Pe agenda convorbirii telefonice dintre președinții român și turc, Klaus Iohannis și Recep Tayyip Erdoğan, s-a aflat și candidatura liderului român la funcția de secretar general al NATO, a transmis președinția turcă după discuția dintre cei doi lideri, precizând că Erdoğan dorește un secretar general care să consolideze unitatea și solidaritatea Alianței.

Potrivit unui mesaj publicat pe contul de Twitter al administrației prezidențiale de la Ankara, în cadrul convorbirii au fost abordate aspecte globale și regionale, precum și relațiile bilaterale turco-române.

Subliniind necesitatea intensificării dialogului la nivel înalt între cele două țări, președintele Erdoğan a menționat că instituirea unui mecanism de Consiliu de Cooperare Strategică la nivel înalt între Turcia și România ar fi benefic în acest sens.

“Pe agenda convorbirii s-a aflat și candidatura președintelui Iohannis la funcția de secretar general al NATO”, a informat președinția turcă.

Astfel, Erdogan i-a transmis lui Iohannis că următorul secretar general al Alianței trebuie să consolideze unitatea și solidaritatea aliate.

“Subliniind că NATO ar trebui să aleagă un secretar general care să servească securitatea și interesele membrilor NATO în fața provocărilor globale și regionale, în special a terorismului, președintele Erdoğan a arătat că următorul secretar general ar trebui să consolideze unitatea Alianței, să păstreze și să îmbogățească spiritul de solidaritate și să acorde prioritate rolului său principal în consultările legate de apărare și securitate”, a conchis președinția turcă.

President @RTErdogan spoke by phone with President Klaus Iohannis of Romania.

The call addressed global and regional issues as well as the Türkiye-Romania bilateral relations.

Stressing the need to enhance the high-level dialogue between the two countries, President Erdoğan…

— Presidency of the Republic of Türkiye (@trpresidency) April 19, 2024

Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 12 martie că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.

Anterior, SUA, Marea Britanie, Franța și Germania și-au anunțat susținerea pentru Mark Rutte. Înainte de reuniunea miniștrilor de externe din NATO, ambasadoarea SUA la Alianță, Julianne Smith, a precizat că Statele Unite au un “respect profund pentru prietenul” Klaus Iohannis, dar au reafirmat “susținerea deplină” pentru Rutte.

Potrivit mai multor diplomați occidentali citați de Reuters, premierul olandez Mark Rutte are sprijinul a aproximativ 90% dintre membrii NATO pentru acest post, inclusiv al Statelor Unite, Franței, Marii Britanii și Germaniei, dar el se confruntă cu opoziția Ungariei și cu candidatura președintelui român Klaus Iohannis.

Miniștrii de externe ai Poloniei și Ungariei, Radoslaw Sikorski și Peter Szijjarto, au pledat, la Bruxelles, pentru ca următorul secretar general al NATO să fie din regiunea Europei Centrale și de Est, în contextul candidaturii președintelui român. În schimb, omologul lor italian, Antonio Tajani, a anunțat că Italia și o largă majoritate de aliați îl susțin pe Rutte pentru șefia NATO, în timp ce Turcia, România și Ungaria susțin candidatura lui Klaus Iohannis.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a transmis premierului olandez Mark Rutte, în cadrul unei convorbiri telefonice, că Ankara va susţine un candidat pentru postul de nou şef al NATO în funcţie de aşteptările şi nevoile sale. 

Succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia Alianței ar trebui anunțat la summitul aniversar al NATO de la Washington, din perioada 9-11 iulie. În acest sens, o primă reuniune politică importantă este anunțată a fi reuniunea miniștrilor de externe din NATO de la Bruxelles, din perioada 3-4 aprilie, când Alianța Nord-Atlantică împlinește 75 de ani de la înființare.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat vineri seară că a avut o “discuție foarte bună” cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdoğan, cu care a vorbit și despre rolul esențial al NATO și contribuția României și a Turciei la unitatea transatlantică.

“Am avut o discuție telefonică foarte bună cu Președintele Recep Tayyip Erdoğan. Am vorbit despre consolidarea parteneriatului nostru strategic, cu accent pe investiții și schimburi economice. Am subliniat, de asemenea, rolul esențial al NATO în asigurarea securității regiunii noastre și contribuția României și a Turciei la obiectivele Aliate și la unitatea noastră puternică”, a scris Iohannis, pe Twitter.

Very good 📞discussion with President @RTErdogan. We discussed further development of our strategic partnership, with focus on investments&trade. Also underlined the primary role of NATO in ensuring security of our region&🇷🇴🇹🇷 contribution to Allied objectives&our strong unity.

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) April 19, 2024

Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 12 martie că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.

Anterior, SUA, Marea Britanie, Franța și Germania și-au anunțat susținerea pentru Mark Rutte. Înainte de reuniunea miniștrilor de externe din NATO, ambasadoarea SUA la Alianță, Julianne Smith, a precizat că Statele Unite au un “respect profund pentru prietenul” Klaus Iohannis, dar au reafirmat “susținerea deplină” pentru Rutte.

Potrivit mai multor diplomați occidentali citați de Reuters, premierul olandez Mark Rutte are sprijinul a aproximativ 90% dintre membrii NATO pentru acest post, inclusiv al Statelor Unite, Franței, Marii Britanii și Germaniei, dar el se confruntă cu opoziția Ungariei și cu candidatura președintelui român Klaus Iohannis.

