Connect with us

ROMÂNIA

Coruptia, Fondurile Europene si Oamenii Politici

Published

on

În ultimele articole (I, II, III) am identificat  factorii care împiedică cheltuirea eficientă a fondurilor europene. Pe langa factorii enumerati in articolele anterioare, coruptia este cel mai ingrijorator obstacol si vom dezvolta acest subiect in acest articol.

Ton Van Lierop, purtator de cuvant al Comisiei Europene, al directoratului de Politici Regionale spunea ca problemele Romaniei sunt sitematice si sunt legate de corupţie, legislaţie, incompetenţa, lipsa de eficienta in management şi a autorităţilor de control, birocraţie şi conflictele de interese.

Intr-un raport de tara intocmit de Transparency International in 2008 este evidentiat faptul ca actorii internationali sunt ingrijorati de riscul care a aparut, in legatura dintre sectorul public si cel privat din cauza vulnerabilitatiilor legislative. De asemenea, in acelasi studiu se subliniaza ca coruptia este unul dintre principalele obstacole ale dezvoltarii economice romanesti si ca autoritatiile care se ocupa de acest fenomen au un impact limitat asupra rezolvarii problemelor, probabil din cauza influenţei politice.

Coruptia, fenomen ce influenteaza capacitatea de absorbtie a fondurilor, se manifesta prin trei aspecte:

  1. Prefecţi, subprefecţi, şefi de agenţii şi instituţii guvernamentale sunt numiţi de la centru pe criterii politice. Este un sistem din care se hraneste clientelismul politic de tip neofanariot si care pedepseste competenta, corectitudinea si profesionalismul. Din cauza acestor numiri politice şi a angajarilor în sistemul public bazate pe “pile” sistemul public nu este  eficient.
  2. Alocarea de fonduri pe criterii strict politice, in functie de culoarea carnetului de partid al primarului, presedintelui de consiliu judetean, ca rasplata si argument electoral, si ca pedeapsa pentru alesii opozitiei, sau ca metoda de santaj pentru a forta migratia demnitarilor opozitiei la partidul de guvernamant.
  3. Forma cea mai vizibilă a corupţiei este cea de abuz în serviciu public de către funcţionarii publici. Alocarea de fonduri publice este adesea însoţită de „spaga”, o suma de bani care este plătita în schimbul obtinerii unor contracte.

Corupţia în România

Corupţia reprezintă un factor de nedreptate socială, care menţine şi contribuie la creşterea   sărăciei şi care afectează negativ dezvoltarea economică. Actele de corupţie au un impact direct asupra dezvoltării economice şi sociale, distrugând  beneficiile potenţiale ale  economiei libere de piaţă şi inhibă abilitatea agenţiilor de stat de a le preveni şi combate. Imaginea de astăzi a României oferă o societate în care corupţia se desfăşoară la toate nivelele sociale şi în care este  implicat sectorul public şi privat. Instituţiile (educaţie, sănătate, administraţie judiciară, publice locale sau centrale), sunt afectate din plin de acest fenomen înrădăcinat practic in obiceiurile românilor. În 2008, România a fost din nou evaluată de către Transparency International printre naţiunile cele mai corupte din UE-27, cu un Indice de Percepţie al Corupţiei, de 3,8, ceea ce înseamnă că ţara are o problemă gravă a corupţiei. Potrivit unui Eurobarometru din aprilie 2008, 75% dintre respondenţi români consideră corupţia o problemă majoră în ţara lor.  Cauza principală a corupţiei din România este morală şi nu este cauzată de nivelul de trai scăzut sau de sărăcie.

Într-un interviu realizat de România Curată,  psihologul şi antropologul Aurora Liiceanu susţine faptul că „fenomenul este o componentă antropologică sau culturală foarte puternică, în sensul că la noi există o tradiţie  a mitei”. Mita, bacşişul, relaţiile, plicul şi pilele sunt forme de corupţie larg raspândite in societatea în care trăim. Traficul de influenţă reprezintă un fenomen de corupție, care persistă indiferent de venitul sau statutul persoanei care îl exercită, deoarece e o problemă de mentalitate, problema corupției fiind aşa de înrădăcinată, încât, devine un lucru normal cu care ne-am obişnuit. Exploatarea unei poziții, conflictul de interese şi nepotismul sunt alte forme de corupție, iar oamenii nu realizează impactul negativ pe care îl au asupra tinerilor, reducându-le capacitatea de adaptare la mediul înconjurător.

