Connect with us

EDITORIALE

Editorial | David Muniz, însărcinatul cu afaceri al SUA în România: De la Capitol Hill la Consiliul European, sprijinul acordat Ucrainei a demonstrat că SUA și aliații sunt mai uniți ca niciodată

Published

on

© U.S. Embassy Bucharest/ Facebook

Editorial semnat de David Muniz, Chargé d’ Affaires al SUA

Ucraina, o țară pe care Rusia o atacă încă din 2014, rezistă de jumătate de an la bombardamente masive, asedii ale orașelor și la atrocități comise împotriva poporului său. Ucraina luptă pentru a apăra nu numai regimul său democratic, ci chiar supraviețuirea sa ca stat independent.

24 august este data la care se serbează 31 de ani de la dobândirea independenței Ucrainei. Din păcate, tot în această zi, se împlinesc șase luni de când a început invazia neprovocată, pe scară largă, ordonată de guvernul Rusiei – un atac ce a șocat comunitatea internațională, a fost condamnat de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite și a impulsionat două state să solicite statutul de membru al NATO.

Trebuie să rămânem uniți în sprijinul pe care îl acordăm suveranității, democrației și aspirațiilor europene ale Ucrainei. Agresiunea Rusiei în Ucraina este unul dintre cele mai importante evenimente pentru Europa, de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Militarii ruși au comis crime de război și atrocități, iar războiul purtat de ei în Ucraina va avea consecințe negative asupra securității alimentare și asupra economiei la nivel mondial, mulți ani de acum înainte.

Reacția întregii lumi la războiul lui Vladimir Putin împotriva Ucrainei a fost viscerală și a afectat emoțional atât de mulți oameni deoarece pe parcursul acestui război am văzut, aproape zilnic, violență, distrugere, devastare și moarte.

Relatările despre oficialii ruși care supraveghează așa-numitele operațiuni „de filtrare”, împreună cu dovezile că militarii ruși au interogat, arestat, strămutat sau deportat forțat milioane de cetățeni ucraineni, inclusiv copii, au fost primite cu indignare, așa cum se cuvine.

Cu toții am văzut imaginile rămase în urma bombardamentelor rusești care au lovit școlile, teatrele și spitalele în care se adăpostea populația civilă. Presa independentă și organizațiile umanitare au documentat execuțiile din orașe precum Bucea și Irpin, torturarea militarilor și civililor deopotrivă, și faptul că orașe întregi, precum Mariupol, au fost deconectate de la posibilitatea de a se aproviziona cu  produsele de bază, în timp ce îndurau devastare și erau ocupate brutal.

Există dovezi că Rusia intenționează să anexeze, prin forță, și mai mult din teritoriul Ucrainei, derulând o versiune a „manualului de strategii de anexare” pe care l-am văzut în 2014; aceasta presupune instalarea ilegitimă la putere a unor oficiali marionetă care să organizeze simulacre de referendum cu privire la dorința cetățenilor de alipire la Rusia. Anexarea prin forță ar fi o încălcare gravă a Cartei ONU și nu vom permite să treacă necontestată sau fără costuri. Nicio țară nu ar trebui să fie capabilă să schimbe granițele unui stat vecin.

În mijlocul acestor morți și distrugeri, ucrainenii s-au adăpostit în buncăre subterane, și-au riscat viața pentru a strânge dovezi ale atrocităților și au luptat – uneori stradă cu stradă – pentru a păstra în viață poporul, limba, libertatea și identitatea lor. Reziliența și tenacitatea poporului ucrainean inspiră lumea să îl susțină în lupta pentru libertate. Armata ucraineană luptă vitejește pentru a apăra valorile pe care le prețuim cu toții.

Statele Unite sprijină o serie de anchete internaționale asupra atrocităților comise în Ucraina. Printre acestea se numără cele efectuate de Curtea Penală Internațională, de Organizația Națiunilor Unite și de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa. Statele Unite sunt pregătite să sprijine instanțele naționale din întreaga lume care au competență asupra persoanelor fizice acuzate de comiterea de infracțiuni internaționale. Totodată, împreună cu comunitatea internațională, ajutăm Ucraina să reclădească.

Consecințele războiului Rusiei nu sunt limitate doar la Ucraina. Agresiunea Rusiei a schimbat drastic comerțul mondial cu cereale, punând în pericol securitatea alimentară a multor populații. Criza actuală a accelerat inflația și prețurile de consum din lumea întreagă. Ucraina a îndurat atacuri devastatoare asupra terenurilor agricole, a infrastructurii de transport și de stocare, care i-au limitat capacitatea de a-și hrăni propriii cetățeni, dar și mulți alți oameni, la nivel mondial. În multe situații, militarii ruși au ars, pur și simplu, câmpurile din Ucraina. Agricultorii ucraineni, care cândva sperau la o recoltă record în această vară, acum fac eforturi mari pentru a înlocui echipamentele furate și distruse și luptă pentru a menține pe linia de plutire familiile și comunitățile din care fac parte.

Statele Unite continuă să sprijine toate demersurile ca alimentele ucrainene să ajungă pe piețele lumii. Vom continua să ne folosim de forumuri precum G-20 pentru a pune presiune pe Rusia să adopte acordul recent prin care se permite tranzitul navelor încărcate cu alimente din porturile ucrainene de la Marea Neagră. Având în vedere atacul nerușinat al Rusiei asupra portului Odessa la numai 24 de ore de la încheierea acestui acord, precum și atacurile continuate asupra infrastructurii agricole și de transport, presiunile internaționale pentru a debloca exporturile alimentare din Ucraina vor continua să fie esențiale.

În ciuda costului enorm pe care Vladimir Putin l-a impus Ucrainei și lumii întregi, sancțiunile aplicate de Statele Unite și de partenerii și Aliații noștri sunt menite să constrângă Kremlinul să înceteze actele de violență și au efecte negative asupra economiei Rusiei, ceea ce a necesitat o intervenție fără precedent și nesustenabilă din partea Kremlinului pentru a împiedica daune semnificative.

Economiștii previzionează că, pe termen lung, pe măsură ce sancțiunile se amplifică și se înăspresc, guvernul Rusiei va rămâne fără tacticile de amânare, iar adevăratele costuri ale acțiunilor sale vor deveni dureros de reale pentru poporul rus.

Dovezile sunt deja în văzul tuturor. Kremlinul nu a putut raporta indici macroeconomici cheie pentru mai multe luni. În ciuda declarațiilor lui Putin că Rusia este într-o situație mai bună decât Uniunea Europeană, cifrele reale arată contrariul, cu o contractare a economiei Rusiei de 4% în al doilea trimestru din 2022, comparativ cu o creștere cu același procent a economiei UE. Rusia deja a ratat două termene de plată pentru rambursarea datoriilor și nu și-a respectat nici obligațiile de plată pentru datoriile în valută, pentru prima dată în mai bine de un secol.

Sancțiunile coordonate au indisponibilizat mai bine de jumătate din rezervele Băncii Centrale a Rusiei, bani pe care Kremlinul i-ar fi putut, altfel, utiliza pentru finanțarea aparatului său de război. Lipsa de acces la importuri și produse finite, în special bunuri dotate cu tehnologii sofisticate, a creat blocaje, și, în timp, va împiedica și mai mult producția, transporturile și comerțul și, mai important, producția și întreținerea componentelor hardware de uz militar.

Cum sancțiunile continuă să degradeze capacitatea lui Putin de a purta războiul, militarii ucraineni își apără cu succes țara, iar poporul ucrainean este mai unit ca niciodată.

De când a început invazia la scară largă din februarie, peste 50 de țări s-au alăturat Statelor Unite în demersurile de a acorda asistență în materie de securitate Ucrainei. Împreună, urgentăm transporturile a și mai multor arme pe care Ucraina le folosește atât de eficient pentru a se apăra.

Statele Unite au alocat aproape 10 miliarde de dolari sub formă de asistență pentru securitate, de când Rusia a lansat războiul premeditat, neprovocat și brutal împotriva Ucrainei, pe 24 februarie. Asistența pentru Ucraina include sisteme de artilerie și muniție, vehicule blindate și sisteme anti-aeriene avansate. Ca urmare a rezistenței Ucrainei, mai bine de 2,6 milioane de persoane strămutate s-au întors în Ucraina, adică peste o treime din cei care fugiseră inițial.

