au reședința legală pe teritoriul unui stat membru.

Conform acestor propuneri, va fi posibil să se utilizeze adeverința în toate statele membre ale UE.

Modificările cheie introduse în textele legislative de către Consiliu sunt următoarele:

– O referire la faptul că un certificat verde digital nu este o condiție prealabilă pentru exercitarea drepturilor de liberă circulație și nu este un document de călătorie, pentru a sublinia principiul nediscriminării, în special față de persoanele nevaccinate.

– Un nou articol privind dimensiunea internațională a certificatului verde digital, care clarifică tratamentul care trebuie acordat certificatelor emise cetățenilor Uniunii și membrilor familiilor acestora, precum și resortisanților țărilor terțe cu ședere legală / rezidenți vaccinați în țări terțe.

– Dispozițiile privind protecția datelor au fost consolidate de-a lungul textului regulamentului principal, în special pe baza avizului comun al Autorității europene pentru protecția datelor și a Comitetului european pentru protecția datelor.

– Textul include acum o dispoziție tranzitorie pentru a se asigura că statele membre pot continua să utilizeze sistemele existente în prezent pe o perioadă scurtă de șase săptămâni de la intrarea în vigoare a principalului regulament și până când cadrul certificatului verde digital este pe deplin operațional pe teritoriu.

– Textul proiectului de regulament conține o dispoziție care permite Irlandei și celorlalte state membre să accepte reciproc certificate eliberate resortisanților țărilor terțe pe baza reciprocității.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul dă undă verde regulamentului pentru instituirea Programului de 4,2 mld. euro pentru Piața Unică a UE în următorii șapte ani

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul dă undă verde regulamentului pentru instituirea Programului de 4,2 mld. euro pentru Piața Unică a UE în perioada 2021-2027. Această măsură urmează unui acord încheiat în decembrie anul trecut cu Parlamentul European care deschide calea pentru adoptarea rapidă a proiectului de regulament la a doua lectură.

„Piața unică este coloana vertebrală a economiei noastre. Noul program se va asigura că funcționează corespunzător atât pentru întreprinderi, cât și pentru consumatori și că va continua să promoveze competitivitatea și creșterea durabilă în întreaga UE”, a declarat Pedro Siza Vieira, ministrul de stat portughez pentru economie și tranziție digitală.

Programul reunește activitățile finanțate în prezent în cadrul a șase programe diferite. Bugetul său total este de 4.2 miliarde EUR. Aceasta reprezintă o „completare” de 119 de milioane de euro față de propunerea inițială a Comisiei, prezentată în urmă cu 2 de ani. De asemenea, piața unică va avea în premieră un buget dedicat ca parte a Cadrului Financiar Multianual.

Principalul obiectiv al Programului pentru Piața Unică este de a permite cetățenilor, consumatorilor, întreprinderilor și autorităților publice din întreaga UE să profite pe deplin de integrarea pieței. În acest sens, va facilita următoarele:

  • va sprijini punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației Uniunii în domeniul pieței interne a bunurilor și serviciilor, al supravegherii pieței, al standardizării, al politicii în domeniul concurenței și al serviciilor financiare
  • va furniza servicii de consultanță întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), în special prin intermediul rețelei europene a întreprinderilor
  • va finanța activități legate de protecția consumatorilor și responsabilizarea utilizatorilor finali din domeniul financiar.
  • se va concentra pe protecția unui lanț de aprovizionare cu alimente sigur și durabil, care este necesar pentru a permite funcționarea eficientă a pieței unice.
  • va finanța furnizarea de statistici europene de înaltă calitate privind toate politicile Uniunii.

În conformitate cu acordul politic încheiat în decembrie anul trecut între colegislatori, se așteaptă ca Parlamentul European să aprobe poziția Consiliului în primă lectură în următoarele luni. Regulamentul va fi apoi considerat adoptat în mod formal. Se va aplica retroactiv de la 1 ianuarie 2021.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Dacian Cioloș3 hours ago

Dacian Cioloș, mesaj pentru Vladimir Putin: Lumea privește. Aveți obligația morală și umanitară să îi acordați asistență medicală lui Aleksei Navalnîi

SUA4 hours ago

UE solicită Rusiei să-i acorde lui Aleksei Navalnîi acces la îngrijiri medicale. SUA avertizează că “vor exista consecințe dacă Navalnîi moare”

CONSILIUL UE5 hours ago

Bogdan Aurescu, înainte de reuniunea miniștrilor de externe din UE: România este preocupată pentru desfășurarea de trupe militare ale Rusiei în Marea Neagră

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Papa Francisc, îngrijorat de intensificarea activităților militare din Ucraina: “Sper că putem evita o amplificare a tensiunii”

S&D7 hours ago

Social-democrații din Parlamentul European au lansat platforma #Progressives4Europe pentru participarea cetățenilor la Conferința privind viitorul Europei

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Liderii europeni care s-au vaccinat cu AstraZeneca: De la președintele și cancelarul Germaniei la prim-miniștrii Marii Britanii, Franței și Italiei

MAREA BRITANIE9 hours ago

Regatul Unit trimite două nave de luptă în Marea Neagră și are pregătite avioane de luptă F-35 pe fondul mișcărilor masive de trupe ale Rusiei

CHINA11 hours ago

Declarație comună SUA-China la Shanghai: Cei doi concurenți sistemici se angajează să coopereze în dosarul crucial al schimbărilor climatice

NATO12 hours ago

Ministrul german al apărării: Rusia generează o “amenințare imediată” pentru securitatea Europei. Moscova se definește drept un ”contrapunct iliberal și antidemocratic faţă de Occident”

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Emmanuel Macron pledează pentru “linii roșii clare cu Rusia” din partea Occidentului: După un comportament inacceptabil, trebuie să sancţionăm

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL1 week ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending