Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Din plenul Parlamentului European, Traian Băsescu cere Comisiei Europene să refacă raportul MCV pentru România

Published

on

© European Parliament

Eurodeputatul Traian Băsescu (PMP, PPE), fost președinte al României, a solicitat luni, în plenul Parlamentului European, reevaluarea ultimului raport MCV pentru România, cerând Comisiei Europene ca acesta să fie ”refăcut prin experți independenți nesubordonați comisarului Timmermans”. În opinia lui Băsescu, raportul pentru anul trecut a fost redactat sub auspiciile atmosferei electorale, când Frans Timmermans era candidat la șefia Comisiei Europene.

”Mecanismul de cooperare și verificare a fost introdus pentru România în anul 2007. În fază inițială, a avut patru obiective. Ultimul raport, cel pentru anul trecut, are nu mai puțin de 18 recomandări, marcând un salt înapoi de vreo 13 ani. Este adevărat, raportul a fost redactat în perioada campaniei electorale, când prietenul meu Frans Timmermans și-a exercitat calitățile de critic pe justiția din România. Pentru a avea un raport corect, solicit Comisiei refacerea raportului pentru România prin experți independenți nesubordonați comisarului Timmermans”, a spus Băsescu, în plen.

Traian Băsescu afirma, încă de săptămâna trecută, într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro, că Guvernul României trebuie să ceară reevaluarea MCV, întrucât ”este nedrept tratamentul pe care îl avem în raport cu Bulgaria”.

Într-un mesaj pe Facebook, eurodeputatul PMP a explicat motivul pentru care a adoptat această poziție în plenul Parlamentului European.

”Sub cooperarea prin MCV România a realizat progrese importante în justiţie. Incontestabil România este un stat de drept chiar dacă mai are de lucru până la atingerea statului de stat de drept consolidat. În aceste condiţii sunt de părere că ultimul raport MCV prin care suntem “decuplaţi” de Bulgaria este inacceptabil. Din acest motiv am cerut Comisiei Europene o reevaluare a progreselor din justiţie”, a spus Traian Băsescu.

Comisia Europeană a publicat la 22 octombrie anul trecut, la Strasbourg, noul raport din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare privind România și Bulgaria, un document în care executivul european critică evoluțiile în domeniul judiciar și în privința luptei anticorupție în cazul României și salută progresele înregistrate de Bulgaria, creând premisele pentru ridicarea MCV în cazul țării vecine.

În privința României, Comisia Europeană arată, în raportul MCV, că ”evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie”.

”Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanță cu pozițiile exprimate de celelalte instituții în această privință (…) Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV și își afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităților române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV”, a mai spus atunci executivul european.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită ca planul de redresare a UE să se bazeze pe cercetare și industrie: Trebuie să ne creștem capacitatea de rezistență la crize

Published

on

©️ Cristian Bușoi/ Facebook

Președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, Cristian Bușoi, a afirmat vineri că va susține planul de relansare economică propus de Comisia Europeană și a precizat că acesta trebuie să aibă în centrul său inovarea, cercetarea, digitalizarea și industria

“Vedem cu toții ce a însemnat criza COVID- 19, care încă nu s-a sfârșit, dar și ce înseamnă poluarea și emisiile toxice de carbon. Tocmai de aceea, trebuie să ne creștem capacitatea de rezistență la astfel de crize. Trebuie să reducem cât mai mult poluarea, pentru a avea o planetă mai sănătoasă și mai curată, iar acest lucru poate fi realizat cu ușurință dacă acordăm atenția necesară procesului de digitalizare. Transformarea noastră industrială trebuie să fie fezabilă pentru toate sectoarele. Planul de redresare propus de Comisia Europeană nu trebuie să lase în urmă regiuni care astăzi se bazează pe energia produsă de cărbune sau pe industria grea”, a spus Bușoi, citat de Parlamentul European într-un comunicat.

 

Bușoi a salutat și propunerea de majorare a alocării bugetare pentru programul de cercetare Orizont Europa.

De asemenea, eurodeputatul român a subliniat că implementarea planului de redresare nu trebuie să pună presiune în plus pe industrie, IMM-uri și pe consumatori. Referindu-se la domeniul energiei, Cristian Bușoi a precizat că va urmări ca executivul european să respecte întru totul principiul “unul din, unul din afară” pentru a evita prea multe reglementări noi și a nu crea presiuni majore asupra industriei sau IMM-urilor.

“România rămâne liderul țărilor UE din centrul și estul Europei în privința promovării energiilor regenerabile, fapt reconfirmat recent de analiza publicată de cea mai mare firmă de consultanță din lume, Deloitte”, a mai adăugat el.

Șefa executivului european, Ursula von der Leyen, a propus, în plenul Parlamentului European, un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euroComisia Europeană a desemnat acest plan drept “momentul Europei” de a repara prejudiciile aduse de criză și de a pregăti viitorul pentru noua generație.

În planul de 750 de miliarde de euro, Comisia Europeană a cuprins o propunere de consolidare a Fondului pentru o tranziție justă cu până la 40 de miliarde de euro, pentru a sprijini statele membre în accelerarea tranziției către o neutralitate climatică.

De asemenea, planul prevede suplimentarea cu 94,4 miliarde de euro a programului Orizont Europa, care va fi consolidat pentru a finanța cercetarea vitală în domeniul sănătății, al rezilienței și al tranziției către o societate digitală și verde.

Continue Reading

S&D

PES salută planul de redresare al Comisiei Europene: Este o recunoaștere și o victorie pentru eforturile și implicarea familiei social-democrate pentru a construi un viitor verde, social, digital, cu respect pentru egalitatea de gen și durabil

Published

on

© pes.eu

Partidul Socialiștilor Europeni salută planul de redresare pentru viitoarea generație al Comisiei Europene, pe care îl consideră o recunoaștere și o victorie pentru eforturile și implicarea familiei social-democrate pentru a construi un viitor verde, social, digital, cu respect pentru egalitatea de gen și durabil, se arată într-un comunicat.

COVID19 a avut un impact puternic asupra vieții fiecărui european. Pe lângă sute de mii de vieți secerate de pandemie, economia europeană a fost grav afectată de restricțiile impuse în lupta împotriva virusului. Încă de la începutul crizei, PES a pledat pentru un plan de recuperare puternic, cu instrumente financiare puternice pentru a proteja cetățenii și a pune din nou UE pe picioare.

Astfel, președinția PES salută planul UE pentru următoarea generație, de 750 de miliarde de euro, prezentat de Comisie, din care 500 de miliarde de euro vor fi acordate în subvenții prin programe UE și 250 de miliarde de euro în împrumuturi. Acesta consolidează bugetul UE pe termen lung prin creșterea puterii totale de finanțare a UE la 1,85 trilioane de euro, printr-o finanțare mai durabilă a bugetului UE cu resurse noi proprii.

Planul Comisiei este o inițiativă importantă și la timp pentru a sprijini fără întârziere țările, regiunile, orașele și sectoarele care au fost cele mai afectate, inclusiv o dimensiune internațională puternică. Vrem să subliniem angajamentul și munca grea a comisarilor noștri PES pentru realizarea planului respectiv, precum și rezoluția importantă adoptată de Parlamentul European pentru care Grupul S&D a jucat un rol fundamental. Familia PES s-a mobilizat rapid, liderii noștri, prim-miniștri, miniștri, funcționari regionali, primari, comisari, parlamentari, partide membre și organizații membre afiliate, pentru a combate diferitele consecințe ale virusului. PES a coordonat reacția familiei noastre politice la această criză fără precedent care a lovit toate statele membre, în special prin strategia PES de a limita și de a ne recupera din criza COVID-19. Planul propus de Comisia Europeană este o recunoaștere și o victorie pentru eforturile și implicarea familiei noastre politice”, transmite președinția socialiștilor europeni. 

Totodată, explică că PES a solicitat o mobilizare ambițioasă pentru un fond de recuperare al UE, echipat pentru a face față crizei, pentru a-i sprijini pe cei mai afectați (femei, tineri, seniori, etc.) și pentru a construi un viitor verde, social, digital, cu respect pentru egalitatea de gen și durabil pentru economiile și societățile Europei. Mai mult, a solicitat ca Pilonul Social, Pactul Ecologic European, o revizuire socială a semestrului european și Strategia UE pentru Egalitate de Gen să rămână cadrul pentru acțiunea noastră colectivă și să formeze un viitor corect al societăților noastre europene. Nu în ultimul rând, a insistat asupra faptului că apărarea statului de drept, democrația și egalitatea nu sunt negociabile.


Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a prezentat, la 27 mai, în fața Legislativului European, un plan bugetar reînnoit pentru următorii șapte ani, sub forma Cadrului Financiar Multianual, de 1.100 de miliarde de euro, și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică sub forma unui fond de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei coronavirusului. Ursula von der Leyen a subliniat că aceste 1.850 miliarde de euro se adaugă planurilor de redresare financiară deja adoptate, referindu-se la pachetul celor trei plase de siguranță de 540 de miliarde de euro, ridicând valoarea totală a efortului financiar european la 2.400 de miliarde de euro.

Conform unui comunicat al Comisiei Europene, cei 750 de miliarde de euro vor fi strânși prin ridicarea temporară a plafonul resurselor proprii la 2,00% din venitul național brut al UE, permițând Comisiei să își folosească ratingul de credit puternic pentru a împrumuta 750 de miliarde de euro pe piețele financiare. Potrivit lui von der Leyen, 500 de miliarde de euro vor fi acordate statelor membre sub formă de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumut.

Această finanțare suplimentară va fi canalizată prin programele UE și rambursată pe o perioadă lungă de timp în bugetele viitoare ale UE – nu înainte de 2028 și nu după 2058.

 

Continue Reading

PPE

Liderul eurodeputaților români din PPE, Rareș Bogdan: Cei 33 de miliarde de euro de la UE trebuie investiți de România în infrastructură, sănătate, agricultură și cercetare

Published

on

© Rares Bogdan/ Facebook

Liderul delegației eurodeputaților români din grupul PPE, Rareș Bogdan, susține că cele 33 de miliarde de euro pe care România îi va primi dacă va fi aprobat bugetul promis de Comisia Europeană vor trebui folosiţi, în special, pentru investiţii publice, precum infrastructură rutieră, energetică şi în domeniul sănătăţii, pentru irigaţii cu scopul de a creşte producţia din agricultură, precum şi pentru cercetare “căci izvorul nostru de inteligență este un avantaj pe care trebuie să-l valorificăm, să nu-l mai socotim o cenușăreasă”.   

De asemenea, prim-vicepreşedintele PNL a evidenţiat contribuţia adusă de preşedintele Klaus Iohannis pentru ca României să i se aloce o sumă substanţială ca sprijin, în contextul crizei generate de pandemia de coronavirus (COVID-19). Rareș Bogdan a subliniat că negocierile purtate de președintele Klaus Iohannis, de Guvern și de delegația română din grupul PPE nu au fost ușoare.

“Nu vă spun mai multe, căci nu este normal să dau din casă, deși mă mănâncă limba de fost jurnalist, însă vă mărturisesc că sunt mândru de maniera în care șeful statului a punctat. De altfel, dacă vă amintiți, domnul Iohannis a respins mereu ideea Europei „cu două viteze”, iar în decembrie a fost foarte ferm împotriva manierei de alocare a banilor pentru Coeziune și prin Politica Agricolă Comună” a completat Bogdan.

“Este o datorie și o șansă să întărim Europa. Chiar avem nevoie!”, a conchis Rareş Bogdan.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus miercuri, în plenul Parlamentului European, un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euro.

Din acest plan de 750 de miliarde de euro, potrivit estimărilor Comisiei Europene, România ar urma să primească între 31,2 și 33 de miliarde de euro, între care 19,62 miliarde reprezintă granturi și 11,58 împrumuturi. Reamintim că președintele Klaus Iohannis a avut la 18 mai o discuție telefonică cu Ursula von der Leyen, în care a solicitat creșterea alocărilor bugetare pentru politica de coeziune și politica agricolă comună.

În acest context, ministrul fondurilor europene a anunțat joi că va fi creat Planul Național de Recuperare Economică, precizând că suma de aproximativ 31 de miliarde de euro va ridica nivelul fondurilor europene disponibile pentru România la 85 de miliarde de euro, luând în calcul și alocările din Cadrul Financiar Multianual pentru politica de coeziune și pentru politica agricolă comună.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending