Fostul președinte al Consiliului European Donald Tusk a cerut joi Germaniei să își asume inițiativa în a ajuta Ucraina ca o obligație politică și morală și într-o critică voalată la adresa Berlinului pentru relațiile cu Rusia.
“Germanii au spus de mai multe ori că nu vor lupta niciodată împotriva Rusiei din cauza conștiinței vinovate pe care o au în legătură cu cel de-al Doilea Război Mondial. Totuși, astăzi, memoria genocidului comis de naziști nu ar trebui să vă facă să luați inițiativa de a ajuta Ucraina? Aceasta este obligația dumneavoastră politică și morală“, a scris Tusk, actual președinte al Partidului Popular European și fost prim-ministru al Poloniei, pe Twitter, cu referire la masacrul comis de armata rusă la Bucea.
The Germans have said multiple times that they will never stand against Russia because of the guilty conscience that they have about WW2. Today though, shouldn’t the memory of the Nazi genocide make you take the lead in helping Ukraine? This is your political & moral obligation.
— Donald Tusk (@donaldtuskEPP) April 7, 2022
Președinția germană a G7 a găzduit joi o reuniune a miniștrilor de externe din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și Statele Unite ale Americii, precum și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, care au condamnat în termenii cei mai fermi atrocitățile comise de forțele armate rusești la Bucea și în alte câteva orașe ucrainene și au cerut excluderea Rusiei din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului.
Mai mult, el a recunoscut că s-a înșelat în evaluarea sa, aceea că Vladimir Putin nu va accepta o ruinare completă a Rusiei din punct de vedere economic, politic și moral pentru mania sa imperialistă.
De asemenea, Steinmeier, care a fost ministru de externe al Germaniei în două rânduri între 2005-2009 și 2013-2017, a adăugat că Germania a ”eșuat în abordarea de a include Rusia într-o arhitectură de securitate comună”. Perioadele când politicianul social-democratul a fost titularul diplomației germane coincid cu discursul lui Vladimir Putin de la Conferința de Securitate de la München din 2007, când liderul rus a denunțat hegemonia americană și a democrațiilor liberale și a cerut o ordine multipolară, dar și cu anexarea ilegală a Crimeei și destabilizarea estului Ucrainei în 2014.
Invazia militară a Rusiei în Ucraina a determinat însă Berlinul să își asume decizii diferite, la 180 de grade față de politica sa tradițională. Guvernul condus de Olaf Scholz a suspendat imediat procedura de certificare a gazoductului Nord Stream 2, a decis să injecteze 100 de miliarde de euro în bugetul apărării, a hotărât să furnizeze în premieră arme de luptă Ucrainei și și-a asumat reducerea dependenței de gazul rusesc, o ultimă decizie în acest sens fiind inclusiv preluarea controlului asupra filialei germane a Gazprom cu scopul de a preveni o perturbare a aprovizionării.
