Actualul prim-vicepreședinte al Comisiei Europene și fost aspirant la fotoliul de președinte al instituției, Frans Timmermans, va deveni vicepreședinte executiv pentru Pactul Verde European în Comisia Ursulei von der Leyen, una dintre cele trei funcții cheie din viitorul executiv european, însă despre care mai multe voci de la Bruxelles spun că va fi cea mai importantă poziție din noua Comisie ce va fi instalată în funcție la 1 noiembrie.
Timmermans, fost candidat al socialiștilor europeni la șefia Comisiei Europene, a avut parte de o audiere facilă în cadrul unei sesiuni comune a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, a Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și a Comisiei pentru transport, notează Politico Europe.
Miercuri, coordonatorii grupurilor politice din comisiile menționate sunt așteptați să anunțe votul în favoarea lui Frans Timmermans pentru poziția de vicepreședinte executiv în care va avea de coordonat și livrat o reducere considerabilă a emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2030, ținta asumată de Uniunea Europeană fiind zero emisii până în 2050.
Atât în discursul său introductiv, cât și în cadrul răspunsurilor oferite la întrebările eurodeputaților, Timmermans a spus că Pactul Verde European trebuie replicat și de alte mari economii ale lumii.
”Trebuie să lucrăm în a-i convinge pe alții să își sporească și ei ambițiile”, a spus viitorul vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, referindu-se deopotrivă la acțiuni de ”diplomație climatică” și la sancțiuni.
”Trebuie să fim pregătiți să luăm în considerare și alte instrumente, de exemplu o taxă de frontieră pentru carbon, să echilibrăm terenul de joc pentru produsele europene dacă alte țări nu merg la fel de departe ca noi sau refuză să meargă în direcția corectă”, a spus el.
Descriind Uniunea Europeană drept un ”gigant economic”, Frans Timmermans a argumentat că UE are ”o pârghie extraordinară în relațiile noastre comerciale”.
De asemenea, în cursul audierii sale, acesta și-a afirmat angajamentul să majoreze obiectivul Uniunii în ce priveşte reducerea emisiilor de dioxid de carbon de la 40% la 55% până în 2030, o țintă solicitată și de opt state membre ale Uniunii Europene într-o scrisoare trimisă înaintea audierii lui Frans Timmermans.
Comisia Europeană intenționează să evalueze impactul creșterii țintei, iar Timmermans a declarat: „eu personal aș fi extrem de surprins dacă rezultatul acestui lucru ar duce la alte concluzii decât cel puțin 55 la sută până în 2030 … dar hai să facem cercetările în acest sens”.
O alianță din mai multe țări susține deja ținta de 55%, dar multe țări din Europa Centrală și de Est își fac griji că acest lucru aduce costuri enorme.
Timmermans a recunoscut că asumarea obiectivului de 55 la sută înseamnă ”a solicita măsuri suplimentare cu adevărat dure”.
Frans Timmermans a fost audiat marți, la fel ca și Valdis Dombrovskis și Margrethe Vestager, în comisiile de specialitate ale Parlamentului European. Teoretic, aceste trei audieri ar fi trebuit să fie ultimele înainte ca viitoarea Comisie Europeană să fie votată în plenul Parlamentului European, la 23 octombrie, și învestită în funcție la 1 noiembrie.
Cu toate acestea, situația candidatei franceze Sylvie Goulard este incertă, aceasta trebuind să răspundă unui nou set de întrebări din partea eurodeputaților în urma unei audieri neconvingătoare ce a avut loc săptămâna trecută. Mai mult, în privința candidaților desemnați de către România și Ungaria urmează a fi organizată o sesiune extraordinară de audieri, după ce comisarii desemnați inițial – Rovana Plumb și Laszlo Trocsanyi – au fost declarați incompatibili prin vot cu aviz negativ din partea Comisiei pentru afaceri juridice a Parlamentului European.
Audierile în comisiile de specialitate din Parlamentul European ale comisarilor desemnaţi pentru a face parte din viitoarea Comisie Europeană s-au desfășurat începând de luni, 30 septembrie, şi până pe 8 octombrie. Înregistrările acestora pot fi urmărite aici.
Audierile vor fi urmate de ședințe în care președintele și reprezentanții grupurilor politice (coordonatorii) din diferitele comisii vor evalua performanța comisarilor desemnați.
La 15 octombrie, Conferința președinților de comisie va evalua rezultatul tuturor audierilor și va transmite concluziile sale Conferinței președinților. Aceasta din urmă va efectua evaluarea finală și va decide dacă va închide audierile în ședința sa din 17 octombrie.
Finalul procedurii prevede că întreaga Comisie, inclusiv președintele Comisiei și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, trebuie să fie apoi supusă votului unic de aprobare din partea Parlamentului European, în cadrul sesiunii plenare din 21-24 octombrie. Comisia completă trebuie să fie aleasă cu majoritatea simplă a voturilor exprimate în plen, prin apel nominal. Votul va avea loc pe 23 octombrie.
În final, noua Comisie Europeană este numită oficial de către Consiliul European, în urma unui vot cu majoritate calificată.
