Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat miercuri, la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din România, că i-a prezentat președintelui Klaus Iohannis propunerea unei comunități politice europene pe care liderul de la Paris a avansat-o public pentru prima dată de Ziua Europei și care a luat forma unui document în cadrul unei întâlniri a ambasadorilor statelor membre ale Uniunii Europene care a avut loc în timpul consultărilor bilaterale dintre liderii francez și român.
“Am abordat cu președintele Iohannis propunerea de comunitate politică europeană pe care dorim să o facem să avanseze. Dincolo de cooperarea bilaterală, are vocația să structureze pe plan politic, securitar, energetic și al infrastructurilor continentul nostru și să structureze, în ansamblu, toate statele care au o geografie comună și valori comune“, a spus Macron, într-o conferință comună de presă cu Iohannis, în timp ce președintele român nu a abordat tema în intervenția sa.
Primul document informal al acestei propuneri a cunoscut lumina zilei miercuri dimineață. Franța și-a expus propunerea pentru o “comunitate politică europeană” într-un document neoficial consultat de Politico Europe, iar documentul este dezbătut în contextul în care Macron se îndreaptă din România spre Republica Moldova, unde urmează să prezinte ideea CPE în cadrul unei întâlniri cu președintele Republicii Moldova Maia Sandu. Aceasta din urmă a salutat, în cadrul vizitei sale la Paris din data de 19 mai, ideea comunității politice propuse de omologul francez.
La Strasbourg, de Ziua Europei, președintele francez a închis lucrările Conferinței privind viitorul Europei, lansând un apel la crearea unei “comunități politice europene” care să primească în special Ucraina, în paralel cu o procedură de aderare la UE care ar dura “decenii” și s-a arătat “favorabil” unei “revizuiri a tratatelor” Uniunii Europene, propunând ca liderii celor 27 de țări să discute despre aceasta la summitul lor din iunie. Prin propunerea sa de creare a unei ”comunităţi politice europene” noi ca alternativă la o procedură de aderare pentru țări ca Ucraina care ar putea dura câteva decenii, Macron a spulberat visul Ucrainei că o eventuală aderare la Uniunea Europeană s-ar realiza rapid, fapt criticat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Ideea lui Macron va fi abordată la summitul Consiliului European din 23-24 iunie, după cum a indicat chiar președintele acestei instituții, Charles Michel.
În ceea ce privește România, președintele Klaus Iohannis a declarat la summitul Consiliului European de la Bruxelles din 30-31 mai că România s-a poziționat foarte bine în ceea ce privește discuția privind declanșarea procedurilor de modificare a tratatelor europene, argumentând că din punct de vedere “politic” nu există “condițiile întrunite pentru a declanșa cu succes așa ceva”. Însă, țara noastră nu și-a exprimat poziția cu privire la comunitatea politică europeană.
Ce conține documentul privind Comunitatea Politică Europeană?
Documentul privind comunitatea politică europeană intervine într-un moment extrem de delicat, în contextul în care liderii europenii se pregătesc să ia în considerare acordarea statutului de candidat la UE Ucrainei, R. Moldova și Georgiei la summitul Consiliului de săptămâna viitoare. Documentul neoficial susține că, deși Ucraina are “aspirații legitime” de a adera în cele din urmă la UE, procesul de aderare va fi de lungă durată și, prin urmare, nu va fi de ajutor pe termen scurt.
În plus, documentul susține că extinderea nu răspunde nevoilor actuale ale Ucrainei, deoarece procesul este prea lung.
“Extinderea, din cauza reformelor necesare pentru a adera la UE și a duratei care urmează în mod necesar, nu oferă astăzi cadrul politic necesar pentru a răspunde nevoilor istorice și geopolitice urgente care decurg din războiul împotriva Ucrainei și pentru a dezvolta structurarea politică a continentului nostru european”, arată documentul.
Documentul mai arată că această “Comunitate Politică Europeană ar fi deschisă statelor europene care împărtășesc un set comun de valori democratice, indiferent dacă sunt sau nu membre ale Uniunii și indiferent de natura relației lor actuale cu Uniunea Europeană: fie că doresc să adere la aceasta, fie că au părăsit-o, fie că nu intenționează să adere la ea, fie că sunt legate de ea doar prin acorduri economice”.
Documentul spune că Comunitatea Politică Europeană (CPE) “nu ar înlocui” Consiliul Europei (CoE) sau Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) – alte organizații care includ membri din afara UE.