Un alt tip de corupţie dezvoltat în România este cel realizat de “baronii locali” – persoane care ocupă poziţii importante la nivel economic local, si au relaţii bune cu politicul, obtinand controlul asupra resurselor locale cu ajutorul acestora. În unele cazuri, “baronii locali” sunt liderii politici ai judeţelor.

Corupţia în Parlamentul României

In februarie 2011, Daniel Befu, un jurnalist de la ziarul România Liberă, a trimis mesaje SMS la toti cei 460 de români membrii ai parlamentului, pretinzând a fi un om de afaceri care reprezintă un fond de investitii din Emiratele Arabe Unite, care doreste să facă afaceri cu ei. Un sfert din cei 460 de membri ai parlamentului român, au  răspuns într-un mod pozitiv, chiar dacă legea le  interzice să se implice în activităţi economice. Lista celor care au raspuns pozitiv o puteti gasi aici.

Cel mai rapid raspuns, din momentul trimiterii mesajului, a fost a lui socialistul Robert Negoita, care a sunat la un minut de la trimiterea SMS-ului. Dar „campionul” apelurilor telefonice a fost pdl-istul Valerian Vreme, care era si Ministrul Comunicatiilor la acea vreme. In  numai doua ore a incercat prin sapte apeluri telefonice sa  il contacteze  pe imaginarul om de afaceri din Arabia, pentru o eventuala afacere. Miron Mitrea este un alt nume greu care a raspuns printr-un SMS la aceasta propunere. Liberalul Nini Sapunaru a propus sa fie contactat pe un numar privat de telefon, pentru detalii.

Corupţia în Parlamentul European-  cazul Adrian Severin

În martie 2011, Parlamentul European a fost zguduit de un scandal de coruptie in care a fost implicat una dintre cele mai importante figuri ale delegaţiei române de la Bruxelles, Adrian Severin, fostul vice-cancelar şi ministru al Afacerilor Externe al Romaniei. Jurnalisti de la Sunday Times, au pretins ca reprezinta o organizaţie de Lobby din sectoarul bancar şi au contact 60  de deputaţi europeni pentru a testa etica lor. În cursul anchetei de opt luni, jurnalistii au gasit politicieni dispusi „sa isi vanda serviciile”, pentru a crea amendamente in schimbul unor sume de bani. Editia din 20 Martie a Sunday Times, a publicat numele celor trei europarlamentari care au cazut in capcana: Ernst Strasser din Austria, Zoran Thaler din Slovenia si Adrian Severin din Romania. Dar ceea ce a fost mai interesant, a fost scandalul care a urmat acestui articol si inversunarea cu care Adrian Severin a tinut piept clasei politice romanesti, mass-mediei si societatii civile, refuzand sa renunte la pozitia de europarlamentar. In prezent Adrian Severin reprezinta inca Romania in Parlamentul European, ca si independent insa, chiar  daca exista si o proba video care atesta faptul ca pentru “serviciile” sale, europarlamentarul a negociat o suma de 12.000 de euro. Aici puteti urmari videoul anchetei realizat de Sunday Times in 2011, la cabinetul din PE al  europarlamentarului roman.

 Corupţia în Guvernul României – cazul Ioan Botis

Pe data de 20 aprilie 2011,  ministrul Muncii, Ioan Botis a demisionat, după ce a aparut in presa o informatie conform careia ONG-ul pentru care  soţia sa a lucrat, a primit 500.000 de euro în subvenţii de la  UE. Soţia domnului Botis a lucrat ca si consilier pentru un ONG care a primit finantare din partea Ministerului Municii in valoare de peste 2 milioane de lei, finantare oferita de AMPOSDRU. Chiar dacă la început a avut sprijinul partidului de guvernământ, şi sprijinul prim-ministrului la acea data Emil Boc, Botis a decis sa demisioneze.

Concluzii

Cele  mai importante elemente care trebuie luate in considerare in Romania sunt legate de intarirea sistemului institutional si a statului de drept, factori care reprezinta conditii esentiale in  procesul de realizare al politicilor. Transparenta, responsabilitate, eficienta, competitivitate, multi-level governance reprezintă factorii principali care ar trebui să fie pilonii oricarui sistem.  In Romania toti acesti factori sunt in faza incipienta. Apoi, putem merge mai departe si discuta despre lipsa de resurse umane, lipsa de infrastructura si inovatie, distanta si accesibilitatea pietelor externe,etc. Dar, inainte de aceste lucruri, trebuie sa ne asiguram  ca acei factori care alcatuiesc pilonii de baza ai unui sitem functioneaza într-un mod sanatos.

Cand vorbim despre performanta economica, cheia succesului o reprezinta buna guvernanta. Dacă nu exista imbunatatiri si  responsabilitati pentru  reducerea coruptiei alte reforme vor avea doar un impact limitat. Dupa 20 de ani de economie de piata, Romania este inca la coada clasamentului, in spatele tuturor tarilor post-comuniste, cand vine vorba de performanta institutionala sau economica. Coruptia, care apare ca  o reflectare a cadrului institutional slab, continua sa fie un impediment serios pentru competitivitatea economiei romanesti.

Gratian Mihailescu, Consultant Afaceri Europene

Foto: ixnos.blogspot.com

NATO

Declarația Summitului București 9, adoptată în prezența lui Joe Biden: “NATO rămâne piatra de temelie a securităţii euro-atlantice, iar rolul SUA în securitatea Europei este indispensabil”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președinții celor nouă state aliate de pe flancul estic al NATO au denunțat luni acțiunile agresive ale Rusiei în vecinătatea Alianței Nord-Atlantice și au pledat ca aliații NATO să abordeze împreună ascensiunea globală a Chinei, într-o declarație comună adoptată la capătul summitului formatului București 9 găzduit de președintele Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni și la care a participat, în premieră, în format virtual, președintele Statelor Unite, Joe Biden.

Reuniți în pregătirea summitului NATO din 14 iunie, în prezența virtuală a secretarului general Jens Stoltenberg, liderii aliaților est-europeni și-au reafirmat angajamentul de a spori cheltuielile militare în materie de apărare și dezideratul ca summitul aliat să paveze drumul spre un nou capitol în relaţia transatlantică.

“NATO rămâne piatra de temelie a stabilităţii şi securităţii euro-atlantice. Ne-am împărtăşit opiniile privind evoluţia NATO până în 2030 şi dincolo de acest termen. Reafirmăm hotărârea noastră consecventă de a menţine o legătură transatlantică puternică şi durabilă, bazată pe unitate şi solidaritate aliate, o legătură care rămâne fundamentul apărării noastre colective, aşa cum este consacrat în Articolul 5 al Tratatului de la Washington. Rolul Statelor Unite ale Americii pentru securitatea Europei este indispensabil”, au transmis președinții României, Poloniei, Bulgariei, Cehiei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Slovaciei și Ungariei.

Vom continua să ne adaptăm şi să ne consolidăm pe mai departe capacitatea de descurajare şi apărare (…) Sprijinim şi aşteptăm decizii substanţiale şi ambiţioase la apropiatul Summit NATO. Susținem conceptele militare strategice adoptate recent pentru consolidarea descurajării şi apărării Alianţei noastre şi ne angajăm să le implementăm integral“, au punctat ei.


Declaraţia comună a șefilor de stat din Formatul București 9 (B9)

(Bucureşti, 10 mai 2021)

Noi, Preşedinţii Bulgariei, Republicii Cehe, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, României, Republicii Slovace şi Ungariei, ne-am reunit astăzi, în format virtual, în cadrul platformei pentru consultare şi dialog Bucureşti 9. Salutăm călduros participarea Preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Joseph Biden, şi a Secretarului General al NATO, Jens Stoltenberg la această reuniune.

