Demiterea prin moțiune de cenzură a guvernului condus de Ilie Bolojan a fost relatată luni în presa internațională, care subliniază că votul din Parlamentul României declanșează temeri privind o posibilă criză fiscală și o perioadă de instabilitate politică.
Coaliția pro-europeană s-a prăbușit după ce 281 de parlamentari au votat în favoarea moțiunii și doar patru împotrivă, într-un demers inițiat de Partidul Social Democrat (PSD) și formațiunea de extremă dreapta AUR, după retragerea social-democraților din guvern la finalul lunii aprilie, notează Deutsche Welle. Parlamentarii Partidului Național Liberal (PNL), ai USR și ai UDMR nu au participat la vot, mai consemnează sursa citată.
Deși alegerile anticipate sunt considerate improbabile, piețele financiare reacționează negativ la turbulențele politice, pe fondul riscului ca România să ezite în angajamentele privind reducerea celui mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. Moneda națională, leul, a atins un minim istoric în raport cu euro înaintea votului, iar investitorii rămân precauți.
“Actuala coaliție ajunsese la putere în urmă cu aproximativ zece luni, cu scopul de a limita ascensiunea extremei drepte, după o serie de alegeri polarizante. Deși guvernul începuse reducerea deficitului și evitase la limită o retrogradare a ratingului, tensiunile dintre liberali și social-democrați au escaladat pe fondul măsurilor de austeritate, care au afectat electoratul PSD și au contribuit la creșterea sprijinului pentru partidele radicale”, mai arată DW.
EFE notează că adoptarea moţiunii de cenzură va deschide o perioadă de incertitudine şi negocieri complexe pentru formarea unui nou guvern.
Agenţia remarcă faptul că moţiunea a fost adoptată cu cel mai puternic sprijin parlamentar de la revenirea democraţiei în România în 1990.
Moţiunea de cenzură deschide calea unor negocieri intense în această ţară membră a UE şi NATO, iar o nouă coaliţie similară cu cea anterioară nu poate fi exclusă, deşi cu un nou prim-ministru la conducere care să aibă aprobarea PSD, comentează EFE.
Potrivit Politico Europe, votul a fost posibil după o alianță neobișnuită între PSD și AUR, o mișcare care a surprins inclusiv familia politică europeană a social-democraților, cunoscută pentru criticile aduse colaborărilor cu extrema dreaptă.
La rândul său, AFP scrie că rezultatul votului “riscă să arunce din nou ţara în turbulenţe politice, în timp ce forţele democratice au acuzat PSD că se joacă cu focul, ajutând la legitimarea unei extreme drepte în plină expansiune”.
Reuters subliniază implicațiile economice ale crizei politice, într-un moment în care România trebuie să finalizeze reforme esențiale pentru a debloca aproximativ 11 miliarde de euro din fonduri europene, respectiv din PNRR. În lipsa unor progrese rapide, țara riscă o retrogradare a ratingului de credit și deteriorarea perspectivelor economice.
Guvernul Bolojan, format în 2025 după victoria președintelui Nicușor Dan la alegerile prezidențiale, reunise patru partide pro-europene, inclusiv PNL și PSD. După vot, șeful statului este așteptat să inițieze consultări cu liderii politici pentru formarea unui nou executiv, fie prin refacerea unei majorități, fie prin desemnarea unui guvern tehnocrat.
„Vreau să-i asigur pe români că, indiferent de ce se întâmplă, România își va menține direcția occidentală. Pot exista una sau două săptămâni de incertitudine, dar nu ar trebui să ne îngrijoreze.”, a declarat Nicușor Dan înaintea votului.
Căderea guvernului condus de Ilie Bolojan este a șaptea demitere prin moțiune de cenzură de la Revoluția română din 1989, evidențiind fragilitatea executivului într-un sistem politic marcat de coaliții volatile și presiuni economice crescânde.