Connect with us

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII

COVID-19: Banca Europeană de Investiții sprijină societățile private din România cu 190 milioane de euro

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Sute de societăți din România vor beneficia de noua finanțare dedicată sectorului privat, în valoare de 190 milioane EUR, acordată de Banca Europeană de Investiții pentru a susține sectoarele cele mai afectate de COVID-19 din punct de vedere economic, social și al sănătății, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro. 

„Susținerea societăților de pe întreg teritoriul României pentru a continua să investească este esențială pentru ca România să depășească dificultățile economice, sociale și de ocupare a forței de muncă provocate de COVID-19. Dând curs cererii miniștrilor de finanțe europeni, Banca Europeană de Investiții, banca UE, a răspuns rapid pentru a soluționa problemele din întreaga Europă. Salut această nouă inițiativă însemnată în valoare de 190 milioane EUR care va acorda sprijin financiar dedicat pentru companii de pe întreg teritoriul țării în cooperare cu importante instituții financiare. Noua schemă este mai bună și mai flexibilă. Aceasta permite cheltuieli pentru capitalul circulant, inclusiv, printre altele, pentru plata salariilor, pentru securitate socială și impozite, fără a impune o scadență minimă, cu scopul de a atenua impactul economic al COVID-19. Banca Europeană de Investiții este un partener esențial pentru România în această perioadă dificilă”, a declarat Vasile-Florin Cîțu, Ministrul Finanțelor Publice din România și Guvernator al Băncii Europene de Investiții.

Inițiativa presupune un pachet dedicat pentru susținerea rezilienței economice în contextul COVID-19, acordat României de Banca Europeană de Investiții. Asigurarea accesului la finanțare este crucială pentru a proteja locurile de muncă, pentru a debloca investițiile economice și pentru a facilita creșterea economică.

„De la începutul pandemiei COVID-19, Banca Europeană de Investiții a colaborat strâns cu importanți parteneri financiari locali pentru a găsi cele mei bune soluții de susținere a societăților care au fost cele mai vulnerabile la pandemie. Societățile de pe întreg teritoriul României pot depune solicitări imediat pentru sprijin individualizat în cadrul programului în valoare de 190 milioane EUR. În următoarele săptămâni, partenerii noștri din România – CEC Bank, Intesa Sanpaolo Bank România, UniCredit și Sogelease – vor stabili modul în care societățile pot accesa noua finanțare pentru capital circulant, investiții economice și finanțare prin leasing, precum și pentru a-și acoperi costurile cu salarii, impozite și securitate socială. BEI se angajează să susțină investițiile sectorului privat din România și din întreaga lume și să colaboreze cu parteneri locali pentru a consolida reziliența economică afectată de COVID-19. În calitate de nou vicepreședinte al BEI responsabil pentru operațiunile din România, aștept cu nerăbdare să susțin investițiile de transformare din întreaga țară în anii următori și să consolidez în continuare strânsa cooperare a BEI cu partenerii din România”, a declarat Christian Kettel Thomsen, vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții.

190 milioane EUR disponibili imediat prin partenerii financiari din România

Răspunsul BEI va fi pus în practică de importante instituții financiare românești: CEC Bank, Intesa Sanpaolo Bank România, UniCredit și BRD SOGELEASE, și va permite IMM-urilor și întreprinderilor de dimensiune intermediară din întreaga țară să beneficieze de capital circulant, finanțare prin leasing și investiții de capital.

Societățile românești vor putea beneficia de noua finanțare atât în lei, cât și în euro.

Programul în valoare de 190 milioane EUR este disponibil imediat, iar societățile pot depune solicitări prin intermediul filialelor din întreaga țară.

Sprijin individualizat pentru sectoarele cele mai afectate de COVID-19

Noul program de finanțare pentru reziliența economică afectată de COVID-19 va ajuta societățile cele mai afectate de incertitudine economică și de dificultăți legate de pandemie.

Societățile din sectorul de producție, comerț, agricultură, turism și transport vor beneficia de o gamă de produse financiare acordate de cele patru instituții partenere românești: CEC Bank, Intesa Sanpaolo Bank România, Unicredit și BRD Sogelease. Impactul general al schemelor de finanțare va fi consolidat prin clientela diversă și prin diferitele finanțări acordate de cei trei parteneri.