Am discutat evoluțiile de securitate din spaţiul euro-atlantic, inclusiv din vecinătatea noastră. A fost o oportunitate excelentă de a reitera, în pregătirea apropiatului Summit NATO, angajamentul nostru pentru ca Alianţă noastră puternică să devină şi mai puternică. Pe fondul creșterii provocărilor şi ameninţărilor, NATO rămâne piatra de temelie a stabilităţii şi securităţii euro-atlantice. Ne-am împărtăşit opiniile privind evoluţia NATO până în 2030 şi dincolo de acest termen.

Reafirmăm hotărârea noastră consecventă de a menţine o legătură transatlantică puternică şi durabilă, bazată pe unitate şi solidaritate aliate, o legătură care rămâne fundamentul apărării noastre colective, aşa cum este consacrat în Articolul 5 al Tratatului de la Washington. Rolul Statelor Unite ale Americii pentru securitatea Europei este indispensabil. Noi, ca aliaţi NATO, împărtăşind aceleaşi valori şi principii democratice, vom continua să lucrăm împreună în beneficiul securităţii euro-atlantice şi al cetăţenilor noştri. Suntem pregătiţi să asigurăm o împărțire echitabilă a responsabilităţilor, în deplin acord cu sarcinile asumate în Angajamentul privind Cheltuielile pentru Apărare. Apropiatul Summit NATO va pava drumul spre un nou capitol în relaţia transatlantică.

NATO se confruntă cu ameninţări şi provocări distincte din toate direcţiile strategice. Acţiunile agresive ale Rusiei şi creşterea prezenţei sale militare în vecinătatea imediată a NATO, inclusiv recenta escaladare din Marea Neagră, la graniţele Ucrainei şi în Crimeea anexată ilegal, precum şi activităţile agresive hibride derulate de aceasta, continuă să ameninţe securitatea euro-atlantică şi să conteste ordinea internaţională bazată pe reguli.

Condamnăm actele de sabotaj ale Rusiei pe teritoriul Alianţei, aşa cum au demonstrat exploziile din 2014 de la depozitul de muniţie de la Vrbětice, din Republica Cehă, care constituie o violare gravă a dreptului internaţional. În plus, ne exprimăm îngrijorarea faţă de informațiile privind un tipar comportamental similar pe teritoriul Bulgariei, așa cum arată anunţul referitor la investigaţia în curs de la Sofia. Suntem pe deplin solidari cu aliaţii noştri, Republica Cehă şi Republica Bulgaria.

Terorismul rămâne o ameninţare pentru noi toţi. Războiul hibrid, dezinformarea şi minciuna au ca scop semănarea neîncrederii în societăţile noastre, cu obiectivul final de a șubrezi fundamentul democraţiilor noastre şi de a ne submina unitatea. Instabilitatea de dincolo de frontierele noastre contribuie, de asemenea, la  migraţia ilegală. Rămânem vigilenţi, în cadrul Alianţei, astfel încât să ne asigurăm ca Afganistanul să nu redevină un adăpost pentru terorişti.

Din 2014, NATO a făcut paşi decisivi în direcţia unui proces semnificativ de adaptare la o nouă realitate geopolitică, concentrându-se pe misiunea sa esenţială de apărare colectivă. Acești pași au fost consolidați suplimentar, în special prin deciziile Summiturilor de la Varşovia din 2016 şi de la Bruxelles din 2018, care prevedeau prezenţa înaintată a NATO de la Marea Baltică la Marea Neagră şi Iniţiativa NATO privind creşterea gradului de operativitate şi răspuns (NATO Readiness Initiative), care sunt expresia solidarităţii şi unităţii aliate. În acest context, apreciem constituirea brigăzilor NATO Readiness Initiative conduse de Polonia şi România şi propunerea Bulgariei de a găzdui Prezenţa de Coordonare Maritimă Regională a NATO pentru Marea Neagră.

În contextul în care aceste măsuri rămân în vigoare şi trebuie implementate integral, ca răspuns la agravarea situaţiei de securitate, vom continua să ne adaptăm şi să ne consolidăm pe mai departe capacitatea de descurajare şi apărare. Continuând asigurarea posturii de apărare şi descurajare, NATO rămâne, în acelaşi timp, deschis către un dialog regulat, cu o agendă bine articulată şi substanţială, şi către o relaţie constructivă cu Rusia atunci când acţiunile Rusiei vor permite acest lucru.   

Apreciem leadership-ul Secretarului General al NATO privind procesul NATO 2030, propunând modalităţi de răspuns la provocări de securitate complexe, printr-o abordare de tip 360 grade, stabilind astfel o direcţie clară pentru viitorul Alianţei, inclusiv prin lansarea procesului de actualizare a Conceptului Strategic al NATO.

Sprijinim şi aşteptăm decizii substanţiale şi ambiţioase la apropiatul Summit NATO. Susținem conceptele militare strategice adoptate recent pentru consolidarea descurajării şi apărării Alianţei noastre şi ne angajăm să le implementăm integral. În acest context, aliaţii ar trebui să se angajeze în vederea modernizării Structurii NATO de Forţe, componentă esenţială pentru construirea unei arhitecturi consolidate a NATO de descurajare şi apărare.

Ascensiunea globală a Chinei are implicaţii pentru securitatea euro-atlantică şi trebuie să o abordăm împreună, ca Alianţă.

Ameninţările în creștere la adresa securităţii şi societăţilor noastre, decurgând din exploatarea vulnerabilităţilor sistemice şi utilizarea în scop militar a noilor tehnologii, solicită eforturi în direcţia creşterii rezilienţei la nivel național şi aliat, aşa cum a fost evidenţiat inclusiv în contextul actualei pandemii de COVID-19. Trebuie să continuăm aceste demersuri şi salutăm toate iniţiativele dedicate acestora, cum ar fi Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă ce urmează a fi lansat de România, precum şi activitatea Centrelor de Excelenţă dedicate de la Riga, Tallinn şi Vilnius.

Reiterăm angajamentul nostru pentru politica NATO a Uşilor Deschise (Open Door policy), aşa cum este reflectată în Articolul 10 al Tratatului de la Washington. Decizia adoptată la Summitul NATO de la Bucureşti din 2008 rămâne valabilă. Uşa NATO ar trebui să rămână deschisă tuturor celor care pot şi doresc să se alăture comunităţii noastre. Încurajăm acei parteneri care aspiră să adere la Alianţă să continue implementarea reformelor necesare, inclusiv deciziile pentru pregătirea statutului de membru, cu luarea în considerare a valorilor democratice, respectului pentru statul de drept şi drepturile omului şi cu deplina respectare a angajamentelor şi obligaţiilor internaţionale. Vom continua să sprijinim eforturile lor în acest scop.

Vom continua să lucrăm cu partenerii like-minded, în special din vecinătatea noastră, pentru a aprofunda dialogul, cooperarea practică şi asistenţa pentru creşterea rezilienţei acestora. Ne menţinem angajamentul pentru asigurarea securităţii şi stabilităţii Balcanilor de Vest. Reafirmăm, de asemenea, sprijinul ferm pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Georgiei, Ucrainei şi Republicii Moldova, în cadrul frontierelor acestora recunoscute la nivel internaţional. În timp ce îşi vor urmări aspiraţiile europene şi euro-atlantice, aceste ţări vor continua să beneficieze de sprijinul nostru în eforturile lor de a creşte rezilienţa în faţa oricăror interferenţe externe.

Cooperarea dintre NATO şi UE s-a dezvoltat considerabil şi este esenţială în faţa provocărilor de securitate comune. Ca aliaţi NATO şi state membre UE, susţinem parteneriatul strategic şi aprofundarea coordonării dintre NATO şi UE. În acest scop, vom urmări potenţialul combinat al celor două organizaţii, inclusiv creşterea rezilienţei euro-atlantice, combaterea ameninţărilor hibride, creşterii securităţii în domeniul cibernetic şi obţinerea unei sinergii sporite de acţiune.

Vom continua eforturile dedicate unui NATO mai eficient şi mai puternic şi suntem gata să ne oferim contribuţia în beneficiul securităţii transatlantice. Ne menţinem angajamentul de a continua reuniunile în formatul Bucureşti 9, platformă de consultare şi dialog, ca modalitate de a promova abordări comune şi de a contribui la securitatea euro-atlantică.