Societatea civilă din Ucraina și-a extins eforturile umanitare, direcționând ajutoarele și reconstruind comunitățile. Voluntarii, majoritatea ucraineni, își desfășoară activitatea în toate cele 24 de unități administrative (oblasti), ajutând aproximativ 12 milioane de persoane. Statele Unite sunt mândre să le sprijine demersurile cu 1,2 miliarde de dolari sub formă de asistență umanitară, alocate exclusiv în cursul acestui an.

De pe Main Street pe Maidan, de la Capitol Hill la Consiliul European, sprijinul amplu acordat Ucrainei a demonstrat că atacurile neprovocate asupra statelor suverane, independente nu vor trece necontestate și vor avea costuri exorbitante. Statele Unite și Aliații și partenerii din întreaga lume sunt mai uniți ca niciodată.

Vom continua să fim alături de Ucraina și să sprijinim lupta sa pentru supraviețuire și, simultan, vom lucra pentru a consolida securitatea în Europa și valorile democratice. Suntem alături de Ucraina pentru că granițele și rezervele alimentare nu sunt instrumente de utilizat în negocieri. Suntem alături de Ucraina pentru că drepturile omului sunt indiscutabile. Suntem alături de Ucraina pentru că așa este corect.

EDITORIALE

Toate drumurile transatlantice duc la… București. Ministeriala NATO și reuniunea liderilor de la München sau cum să ne apropiem de influența și talia propriei poziții geostrategice

Published

on

© MAE

Centrul de greutate al Europei se mută spre est. Este o idee provenită din primul mare discurs privind integrarea europeană pe care noul cancelar german Olaf Scholz l-a susținut în vara acestui an, la Universitatea Carolină din Praga, când liderul de la Berlin că printr-o Uniune Europeană extinsă la 30 sau 36 de state “s-ar putea spune că centrul Europei se mută spre est”. Dar centrul de greutate al Europei și chiar al apărării și securității euro-atlantice s-a deplasat înspre estul continentului, pe flancul estic al UE și NATO de mai bine de nouă luni, de la invazia militară brutală și ilegitimă a Rusiei în Ucraina. Fie dacă acredităm sau nu această teză, fie dacă ne referim la comunitatea transatlantică ca la un spațiu geopolitic cuprins între coasta pacifică a Statelor Unite și Marea Neagră, se desprinde o certitudine: capitalele de pe flancul estic al NATO, mai ales Bucureștiul, dețin un rol semnificativ și devin și mai importante și influente dacă jocul politic și diplomatic pe care acestea îl practică atinge talia pe care poziția geostrategică le-o conferă.

Și despre toate acestea este vorba în următoarele trei zile în care România, potrivit ministrului de externe, este capitala diplomatică europeană și euroatlantică prin faptul că Bucureștiul găzduiește simultan și consecutiv reuniunea liderilor Conferinței de Securitate de la München (Munich Leaders Meeting) și reuniunea miniștrilor de externe din țările NATO. Prima reprezintă o manifestare intelectuală, de gândire și prospectivă strategică, de anticipare a următoarelor lebede negre într-un deceniu în care am intrat afectați de o pandemie, de debutul unei crize economice, energetice și a lanțurilor de aprovizionare și de război și, nu în ultimul rând, de a decanta lecțiile învățate și de a pune laolaltă acel “to do transatlantic” pentru a depăși uniți crizele anilor ce vin. Cea de-a doua este o reuniune decizională care va aduce la aceeași masă toți cei 30 de miniștri de externe din țările aliate, între care SUA, Marea Britanie, Franța, Germania, Canada, Italia și Turcia, împreună cu omologi din țări partenere, inclusiv Ucraina, Republica Moldova și viitorii membri Finlanda și Suedia. Iar cel de-al treilea moment de referință este acela că România atașează ministerialei de externe a NATO și contextul unor întâlniri bilaterale cu secretarul de stat al SUA prilejuite de aniversarea, în acest an, a 25 de ani de Parteneriat Strategic între România și SUA.

Dar contextul, simbolistica și conținutul contează.

Între 18 și 20 februarie, Conferința de Securitate de la München, cel mai prestigios forum consacrat securității transatlantice și internațional și amfitrion al atâtor momente diplomatice de referință între SUA și aliații europeni sau între americani, germani, francezi, britanici și ruși, își deschidea pentru prima oară ușile în format fizic de la debutul pandemiei. Deși era prima ediție pentru noul cancelar german Olaf Scholz sau pentru administrația Biden, reprezentată de vicepreședinta Kamala Harris, atenția era îndreptată simultan spre prezența și discursul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și absența totală a Rusiei, adeseea reprezentată de ministrul de externe Serghei Lavrov. La finele săptămânii următoare, arhitectura de securitate europeană era zguduită din temelii, Moscova și Kremlinul declanșând agresiunea militară la scară largă împotriva Ucrainei.

Între ediția de anul acesta și cea viitoare, din februarie 2023, reprezentanții Conferinței de Securitate de la München au organizat două reuniuni ale “Munich Leaders Meeting”. Prima, din luna mai, la Washington. Cea de-a doua, din aceste zile, la București. Este pentru prima dată când o astfel de manifestare sub egida Conferinței de Securitate de la München are loc pe flancul estic al NATO și al Uniunii Europene, la frontieră directă cu conflictul declanșat de Rusia în Ucraina. Și în ce moment, unul de război la porțile UE și NATO. Sigur că vorbim de o punte simbolică între Washington și București prin filtrul celui mai important think tank german și european în domeniul securității transatlantice, dar reuniunea din aceste zile de la București este o recunoaștere, la nivel conceptual, că România este parte a circuitului ideilor strategice și informațiilor atât de necesare în analiza și prospectiva pe care fiecare trebuie să bazeze fiecare decizie și acțiune de politică externă și de securitate.

Conținutul este limpede. Invazia militară Rusiei în Ucraina marchează un moment de cotitură în politica mondială pe care noul cancelar german Olaf Scholz l-a denumit “Zeitenwende” pentru a explica resetarea politicii externe și de securitate a Germaniei și a o transformă într-o amprentă puternică asupra acțiunii externe a Uniunii Europene.

Ca răspuns, la acest “Zeitenwende” partenerii transatlantici au dat dovadă de o unitate remarcabilă în a se opune asaltului Rusiei, în a sprijini Ucraina și în a consolida NATO. Cu toate acestea, războiul brutal împotriva Ucrainei continuă, iar efectele sale sunt resimțite în întreaga lume, de la (in)securitate alimentară la (in)securitate energetică și așa mai departe.

Iar dacă Munich Leaders Meeting de la Washington s-a concretizat cu un “to do list transatlantic”, o versiune actualizată a acestuia va fi consolidată după reuniunea de la București, desfășurată în ajunul unei întruniri politico-diplomatice și decizionale de referință – ministeriala de externe a NATO – cu o agendă centrată pe susținerea Ucrainei și care, în mod inevitabil, va viza flancul estic al NATO și importanța strategică a Mării Negre, priorități centrale ale României.

Dacă reuniunea liderilor de la München este prima astfel de întâlnire organizată pe flancul estic, și ministeriala NATO este definită de importanța contextului, simbolisticii și a conținutului pe care îl va livra.

Conturată în faza sa inițial ca o reuniune care va marca și aniversarea a 20 de ani de la Summitul NATO de la Praga, când România, țările baltice, Slovacia, Slovenia și Bulgaria primeau invitația de a se alătura Alianței, reuniunea miniștrilor de externe din NATO de la București a căpătat o importanță și mai aparte. Este prima reuniune de acest tip între șefii diplomațiilor euro-atlantice după summitul NATO de la Madrid, când aliații au adoptat noul Concept Strategic, și este prima astfel de întâlnire decizională pe flancul estic după debutul agresiunii militare a Rusiei în Ucraina.

Astfel, în mod invariabil, reuniunea NATO de la București va fi centrată pe reconfirmarea importanței strategice a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică și a angajamentului NATO pentru securitatea statelor aliate de pe flancul estic. Iar componenta importanței strategice pe care Europa de Est a căpătat-o poate fi observată și prin maniera în care a fost concepută reuniunea cu țările partenere NATO în cadrul ministerialei de la București. Ucraina, Georgia și Republica Moldova sunt reprezentate la nivel de miniștri de externe, înregistrându-se o premieră în ceea ce privește R. Moldova.

Dar ghidajul discuțiilor și deciziilor va fi noul Concept Strategic, documentul cardinal aprobat în vara acestui an pentru a pregăti NATO pentru o eră a competiției strategice și pentru o lume din ce în ce mai periculoasă și mai impredictibilă.

Noul Concept Strategic numește Rusia drept cea mai directă amenințare la adresa securității euro-atlantice, o recalificare fundamentală a relațiilor cu Moscova, care în precedentul concept strategic din 2010 era considerată un potențial partener strategic. De asemenea, China este abordată în premieră într-un astfel de document, fiind definită ca o “provocare sistemică”, iar regiunea Mării Negre este recunoscută, tot pentru prima dată în concepția strategică aliată, ca zonă de importanță strategică pentru securitatea euro-atlantică. 

De aceea, deciziile de la București vor gravita în jurul asumării unor noi forme de sprijin pentru Ucraina, consolidarea rezilienței și protejarea infrastructurii critice, securitatea flancului estic și, nu în ultimul rând, articularea continuă a unei abordări a Alianței față de China ca regim autocratic care reprezintă o provocare pentru securitatea occidentală și internațională.

Continue Reading

EDITORIALE

Op-ed | Ursula von der Leyen și Kaja Kallas: Conectivitate de încredere. Cum ne va conduce Global Gateway către o lume liberă și deschisă

Published

on

© European Union 2022 - Source : EC Audiovisual

de Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene

și Kaja Kallas, prim-ministra Republicii Estonia

Fragilitatea economiei globale a fost scoasă la iveală de războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei, de pandemia de COVID-19 și de atacurile fizice și cibernetice împotriva infrastructurii critice. Pentru securitatea și bunăstarea cetățenilor noștri, trebuie să înlocuim dependențele nesustenabile cu parteneriate echilibrate. Trebuie să facem afaceri cu parteneri în care să putem avea încredere, nu cu cei care folosesc această încredere ca pe o armă. Și trebuie să fim puternici împreună, ca democrații împotriva autocrației, să ne apărăm valorile și să modelăm viitorul economiei globale.

Acesta este angajamentul asumat prin Global Gateway, pachetul de investiții al Uniunii Europene, în valoare de 300 miliarde EUR, menit să contribuie la reancorarea ordinii globale bazate pe reguli internaționale și economice. Lansat de aproape un an, acesta întruchipează o abordare pe care Estonia a promovat-o mult mai devreme decât mulți alții: conectivitate de încredere. O abordare care a devenit chiar și mai urgentă în contextul agresiunii nejustificate și al încălcării grave a dreptului internațional de către Rusia.

Înlocuim combustibilii fosili din Rusia cu lanțuri de aprovizionare reziliente care permit tranziția ecologică și evită crearea de noi dependențe. Promovăm o societate digitală deschisă, sigură și centrată pe om, care să reflecte valorile și standardele noastre democratice. Și continuăm să îi implicăm pe partenerii noștri care doresc să ni se alăture în construirea unui viitor liber, prosper și durabil. Urmând această cale, avem de făcut o alegere: suntem dispuși să plătim o primă pentru încredere, sau nu? Mesajul Europei este clar: încrederea vine într-adevăr cu un preț, dar este un preț care merită plătit. Libertatea este neprețuită.

De la vorbe la acțiune

Cele trei state baltice, alături de altele din Europa Centrală și de Est, au înțeles de ani de zile intenția reală a lui Putin, avertizându-i pe alții că Rusia nu este un partener energetic de încredere. Estonia, alături de Letonia, Lituania și Polonia, au început să se desprindă de energia rusă cu mult înainte de invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Kremlin. Aceste țări au investit în energii regenerabile, terminale de GNL sau interconexiuni. Acum, prin RePowerEU, toată Europa le urmează exemplul, pentru a pune capăt dependenței noastre de combustibilii fosili ruși o dată pentru totdeauna.

Criza actuală a scos la iveală puterea interioară a Uniunii Europene. Am acționat dând dovadă de unitate, viteză și hotărâre. Sancțiunile noastre împotriva Rusiei îi paralizează economia de război, iar Ucraina câștigă teren pe câmpul de luptă. NATO și alianța transatlantică pentru securitate sunt acum mai puternice ca niciodată. Dar războiul este departe de a se termina. Pentru a asigura victoria Ucrainei împotriva invadatorului, UE și aliații săi trebuie să dețină puterea necesară pentru a ghida ordinea geo-politică și economică spre deschidere, cooperare și libertate, precum și spre aderarea la norme care să reflecte aceste valori. Global Gateway, ca întruchipare a conectivității de încredere, este instrumentul potrivit pentru aceasta.

Către parteneriate de încredere

Global Gateway este promisiunea Europei de a le face o ofertă de cooperare pozitivă, bazată pe valori, partenerilor noștri din vecinătate și globali. În timp ce autocrațiile caută să creeze sfere de influență, să aprofundeze mai degrabă decât să reducă dependențele nesănătoase, noi dorim să construim parteneriate bazate pe valori și viziuni comune pentru viitor. Dorim să construim infrastructura digitală și verde ale economiei de mâine, să ne conectăm partenerii cu Europa – inclusiv cu vecinătatea noastră estică – și să ne conectăm pe noi la sudul global divers și dinamic.

Global Gateway oferă deja rezultate concrete. De exemplu, UE finanțează noi coridoare economice și infrastructură energetică pentru a aduce Balcanii de Vest mai aproape de Uniunea noastră, astfel încât aceștia să își poată îndeplini visul european. Prin investiții în regenerabile, hidrogen verde și lanțuri valorice ale materiilor prime, construim relații câștigătoare cu țări precum Namibia și Chile – pentru creșterea lor durabilă și securitatea noastră energetică. Sau, prin construirea infrastructurii digitale, cum ar fi un nou cablu submarin de fibră optică pe sub Marea Neagră, diversificăm accesul la internet în Caucaz și Asia Centrală. Global Gateway sprijină, de asemenea, construcția de unități de producție a vaccinului mARN în Rwanda și Senegal și, în curând, în America Latină, pentru a promova sănătatea globală prin transferuri avansate de tehnologie și reziliență regională.

Este important să facem front comun împotriva atitudinii tot mai ferme și a agresiunii crescânde ale regimurilor autocratice. De aceea, Global Gateway a reunit cei mai apropiați parteneri ai Europei și alte inițiative privind conectivitatea de încredere – de exemplu, prin parteneriatul G7 privind infrastructura și investițiile la nivel mondial – pentru de a ne valorifica nu doar investițiile, ci și know-how-ul și puterea de stabilire a standardelor. Împreună putem modela o nouă eră a globalizării, una care prețuiește reziliența economică pe lângă eficiența economică, precum și valorile noastre pe lângă prosperitate.

O platformă pentru coordonare

Trăim un moment decisiv – un moment al adevărului. Este imperativ să continuăm să facem față provocării și să construim o coaliție puternică în favoarea progresului și împotriva revizionismului istoric. Pentru a facilita cooperarea noastră, Estonia a creat Portalul parteneriatelor Echipa Europa, unde Uniunea Europeană și statele sale membre își pot implica partenerii ca parte a Global Gateway. Summitul digital din acest an de la Tallinn este un apel la acțiune pentru ca democrațiile să furnizeze, împreună, conectivitate de încredere, să susțină libertatea și democrația și să demonstreze că suntem aici pe termen lung – pentru Ucraina, pentru pace și pentru viitorul ordinii noastre internaționale deschise și corecte.

Continue Reading

EDITORIALE

Op-ed | Dubravka Šuica, Nicolas Schmit și Helena Dalli: Servicii de îngrijire de calitate, accesibile și la prețuri abordabile: o investiție pentru societate

Published

on

© colaj foto (European Parliament, 2019/ Source: EC - Audiovisual Service)

de 

Dubravka Šuica, vicepreședinta pentru democrație și demografie

Nicolas Schmit, comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale

Helena Dalli, comisarul european pentru egalitate

La doar câteva zile înainte de următorul discurs privind starea Uniunii al președintei Comisiei, reamintim un angajament important din discursul de anul trecut: o strategie europeană privind serviciile de îngrijire, pentru a ajuta bărbații și femeile să beneficieze de cea mai bună îngrijire și echilibru în viață. Se estimează că unul din trei europeni are responsabilități de îngrijire și peste 9,1 milioane de persoane, majoritatea femei, lucrează în sectorul serviciilor de îngrijire.

În Uniunea Europeană, ne străduim să creăm o societate în care noi toți, tineri și bătrâni, indiferent de capacitățile fizice, avem șanse egale de a ne urmări obiectivele în viață. Prin urmare, ne propunem să oferim o mai mare recunoaștere a valorii pe care o au atât îngrijirea profesională, cât și cea informală și să ne asigurăm că toată lumea are acces la servicii de îngrijire de înaltă calitate.

Atunci când se pot baza pe servicii de îngrijire de calitate, accesibile și la prețuri abordabile, femeile acced mai ușor la piața muncii, sporindu-li-se și capacitatea de a rămâne pe piața muncii și de a-și urma parcursul profesional dorit.

În prezent, în UE, aproximativ 7,7 milioane de femei nu au un loc de muncă din cauza faptului că trebuie să își asume responsabilități de îngrijire informale. În cazul bărbaților, acest număr este de 450 000. Atât femeile, cât și bărbații trebuie să aibă posibilitatea reală de a alege atunci când au deopotrivă obligații private și profesionale. Prin urmare, investițiile în îngrijirea copiilor și în îngrijirea pe termen lung reprezintă o investiție în egalitatea de gen.

Este nevoie de servicii de îngrijire de înaltă calitate în toate etapele vieții. Dezvoltarea copiilor este stimulată atunci când au acces la educație și îngrijire de la nivel preșcolar, acest lucru contribuind totodată la reducerea riscului de excluziune socială și la un start în viață în condiții de egalitate. Opțiunile de îngrijire mai adaptate în Europa vor contribui la reducerea sarcinii pentru familiile în care există copii cu dizabilități, jumătate dintre aceștia fiind în prezent îngrijiți exclusiv de părinții lor.

Ca parte a noii Strategii europene privind serviciile de îngrijire, prezentată la 7 septembrie, Comisia Europeană propune revizuirea obiectivelor de la Barcelona privind îngrijirea copiilor, astfel încât cel puțin 50 % dintre copiii cu vârsta sub trei ani să participe la educație și îngrijire preșcolară, în creștere față de obiectivul actual de 33 %.

În România, rata de înscriere este de 14 %. S-au înregistrat progrese la nivelul UE în ultimii 20 de ani, însă diferențele dintre statele membre sunt mari, variind de la 6 % la 66 %. Prin aceste noi obiective ambițioase, dar realiste, dorim să vedem progrese reale în toate statele membre și în toate regiunile.

În Strategia europeană privind serviciile de îngrijire facem, de asemenea, recomandări concrete pentru îmbunătățirea îngrijirii pe termen lung. Pandemia de COVID-19 a scos în evidență necesitatea unui sistem de îngrijire mai rezilient.

Europa trece printr-o tranziție demografică semnificativă, marcată și de îmbătrânirea populației, astfel încât se preconizează că numărul persoanelor care ar putea avea nevoie de îngrijire pe termen lung va crește de la aproximativ 30 de milioane în 2019 la aproape 40 de milioane în 2050. Aproximativ 52 de milioane de europeni oferă îngrijire informală pe termen lung membrilor familiei sau apropiaților.

Îngrijirea pe termen lung de înaltă calitate și la prețuri accesibile le permite persoanelor în vârstă și persoanelor cu dizabilități să își mențină autonomia și să trăiască cu demnitate. De aceea, printr-o abordare centrată pe individ, strategia urmărește să ofere o gamă de servicii care să răspundă nevoilor oamenilor.

Dorim ca statele membre să sporească disponibilitatea și diversitatea serviciilor profesionale de îngrijire pe termen lung, cum ar fi îngrijirea la domiciliu, îngrijirea în cadrul comunității și îngrijirea rezidențială. Serviciile de îngrijire pe termen lung care sunt bine integrate cu asistența medicală pot contribui la reducerea sarcinii asupra spitalelor și a altor unități medicale.

Sectorul îngrijirii se confruntă cu o penurie dramatică de lucrători și trebuie să abordăm cauzele profunde ale problemei prin îmbunătățirea condițiilor de muncă, a salariilor și a formării. Peste 9,1 milioane de persoane din UE – 90 % dintre acestea fiind femei – lucrează în prezent în sectorul îngrijirii. Până în 2050 este nevoie de încă cel puțin 1,6 milioane de lucrători în domeniul îngrijirii pe termen lung pentru a menține același nivel de acoperire a acestor servicii ca în prezent, despre care știm că nu este întotdeauna adecvat.

Pentru a ajunge la o societate egală și echitabilă, trebuie să facem un salt înainte și să le oferim cetățenilor opțiuni adecvate. Oamenii trebuie să fie în măsură să găsească un echilibru între îndatoririle profesionale și cele familiale. Fiecare copil trebuie să beneficieze de servicii de îngrijire accesibile și de calitate. Fiecare persoană în vârstă și fiecare persoană cu dizabilități trebuie să beneficieze de sprijin adecvat și de servicii de îngrijire de calitate. Fiecare îngrijitor trebuie să fie apreciat în profesia sa.

Haideți să le oferim oamenilor posibilitatea de a face o alegere de calitate, pentru un viitor de calitate. Îngrijirea este profitabilă. Este timpul să ne îngrijim de îngrijire.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA2 hours ago

MAE: Atitudinea „nejustificată și inamicală” a Austriei va avea „consecințe inevitabile” pentru relațiile bilaterale

U.E.2 hours ago

A fost adoptat programul ”Calea către deceniul digital”, esențial pentru transformarea digitală a UE până în 2030

PARLAMENTUL EUROPEAN7 hours ago

Președinta Parlamentului European cere Consiliului UE să găsească un compromis pentru aderarea României la Schengen: Sunt dezamăgită de amânarea aderării

ROMÂNIA8 hours ago

Klaus Iohannis, după ce Austria a blocat aderarea României la Schengen: Riscă să afecteze unitatea europeană. România merita un vot favorabil și nu ne vom opri până nu vom adera

POLITICĂ8 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, după ce România a ratat aderarea la Schengen: Vom relua procesul și vom proteja în continuare frontierele externe ale UE. Regretăm și nu înțelegem poziția inflexibilă a Austriei

Dan Motreanu8 hours ago

Dan Motreanu, revoltat de blocarea intrării României în Schengen de către Austria: O ticăloșie care nu a avut la bază niciun argument logic

SCHENGEN8 hours ago

Comisarul european Ylva Johansson, către cetățenii români: Meritați să fiți în Schengen! Împart dezamăgirea cu voi, iar aderarea României va rămâne prioritatea mea

Vasile Blaga9 hours ago

Vasile Blaga: Dacă cineva iese în câștig din poziția Austriei, iese Putin, pentru că va crea frustrare și în România și în Bulgaria

ROMÂNIA9 hours ago

Marcel Ciolacu: Opoziția nedreaptă a Austriei față de intrarea României în Schengen este un cadou gratuit de Crăciun pentru Putin. Viena s-a decuplat de Europa

Eugen Tomac9 hours ago

Eugen Tomac, după ce România a fost respinsă pentru aderarea la Schengen: Este cea mai mare umilință de când suntem membri UE

ROMÂNIA10 hours ago

Austria și Olanda au votat împotriva aderării Bulgariei și României la spațiul Schengen. Aderarea Croației de la 1 ianuarie 2023, aprobată

Rareș Bogdan12 hours ago

Rareș Bogdan i-a subliniat cancelarului Austriei prezența puternică a mediului de afaceri austriac în România și posibilitatea unei crize la nivel european prin opoziția la aderarea la spațiul Schengen

SCHENGEN14 hours ago

Consiliul JAI: Austria sfidează apelul Comisiei Europene și reafirmă că va vota împotriva aderării României la Schengen

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

UE intensifică presiunea asupra Rusiei cu un al nouălea pachet de sancțiuni. Măsurile vizează figuri-cheie în atacurile din Ucraina și sectoarele bancar, energetic și tehnologic

SCHENGEN16 hours ago

Ministrul de interne, înainte de un Consiliu JAI istoric pentru România: Mandatul meu este clar, voi solicita vot pentru aderarea României la Schengen

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă anunță că România va cere joi un vot pentru aderarea la Schengen: Toate statele ne susțin, cu excepția Austriei. Mergem până la capăt, starea de incertitudine nu mai poate continua

ROMÂNIA3 days ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO7 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO1 week ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO1 week ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

Team2Share

Trending