Miniștrii de externe ai Poloniei și Ungariei, Radoslaw Sikorski și Peter Szijjarto, au pledat, la Bruxelles, pentru ca următorul secretar general al NATO să fie din regiunea Europei Centrale și de Est, în contextul candidaturii președintelui român. În schimb, omologul lor italian, Antonio Tajani, a anunțat că Italia și o largă majoritate de aliați îl susțin pe Rutte pentru șefia NATO, în timp ce Turcia, România și Ungaria susțin candidatura lui Klaus Iohannis.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a transmis premierului olandez Mark Rutte, în cadrul unei convorbiri telefonice, că Ankara va susţine un candidat pentru postul de nou şef al NATO în funcţie de aşteptările şi nevoile sale. 

Succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia Alianței ar trebui anunțat la summitul aniversar al NATO de la Washington, din perioada 9-11 iulie. În acest sens, o primă reuniune politică importantă este anunțată a fi reuniunea miniștrilor de externe din NATO de la Bruxelles, din perioada 3-4 aprilie, când Alianța Nord-Atlantică împlinește 75 de ani de la înființare.

Miniștrii de externe din G7 și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate Josep Borrell ”condamnă în cei mai puternici termeni atacul direct și fără precedent al Iranului asupra Israelului”, din 13-14 aprilie, și anunță că sunt pregătiți ”să adopte noi sancțiuni sau să adopte alte măsuri” contra Teheranului, ca răspuns la inițiativele curente sau viitoare ale acestuia de stabilizare a regiunii.

”Israelul și poporul său au toată solidaritate și sprijinul nostru și ne reafirmăm angajamentul față de securitatea Israelului. Acțiunile Iranului marchează un pas fără precedent către destabilizarea regiunii și viitoare escaladare, care trebuie evitate”, este precizat în comunicat G7 dat publicității la finalul reuniunii miniștrilor de externe, desfășurate în insula italiană Capri.

Ca urmare a atacurilor din 19 aprilie, aceștia solicită ”tuturor părților să lucreze pentru a preveni o nouă escaladare”, lansând un apel la adresa celor din regiune și dincolo de ea de a-și aduce contribuția pozitivă la acest efort colectiv.

”Solicităm Iranului să se abțină de la acordarea de sprijin pentru Hamas și de la alte acțiuni care destabilizează Orientul Mijlociu, inclusiv de la susținerea Hezbollahului libanez și a altor actori nestatali. Facem apel la toate țările să împiedice furnizarea de componente sau de alte articole pentru programele iraniene de rachete și de vehicule aeriene fără pilot (UAV).  Cerem Iranului și grupurilor afiliate acestuia să înceteze atacurile. Vom trage la răspundere guvernul iranian pentru acțiunile sale malițioase și destabilizatoare și suntem pregătiți să adoptăm sancțiuni suplimentare sau să luăm alte măsuri, acum și ca răspuns la alte inițiative destabilizatoare”, este avertismentul transmis de șefii diplomațiilor țărilor din G7 la adresa Teheranului.

Ei și-au exprimat îngrijorarea față de informațiile conform cărora Iranul ia în calcul să transfere rachete balistice și tehnologice conexă către Rusia, cerând Teheranului să nu facă acest lucru deoarece ar ”reprezenta o escaladare substanțială a sprijinului material pentru războiul Rusiei în Ucraina”.

Miniștrii amenință că, în cazul în care Iranul va sfida acest avertisment, vor fi pregătiți să răspundă într-o ”manieră coordonată și rapidă”, inclusiv prin ”noi și consistente măsuri”.

Făcând referire la situația din Gaza, aceștia au făcut apel la o ”acțiune urgentă” pentru a răspuns ”crizei umanitare devastatoare și în creștere” din Fâșie, reiterând opoziția lor față de ”o operațiune militară pe scară largă în Rafah care ar avea consecințe catastrofice asupra populației civile”, care trebuie protejată.

În egală măsură, ei cer Israelului să respecte dreptul internațional și să trateze ”oamenii cu umanitate și demnitate”.

De altfel, miniștrii de externe din G7 au subliniat că este nevoie ”urgent” de ”pași specifici, concreți” pentru a spori semnificativ fluxul de ajutor umanitar în Gaza, în lumina ”riscului de foamete”.

Poziția șefilor diplomațiilor țărilor membre G7 este în armonie cu cea exprimată de liderii ale căror state fac parte din acest format, reuniți în sesiune de urgență prin videoconferință, în cadrul căreia au condamnat ”fără echivoc”, ”în cei mai fermi termeni”, atacul ”direct și fără precedent al Iranului asupra Israelului”.

Între timp, liderii UE, care s-au întâlnit la Bruxelles, au decis să impună sancțiuni contra Iranului, fiind urmați de SUA și Marea Britanie, care au adoptat măsuri similare, conform Politico Europe. 

Tensiunile în Orientul Mijlociu par să crească după ce Iranul a atacat direct Israelul cu drone și rachete la mijlocul acestei luni, ca formă de retorsiune față de bombardamentele asupra unui consultat iranian din Damasc, deși Israelul a negat orice formă de implicare în această acțiune. 

Conform AFP, citat de Agerpres, vineri dimineața, Iranul a raportat ”explozii puternice” în provincia Isfahan (centru) și trei explozii în apropierea unei baze militare şi doborârea unor drone, deși domnește confuzia în jurul autorului.