Șeful statului a găzduit luni, 10 mai, împreună cu președintele polonez, Andrzej Duda, Summitul Formatului București (B9), o inițiativă care reunește statele de pe flancul estic al NATO, reuniunea având loc cu o lună înainte de summitul NATO de la Bruxellesla întrunire fiind prezent în format virtual și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Pentru prima oară de la inițierea acestui format, care reunește șefii de state de pe flancul estic al NATO, la summitul B9 a participat și președintele Statelor Unite, Joe Biden.

Formatul București (B9) este o inițiativă lansată de Președintele României, Klaus Iohannis, și de Președintele Republicii Polone, Andrzej Duda, la care participă statele membre NATO situate pe Flancul Estic al Alianței: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria.

Primul Summit B9 a fost organizat la București, în noiembrie 2015. Reuniunile ulterioare la nivel înalt au avut loc la Varșovia (8 iunie 2018) și Košice (28 februarie 2019).

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a pledat luni în discuția cu omologul său american, Joe Biden, din cadrul summitului formatului București 9 pe care l-a găzduit la Palatul Cotroceni, pentru creșterea prezenței militare a Statelor Unite în România și în sudul flancului estic al NATO.

Șeful statului a găzduit luni, 10 mai, împreună cu președintele polonez, Andrzej Duda, Summitul Formatului București (B9), o inițiativă care reunește statele de pe flancul estic al NATO, reuniunea având loc cu o lună înainte de summitul NATO de la Bruxelles, la întrunire fiind prezent în format virtual și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Pentru prima oară de la inițierea acestui format, care reunește șefii de state de pe flancul estic al NATO, la summitul B9 a participat și președintele Statelor Unite, Joe Biden.

“Situaţia îngrijorătoare de securitate din Marea Neagră – despre care am discutat pe larg – ne-a dovedit că trebuie să ne menţinem vigilenţa. Așadar, NATO trebuie să continue să își întărească postura de descurajare şi apărare, în special pe Flancul Estic, în mod unitar și coerent, de la Marea Baltică la Marea Neagră. De aceea, am pledat – inclusiv în discuția cu Președintele Biden – pentru o creștere a prezenței militare aliate, inclusiv a SUA, în România și în sudul Flancului Estic“, a anunțat Iohannis, la finalul summitului, într-o conferință comună de presă cu omologul său polonez, Andrzej Duda.

 

Președintele a arătat că participarea lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summit a întărit sentimentul unităţii aliate şi a reconfirmat realitatea că statele Formatului Bucureşti acţionează pentru consolidarea securităţii euroatlantice în ansamblul său şi în deplină conformitate cu deciziile adoptate la nivel aliat.

Iohannis a evocat și contextul aniversării, în 2021, a zece ani de la semnarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru secolul al XXI-lea între România și Statele Unite.

Pentru România, participarea în premieră a Preşedintelui Biden la Summitul Formatului Bucureşti este cu atât mai relevantă cu cât anul acesta celebrăm 10 ani de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI dintre România și Statele Unite ale Americii“, a spus el.

Președintele Klaus Iohannis a mai arătat că în intervenția pe care a susținut-o în premieră pentru un președinte al SUA la summitul B9, Joe Biden s-a referit la “importanța unei Alianțe mai puternice și relevante global și, mai presus de toate, la importanța specială a articolului V din Tratatul de la Washington, pe care Statele Unite ale Americii îl susțin extrem de puternic”.

“De asemenea, împărtășesc ce a spus Președintele Biden legat de necesitatea întăririi cooperării transatlantice: Parteneriatul transatlantic acoperă Europa și se întinde nu doar peste Ocean, ci merge până la Marea Baltică și Marea Neagră, acesta fiind cheia de boltă a tot ceea ce am realizat în secolul XX și până acum”, a mai adăugat șeful statului.

Președintele a mai punctat că reuniunea B9 s-a concretizat cu adoptarea unei Declarații Comune.

Formatul București (B9) este o inițiativă lansată de Președintele României, Klaus Iohannis, și de Președintele Republicii Polone, Andrzej Duda, la care participă statele membre NATO situate pe Flancul Estic al Alianței: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria.

Primul Summit B9 a fost organizat la București, în noiembrie 2015. Reuniunile ulterioare la nivel înalt au avut loc la Varșovia (8 iunie 2018) și Košice (28 februarie 2019).

Continue Reading

ROMÂNIA

Ludovic Orban, întrevedere cu președintele Poloniei: Vizita este o foarte bună oportunitate pentru menținerea și consolidarea relației bilaterale și pe dimensiunea parlamentară

Published

on

© Ludovic Orban/Facebook

Președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, a subliniat în cadrul întâlnirii cu președintele Poloniei, Andrzej Duda, de la Palatul Parlamentului, oportunitatea vizitei sale în România pentru menținerea și consolidarea relației dintre cele două state și pe dimensiunea parlamentară, dincolo de cea strategică. 

Am avut onoarea de a primi, astăzi, la Parlament, vizita președintelui Republicii Polone, domnul Andrzej Duda.

Am…

Posted by Ludovic Orban on Monday, 10 May 2021

 

„România și Polonia împărtășesc un Parteneriat Strategic fundamentat, între altele, pe viziuni similare cu privire la caracterul esențial al parteneriatului transatlantic pentru securitatea comună, la provocările din mediul de securitate, la importanța dezvoltării cooperării NATO-UE, precum și la necesitatea susținerii securității partenerilor estici”, a declarat Ludovic Orban, precizând că, dincolo de dimensiunea strategică, „această vizită este o foarte bună oportunitate și pentru menținerea și consolidarea relației dintre cele două state și pe dimensiunea parlamentară”, potrivit unei postări pe Facebook.

Președintele Poloniei efectuează luni și marți o vizită la București, unde participă la summitul formatului București 9 găzduit de Klaus Iohannis și la care vor lua parte online și președintele SUA Joe Biden și secretarul general al NATO Jens Stoltenberg.

În acest context, preşedintele Klaus Iohannis a declarat azi că a discutat cu omologul său polonez despre aprofundarea şi extinderea Parteneriatului strategic româno-polonez, anunţând că în a doua parte a anului va avea loc o nouă şedinţă comună a guvernelor celor două ţări la care va fi agreat un nou plan de acţiune al Parteneriatului pentru perioada 2021-2025.

Şeful statului a arătat, într-o conferință comună de presă cu Andrzej Duda, că discuţiile au vizat şi securitatea la Marea Neagră şi, în general, pe Flancul Estic, precum şi priorităţile pentru Summitul NATO din acest an.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

NATO7 hours ago

Declarația Summitului București 9, adoptată în prezența lui Joe Biden: “NATO rămâne piatra de temelie a securităţii euro-atlantice, iar rolul SUA în securitatea Europei este indispensabil”

NATO7 hours ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

ROMÂNIA8 hours ago

Ludovic Orban, întrevedere cu președintele Poloniei: Vizita este o foarte bună oportunitate pentru menținerea și consolidarea relației bilaterale și pe dimensiunea parlamentară

NATO8 hours ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

CE revine cu precizări asupra declarației comisarului Thierry Breton: Contractul semnat cu AstraZeneca rămâne în vigoare după luna iunie până la îndeplinirea angajamentelor asumate

ROMÂNIA10 hours ago

Anca Dragu, la reuniunea președinților Parlamentelor din UE: Digitalizarea are potențialul de a îmbunătăți modul în care cetățenii se conectează la instituțiile fundamentale ale democrației

POLITICĂ10 hours ago

Cristian Diaconescu, mesaj de Ziua Regalității: Monarhia României s-a aflat întotdeauna de partea bună a istoriei, a domnit întru legea țării și pentru binele nației noastre

ROMÂNIA11 hours ago

Ludovic Orban a transmis președinților parlamentelor din UE că digitalizarea României este unul din pilonii Planului de Redresare și Reziliență

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Raport: Țările G7 trebuie să investească anual 1.000 de miliarde de dolari pentru a asigura o redresare economică solidă în urma pandemiei

Dan Motreanu11 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu, solicitare către statele UE: Agricultorii care aplică practici mai stricte pentru protecția animalelor trebuie să fie sprijiniți financiar

NATO7 hours ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO8 hours ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO12 hours ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru1 day ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază că cea mai importantă armă a UE împotriva populiștilor este ”conținutul activității noastre” și cere statelor membre să se implice pentru a câștiga ”bătălia comunicării”

Advertisement
Advertisement

Trending