Connect with us

COMISIA EUROPEANA

”Diplomația climatică” a lui Frans Timmermans, viitorul vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru Pactul Verde European: Trebuie să fim pregătiți inclusiv pentru introducerea unei taxe pe carbon

Published

on

© European Parliament

Actualul prim-vicepreședinte al Comisiei Europene și fost aspirant la fotoliul de președinte al instituției, Frans Timmermans, va deveni vicepreședinte executiv pentru Pactul Verde European în Comisia Ursulei von der Leyen, una dintre cele trei funcții cheie din viitorul executiv european, însă despre care mai multe voci de la Bruxelles spun că va fi cea mai importantă poziție din noua Comisie ce va fi instalată în funcție la 1 noiembrie.

Timmermans, fost candidat al socialiștilor europeni la șefia Comisiei Europene, a avut parte de o audiere facilă în cadrul unei sesiuni comune a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, a Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și a Comisiei pentru transport, notează Politico Europe.

Miercuri, coordonatorii grupurilor politice din comisiile menționate sunt așteptați să anunțe votul în favoarea lui Frans Timmermans pentru poziția de vicepreședinte executiv în care va avea de coordonat și livrat o reducere considerabilă a emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2030, ținta asumată de Uniunea Europeană fiind zero emisii până în 2050.

Atât în discursul său introductiv, cât și în cadrul răspunsurilor oferite la întrebările eurodeputaților, Timmermans a spus că Pactul Verde European trebuie replicat și de alte mari economii ale lumii.

Trebuie să lucrăm în a-i convinge pe alții să își sporească și ei ambițiile”, a spus viitorul vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, referindu-se deopotrivă la acțiuni de ”diplomație climatică” și la sancțiuni.

Trebuie să fim pregătiți să luăm în considerare și alte instrumente, de exemplu o taxă de frontieră pentru carbon, să echilibrăm terenul de joc pentru produsele europene dacă alte țări nu merg la fel de departe ca noi sau refuză să meargă în direcția corectă”, a spus el.

Descriind Uniunea Europeană drept un ”gigant economic”, Frans Timmermans a argumentat că UE are ”o pârghie extraordinară în relațiile noastre comerciale”.

De asemenea, în cursul audierii sale, acesta și-a afirmat angajamentul să majoreze obiectivul Uniunii în ce priveşte reducerea emisiilor de dioxid de carbon de la 40% la 55% până în 2030, o țintă solicitată și de opt state membre ale Uniunii Europene într-o scrisoare trimisă înaintea audierii lui Frans Timmermans.

Comisia Europeană intenționează să evalueze impactul creșterii țintei, iar Timmermans a declarat: „eu personal aș fi extrem de surprins dacă rezultatul acestui lucru ar duce la alte concluzii decât cel puțin 55 la sută până în 2030 … dar hai să facem cercetările în acest sens”.

O alianță din mai multe țări susține deja ținta de 55%, dar multe țări din Europa Centrală și de Est își fac griji că acest lucru aduce costuri enorme.

Timmermans a recunoscut că asumarea obiectivului de 55 la sută înseamnă ”a solicita măsuri suplimentare cu adevărat dure”.

Frans Timmermans a fost audiat marți, la fel ca și Valdis Dombrovskis și Margrethe Vestager, în comisiile de specialitate ale Parlamentului European. Teoretic, aceste trei audieri ar fi trebuit să fie ultimele înainte ca viitoarea Comisie Europeană să fie votată în plenul Parlamentului European, la 23 octombrie, și învestită în funcție la 1 noiembrie.

Cu toate acestea, situația candidatei franceze Sylvie Goulard este incertă, aceasta trebuind să răspundă unui nou set de întrebări din partea eurodeputaților în urma unei audieri neconvingătoare ce a avut loc săptămâna trecută. Mai mult, în privința candidaților desemnați de către România și Ungaria urmează a fi organizată o sesiune extraordinară de audieri, după ce comisarii desemnați inițial – Rovana Plumb și Laszlo Trocsanyi – au fost declarați incompatibili prin vot cu aviz negativ din partea Comisiei pentru afaceri juridice a Parlamentului European.

Audierile în comisiile de specialitate din Parlamentul European ale comisarilor desemnaţi pentru a face parte din viitoarea Comisie Europeană s-au desfășurat începând de luni, 30 septembrie, şi până pe 8 octombrie. Înregistrările acestora pot fi urmărite aici.

Audierile vor fi urmate de ședințe în care președintele și reprezentanții grupurilor politice (coordonatorii) din diferitele comisii vor evalua performanța comisarilor desemnați.

La 15 octombrie, Conferința președinților de comisie va evalua rezultatul tuturor audierilor și va transmite concluziile sale Conferinței președinților. Aceasta din urmă va efectua evaluarea finală și va decide dacă va închide audierile în ședința sa din 17 octombrie.

Finalul procedurii prevede că întreaga Comisie, inclusiv președintele Comisiei și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, trebuie să fie apoi supusă votului unic de aprobare din partea Parlamentului European, în cadrul sesiunii plenare din 21-24 octombrie. Comisia completă trebuie să fie aleasă cu majoritatea simplă a voturilor exprimate în plen, prin apel nominal. Votul va avea loc pe 23 octombrie.

În final, noua Comisie Europeană este numită oficial de către Consiliul European, în urma unui vot cu majoritate calificată.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează miercuri o amplă dezbatere privind inteligența artificială în vederea reglementării acestui sector

Published

on

Comisia Europeană va lansa miercuri o amplă dezbatere privind inteligența artificială, cu scopul de a reglementa acest sector aflat în plină dezvoltare și dominat în matere parte de SUA și China, anunță AFP, citat de Agerpres.