Certitudinea că România beneficiază de răspunsul global al BEI la pandemia de COVID-19

Cele patru instituții partenere românești au clienți pe întreg teritoriul țării. Se estimează că peste 85 % din investițiile noi susținute prin schemele de finanțare vor fi făcute în societățile situate în regiunile de coeziune.

Răspunsul global al BEI la pandemia de COVID-19

Sprijinul BEI dedicat acordat României pentru reziliența economiei în contextul COVID-19 face parte din răspunsul global al BEI în valoare de 20 miliarde EUR pentru reducerea impactului economic al pandemiei.

Banca Europeană de Investiții (BEI) este instituția de creditare pe termen lung a Uniunii Europene deținută de statele membre ale acesteia. Banca pune la dispoziție finanțare pe termen lung pentru investiții solide, cu scopul de a contribui la atingerea obiectivelor politicilor UE.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII

Nadia Calviño, ministrul spaniol al economiei și finanțelor, va deveni prima femeie președintă a Băncii Europene de Investiții, după un acord al țărilor UE

Published

on

© La Moncloa

Miniștrii de finanțe din Uniunea Europeană au convenit vineri să sprijine candidatura Nadiei Calviño la funcția de președinte al Băncii Europene de Investiții (BEI), punând capăt unei perioade de negocieri în urma cărora ministrul economiei și de finanțe al Spaniei, țara care deține președinția Consiliului UE, va deveni prima femeie președintă a BEI, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Decizia a fost luată la reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare în urma consultărilor dintre acționarii băncii, în frunte cu viceprim-ministrul și ministrul de finanțe al Belgiei, Vincent Van Peteghem, care prezidează în prezent Consiliul guvernatorilor BEI.

“BEI este un instrument-cheie pentru realizarea obiectivelor politice ale UE, atât în cadrul Uniunii noastre, cât și în afara granițelor noastre. Suntem convinși că Nadia Calviño are toate calitățile necesare pentru a gestiona cea mai mare bancă multilaterală din lume, canalizând finanțările atât de necesare pentru întreprinderi și sprijinind investițiile pentru a stimula competitivitatea și creșterea durabilă a Europei”, a declarat Van Peteghem. 

Nadia Calviño, care este prim-vicepreședinte al Guvernului Spaniei și ministru al economiei, comerțului și întreprinderilor, ar urma să îi succeadă lui Werner Hoyer, al cărui al doilea mandat la conducerea băncii UE se încheie la 31 decembrie 2023.

Economistă de formație, Calviño a ocupat anterior, între 2014 și 2018, funcția de director general pentru buget în cadrul Comisiei Europene.

“BEI, brațul financiar al UE, este o instituție-cheie pentru economia europeană. Ea va avea un rol și mai important în viitor pentru a finanța tranziția ecologică, pentru a oferi sprijin financiar pentru reconstrucția Ucrainei și, de asemenea, pentru a sprijini rolul Europei în lume. Sunt onorată de încrederea și sprijinul miniștrilor pentru a mă afla la conducerea Grupului BEI”, a declarat Calviño.

Candidatura lui Calviño a fost înaintată la scurt timp după alegerile din Spania, în iulie, când existau deja alți patru candidați: italianul Daniele Franco, suedezul Thomas Östros, poloneza Teresa Czerwinska și daneza Margrethe Vestager, care și-a luat concediu din poziția sa de vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru a candida la președinția BEI.

BEI este cel mai mare creditor multilateral din lume, cu un bilanț de 547 de miliarde de euro. Actualul său președinte este politicianul german Werner Hoyer, care se află în funcție din 2012, după ce a fost reales pentru un al doilea mandat în 2018.

Continue Reading

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII

Sondaj BEI: Condițiile de acordare a creditelor s-au înăsprit în România, urmând tendința din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est, ca urmare a îngrijorărilor legate de rentabilitate

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Oferta de credite se restrânge în timp ce băncile caută să se extindă, în contextul îngrijorărilor legate de rentabilitate, relevă un sondaj realizat de Banca Europeană de Investiții referitor la activitatea de creditare a băncilor din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est în 2023.

”Concluziile sondajului indică faptul că restrângerea ofertei de credit, începută în 2022 din cauza războiului din Ucraina, a inflației, a ratelor mai ridicate și a încetinirii economice, este încă în desfășurare. Toate segmentele sectorului de afaceri au fost afectate de oferta mai restrânsă, în special întreprinderile mici și mijlocii. Aici intervine BEI Global, care va continua să ofere finanțare în condiții favorabile prin intermediarii noștri financiari întreprinderilor mici din regiune, pentru a le ajuta să-și depășească dificultățile financiare, să decarbonizeze, să se extindă și să creeze locuri de muncă”, a precizat vicepreședintele BEI Kyriacos Kakouris.

Conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, se previzionează că oferta de credite va rămâne slabă sau neutră în aproape toate țările (cu excepția Albaniei).

Cu toate acestea, se prevede că deficitul mare dintre cerere și ofertă din ultimii ani (când cererea a fost rezilientă, dar oferta s-a restrâns) se va diminua, consideră BEI.

Cererea de credite din partea clienților băncilor a rămas rezilientă și se așteaptă o ușoară îmbunătățire a acesteia. Investițiile fixe și comerțul cu amănuntul, în special piața imobiliară de locuințe, au contribuit negativ, dar se așteaptă ca investițiile fixe să se reia în perioada următoare.

În ciuda previziunilor negative anterioare, calitatea creditelor s-a îmbunătățit în ultimele șase luni. Cu toate acestea, dată fiind perspectiva economică mai slabă și ratele de dobânzi mai ridicate, băncile se așteaptă din nou la o majorare a împrumuturilor neperformante în următoarele șase luni.

Cu toate acestea, un număr tot mai mare de bănci își exprimă intenția de a-și extinde selectiv operațiunile în regiune (50 %, în creștere de la 45 % la sondajul precedent și de la 30 % la sondajul dinainte) sau de a-și menține nivelul operațiunilor. Cele mai multe filiale regionale au o rentabilitate mai mare decât întregul grup în ceea ce privește randamentul activelor și randamentul capitalurilor proprii, în special în Republica Cehă, Kosovo și Macedonia de Nord.

Totuși, viziunea acestora referitoare la rentabilitate s-a deteriorat semnificativ față de ultimul sondaj, peste 50 % dintre bănci semnalând acum o rentabilitate mai mică în diferite țări (Albania, Croația, Ungaria, Polonia și România) față de operațiunile la nivel de grup.

România 

Cererea de credite a rămas puternică în România în ultimele șase luni, în special din partea companiilor. În schimb, condițiile de acordare a creditelor s-au înăsprit în continuare. În timp ce potențialul pieței bancare rămâne ridicat, profitabilitatea sistemului a început să se deterioreze, în conformitate cu tendința regională.

Majoritatea băncilor intervievate percep piața bancară din România ca având un potențial ridicat, ocupând locul trei în regiune.

De asemenea, majoritatea băncilor descriu poziționarea lor pe piața din România ca fiind satisfăcătoare. Cu toate acestea, profitabilitatea băncilor din România s-a deteriorat în comparație cu sondajul anterior, în conformitate cu tendința regională.

Cererea de credite s-a îmbunătățit în continuare în ultimele șase luni – determinată în special de cererea robustă pe segmentul corporatist. Cererea de credite pentru locuințe a rămas neschimbată. Băncile se așteaptă ca cererea globală de credite să continue să crească în următoarele șase luni.

Condițiile privind oferta de credite au continuat să se înăsprească în ultimele șase luni în toate domeniile, urmând tiparele observate în întreaga Europă Centrală, de Est și de Sud-Est. Băncile din România se așteaptă ca oferta de credite să rămână neschimbată în următoarele șase luni.

Accesul la finanțare a continuat să se îmbunătățească în ultimele șase luni, după o deteriorare în prima jumătate a anului 2022. Se așteaptă ca condițiile de finanțare să fie bune în următoarele șase luni. 

Calitatea creditelor în România a rămas solidă, contrar așteptărilor anterioare, și nu se așteaptă nicio schimbare majoră pentru perioada următoare.

Sondajul privind activitatea de creditare a băncilor din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est se desfășoară o dată la șase luni pe un eșantion de aproximativ 15 grupuri bancare internaționale și 85 de filiale locale sau bănci locale independente din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est.

Acesta colectează informații despre standardele, termenii și condițiile de creditare, precum și despre diverși factori interni și internaționali care pot fi responsabili pentru schimbările intervenite în activitatea de creditare. Se examinează și cererea de împrumuturi. Sondajul include întrebări specifice despre calitatea creditelor și condițiile de finanțare pentru bănci.

Este conceput astfel încât să formeze un panel de observații care să ofere o evaluare aproape în timp real a situației actuale a sectorului bancar din regiunea Europei Centrale, de Est și de Sud-Est. Sondajul este dezvoltat și gestionat de Departamentul de Economie al BEI și face parte dintr-o serie de rapoarte întocmite alături de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială pentru Inițiativa Viena.

Continue Reading

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII

Germania ia în calcul să susțină planul Franței prin care Banca Europeană de Investiții să finanțeze proiecte europene pentru apărare

Published

on

© European Union, 2017/Source: EC - Audiovisual Service

Germania a început să ia în considerare un plan propus de guvernul francez care ar extinde puterile Băncii Europene de Investiții (BEI) și i-ar permite instituției să finanțeze proiecte de apărare, precum achiziționarea de arme și provizii militare, relatează Politico Europe.

În prezent, BEI, deținută de statele membre ale UE, furnizează împrumuturi către alte sectoare, precum climatul, energia durabilă și digitalizarea, dar îi este interzis să investească în domeniul apărării.

Această schimbare subliniază importanța sporită al BEI, care s-a extins rapid în ultimii ani, pe măsură ce țările UE cu resurse financiare limitate au apelat la ea pentru a finanța investiții.

De altfel, cursa pentru președinția băncii a devenit una politică, cu diverși candidați – inclusiv vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, care este în prezent în concediu, și ministrul spaniol al finanțelor Nadia Calviño – concurând pentru postul vacant din anul viitor.

În trecut, Germania a fost precaută în ceea ce privește BEI și acordarea dreptului de a investi în domeniul apărării. Cu toate acestea, invazia Rusiei în Ucraina a schimbat această percepție în Berlin – nu numai din necesitate politică, ci și pentru că investiția în sectorul militar este acum considerată mai acceptabilă din punct de vedere moral.

Cancelarul german, Olaf Scholz, a anunțat această schimbare – “Zeitenwende” – în cadrul politicii externe și securității germane, îndreptând Berlinul către un rol de lider în securitatea europeană. Investițiile BEI ar putea sprijini UE în consolidarea capacităților de apărare și a capacității de producție pentru a ajuta Ucraina, au declarat diplomați din Berlin și Bruxelles.

Deși sprijinul pentru schimbarea mandatului BEI nu este încă o perspectivă oficială a guvernului german – un purtător de cuvânt al ministrului de finanțe, Christian Lindner, a refuzat să comenteze dacă susține planul – simpatia lui Scholz pentru plan este semnificativă: Dacă Germania ar sprijini oficial propunerea franceză, probabilitatea ca și alte țări să susțină ideea ar crește.

Acest lucru ar fi cheia pentru obținerea unei majorități în consiliul de administrație al BEI, format din miniștri de finanțe sau economie din cele 27 de țări UE. Aceștia sunt cei care ar putea schimba mandatul BEI pentru a include apărarea. O schimbare a mandatului ar necesita sprijinul a cel puțin 14 țări UE, care să reprezinte 50% din capitalul subscris al băncii. Aici, Germania joacă un rol cheie, deoarece este unul dintre cei mai mari acționari ai BEI, alături de Franța și Italia, care dețin fiecare aproximativ 19% din bancă.

La începutul acestui an, ministrul olandez al apărării, Kajsa Ollongren, și-a exprimat susținerea pentru o astfel de schimbare, declarând: “Avem nevoie de o industrie de apărare foarte capabilă în UE… Pentru asta trebuie să investim… și dacă nu provine fonduri de pensii mari sau din bănci, atunci există o problemă reală.”

Țările UE și Parlamentul European au indicat un prim semn de susținere pentru acest concept, atunci când au votat în favoarea Legii de Sprijin pentru Producția de Muniție, o lege destinată să stimuleze producția de proiectile pentru Ucraina, care a inclus mențiunea că BEI “ar trebui să își intensifice sprijinul pentru industria europeană de apărare și achiziții comune în afara sprijinului său actual pentru tehnologiile cu uz dublu.”

Săptămâna trecută, președintele BEI, Werner Hoyer, a avertizat împotriva schimbării mandatului, spunând că acest lucru ar plasa banca pe “calea greșită.” De asemenea, persoane apropiate de președintele băncii au declarat că în cadrul instituției există îndoieli. Una dintre îngrijorările majore este că BEI ar putea pierde anumiți investitori, cum ar fi fondurile de pensii, de la care banca împrumută bani și care pot avea reguli împotriva investițiilor în proiecte de apărare.

Un purtător de cuvânt al BEI a declarat că banca este “complet dedicată sprijinirii investițiilor în tehnologiile de care are nevoie Europa pentru securitatea sa și pentru apărarea pe termen lung”, dar că încearcă să facă acest lucru prin tehnologii cu utilizare dublă, precum investițiile în securitatea cibernetică sau sateliți, care pot fi folosiți în scopuri militare, dar nu sunt tehnologii militare în sine.

Purtătorul de cuvânt a adăugat că BEI a decis în iunie să mărească finanțarea pentru astfel de infrastructuri de securitate “la cel mai înalt nivel până în prezent, alocând 8 miliarde de euro pentru finanțare până în 2027.”


Material redactat de Taisia Fusea

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.4 hours ago

Donald Tusk redevine premier al Poloniei. Parlamentul de la Varșovia l-a ales în fruntea unei coaliții care pune capăt epocii conservatoare

CONSILIUL EUROPEAN4 hours ago

Klaus Iohannis: Aderarea României la Schengen ar transmite un mesaj puternic de unitate europeană; deschiderea negocierilor de aderare la UE cu R. Moldova și Ucraina ar fi “o decizie istorică”

ROMÂNIA6 hours ago

Directorul general al ICI București: Implementarea tehnologiilor AI oferă soluții inovatoare pentru a răspunde nevoilor și cerințelor tot mai complexe ale utilizatorilor

SCHENGEN7 hours ago

Premierul Bulgariei respinge ideea unor condiții specifice pentru aderarea la Schengen: Negocierile cu Austria sunt în desfășurare

U.E.7 hours ago

Olaf Scholz cere liderilor din UE să transmită un mesaj de unitate prin continuarea sprijinului pentru Ucraina. Mark Rutte solicită evitarea unui ”dublu blocaj” al ajutorului pentru Kiev pe ambele maluri ale Atlanticului

POLITICĂ7 hours ago

Nicolae Ciucă: Bugetul pentru 2024 va fi un buget pentru dezvoltarea României. Pentru prima dată în istorie, bugetul educației crește cu 61%. 7,3% din PIB sunt alocați pentru investiții

U.E.8 hours ago

Într-o reacție ce pare îndreptată spre Ungaria, Dmitro Kuleba spune că ”nu puteți merge împotriva cursului istoriei”: Ucraina va deveni membră a UE. Singura întrebare este dacă cineva va încetini procesul

CONSILIUL UE9 hours ago

Ministrul german de externe subliniază importanța continuării sprijinirii Ucrainei pentru a-și putea ”elibera poporul din iad”: Este în interesul nostru de securitate

REPUBLICA MOLDOVA10 hours ago

Consiliul UE subliniază “valoarea adăugată” a Misiunii UE în R. Moldova pentru “politica de securitate și apărare comună” în actualul mediu geostrategic

REPUBLICA MOLDOVA10 hours ago

Maia Sandu, distinsă cu Premiul “Mihnea Constantinescu” decernat de Institutul Aspen România ca apreciere pentru păstrarea “traiectoriei pro-europene a R. Moldova”

ROMÂNIA3 days ago

Marcel Ciolacu: Am reușit să setăm premisele pentru ca România să devină un hub de investiții și suport logistic pentru marile proiecte americane

ROMÂNIA6 days ago

Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Astăzi nu se votează procesul de extindere a spațiului Schengen. Discutăm aspectele de progres sau de vulnerabilități în toate statele membre

ROMÂNIA1 week ago

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, subliniază că ”viitorul nostru este în UE şi în NATO” și îndeamnă la reflecție pentru că ”deciziile de azi vor deveni istoria de mâine a României”

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

NATO2 weeks ago

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească

Trending