Executivul european speră să prezinte spre finalul anului o propunere legislativă în acest sens, după ce va avea mai multe consultări cu părțile avizate, și anume companii, sindicate, societate civilă, dar și guvernele celor 27 de state membre ale UE.

Printre subiectele sensibile se află recunoașterea facială în masă. ”Ceea ce am văzut la Hong Hong Kong m-a înspăimântat cu adevărat”, a precizat vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, responsabilă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

În timpul manifestaţiilor de amploare contra Beijingului, ”oamenii au primit un mesaj pe smartphone: <<Ştim că sunteţi acolo, ar trebui să vă întoarceţi acasă>>. Acesta nu este un sprijin pentru libertatea de asociere sau de exprimare”, a deplâns Vestager.

Aceasta se gândește la o interdicție, care ar avea nevoie de sprijinul statelor membre și preconizează un amplu proces de consultări.

Fostul ministru danez al finanțelor care, pe lângă domeniul digital se ocupă și de respectarea regulilor concurenței în Uniunea Europeană, a insista pe faptul că de orice viitoare reglementare vor trebui să beneficieze nu doar marile companii, ci și întreprinderile mici și mijlocii.

”Va trebui să găsim mijloace pentru ca micile firme ambiţioase care vor să lucreze în aceste domenii să poată face asta în mod efectiv”, a explicat Vestager.

Parlamentul European a adoptat la 12 februarie o rezoluție prin care solicită un set puternic de drepturi pentru a proteja consumatorii în contextul inteligenței artificiale și a proceselor decizionale automatizate, potrivit unui comunicat al Legislativului european.

”Oamenii trebuie să poarte întotdeauna răspunderea finală și să poată revoca deciziile adoptate în contextul unor servicii profesionale, precum profesiile medicale, juridice și contabile, precum și serviciile bancare”, au subliniat europarlamentarii.

Aceștia au îndemnat Comisia Europeană să prezinte propuneri pentru a adapta normele de siguranță ale UE pentru produsele (de exemplu, in cazul directivelor privind echipamentele tehnice și siguranța jucăriilor) astfel încât să existe garanția că utilizatorii și consumatorii sunt informați în legătură cu modul de utilizare a acestor produse si sunt protejați de vătămări, iar în același timp producătorilor le sunt clare obligațiile care le revin.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ludovic Orban, întâlnire la München cu Vera Jourova: Comisia Europeană apreciază revenirea României pe o traiectorie pozitivă privind combaterea corupției

Published

on

© Guvernul României

Corespondență de la München

Prim-ministrul Ludovic Orban a evocat prioritatea acordată de Guvernul de la Bucureşti obiectivului încheierii cât mai rapide a Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) în cadrul unei întrevederi cu Vera Jourova, vicepreşedintele Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă.

Întrevederea a avut loc, duminică, în marja Conferinţei de Securitate de la München.

Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, premierul a exprimat angajamentul Executivului de a pune în aplicare recomandările formulate de Comisia Europeană.

“Prim-ministrul a evocat, în acest context, măsurile adoptate de la preluarea mandatului pentru combaterea fenomenului corupţiei la nivel guvernamental. Comisarul Jourova a apreciat, la rândul său, revenirea României pe o traiectorie pozitivă în acest domeniu, subliniind, însă, importanţa sustenabilităţii progreselor înregistrate”, se arată în comunicat.

Cei doi înalţi oficiali au reiterat sprijinul pentru continuarea politicii de extindere a UE, exprimând speranţa într-o decizie favorabilă în ceea ce priveşte deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi Republica Macedonia de Nord cu prilejul summitului de la Zagreb, din luna mai a acestui an.

Premierul Orban a subliniat, de asemenea, importanţa continuării sprijinului Uniunii Europene pentru statele membre ale Parteneriatului Estic.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a lansat procedura de deficit excesiv împotriva României

Published

on

©️ Calea Europeană

Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020-2022, adoptată de Guvern în data de 10 decembrie 2019 şi trimisă Parlamentului, prevede o ţintă de deficit de 3,8% din PIB în 2019, o cifră care potrivit Comisiei Europene constituie o dovadă a existenţei unui deficit excesiv în România, potrivit unui raport adoptat vineri de Comisia Europeană, citat de Agerpres.

Din raport rezultă că România nu respectă criteriul deficitului definit în tratat şi că deschiderea unei proceduri de deficit excesiv este, prin urmare, justificată.

“Deficitul preconizat pentru 2019 este peste şi nu apropiat de valoarea de referinţă de 3% din PIB prevăzută în Tratat. Depăşirea nu este considerată a fi nici excepţională şi nici temporară”, se arată în raportul executivului comunitar.

Conform prognozelor de iarnă ale Comisiei, deficitul guvernamental al României a ajuns la 4% din PIB în 2019, urmând a urca la 4,9% în 2020 şi 6,9% în 2021. Majorarea deficitului este în principal rezultatul majorării pensiilor adoptată în vara lui 2019, în special o creştere de 40% a pensiilor programată pentru luna septembrie 2020, şi o nouă recalculare a pensiilor programată pentru luna septembrie 2021. În plus, între luna decembrie 2019 şi ianuarie 2020, autorităţile au adoptat noi reduceri de taxe şi au dublat alocaţiile pentru copii.

Etapa imediat următoare este formularea de către Comitetul Economic şi Financiar a unui aviz cu privire la raport, în următoarele două săptămâni. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending