Miniștrii apărării din țările NATO, reuniți miercuri și joi la Bruxelles pentru pregătirea summitului aliat de la Madrid de la finalul lunii iulie, vor antama decizii și măsuri pentru consolidarea în mod semnificativ a posturii de descurajare și apărare Alianței în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Într-o conferință de presă susținută la sediul NATO, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a prefațat mizele acestei reuniuni, la care vor participa și miniștrii apărării din Ucraina, Finlanda și Suedia.
Ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina, numărul grupărilor tactice NATO s-a dublat, ajungând la opt, iar peste 40.000 de soldați se află acum sub comanda directă a NATO, în special pe flancul estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, a reamintit Stoltenberg, precizând că “nu am mai avut niciodată o reacție de acest gen”.
“Vom lua acum decizii cu privire la amploarea și proiectarea posturii noastre pe termen lung. Pentru a ne asigura că putem apăra fiecare centimetru de teritoriu aliat. Din prima clipă, în orice moment și împotriva oricărei amenințări. Acest lucru va însemna creșteri mari ale prezenței, capacităților și pregătirii noastre”, a explicat el.
El a spus că acest lucru va însemna mai multe formațiuni de luptă desfășurate în avans de către NATO pentru a consolida grupurile de luptă din est, mai multe apărări aeriene, maritime și cibernetice, echipamente și stocuri de arme pre-poziționate.
De asemenea, el a subliniat un nou model de forțe, cu mai multe forțe la un nivel de pregătire mai ridicat și cu forțe specifice pre-asociate pentru apărarea anumitor aliați.
Țările de pe flancul estic cer o apărare înaintată a NATO
Anunțul lui Stoltenberg vine la câteva zile după ce liderii statelor de pe flancul estic al NATO s-au reunit vinerea trecută la summitul formatului București 9 găzduit de președintele Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni. În declarația comună adoptată în prezența virtuală a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, și în urma unui mesaj de susținere din partea președintelui Joe Biden, președintele Klaus Iohannis și ceilalți lideri din regiune solicită ca la summitul NATO de la Madrid din 29-30 iunie să fie luată decizia consolidării posturii NATO de descurajare și apărare către o “Apărare Înaintată” pe flancul estic.
Referindu-se la mizele summitului de la Madrid și țintele fixate de aliații de pe flancul estic, președintele Klaus Iohannis a afirmat că “rezultatul pe care îl urmărim este o prezență NATO consolidată pe Flancul Estic, unitară și coerentă, robustă, credibilă și sustenabilă, în special la Marea Neagră – cea mai expusă amenințărilor Rusiei“.
De cealaltă parte, preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a declarat că ţările participante la formatul B9 îşi doresc “o prezenţă avansată mai puternică a NATO” în regiune, care să fie o “apărare avansată”, iar grupurile de luptă să fie ridicate la rang de brigadă, care cuprinde minim 3.000 de militari.
Într-o declarație similară adoptată marți la Haga, președintele Klaus Iohannis, premierii Belgiei, Danemarcei, Letoniei, Olandei, Poloniei și Portugaliei și secretarul general NATO și-au luat angajamentul că vor consolida în mod semnificativ postura de descurajare și apărare pe termen lung.
Președintele Franței anunță că prezența aliată în România va fi suplimentată
Prezent miercuri la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din apropierea Mării Negre, președintele francez Emmanuel Macron a precizat că prezența militară a NATO din România va fi suplimentată.
“Dispozitivul actual va lua amploare, îşi va spori capacităţile. Summitul NATO de la Madrid va confirma această ambiţie şi este o dovadă suplimentară a unităţii noastre pentru a îndepărta orice ameninţare de pe flancul estic al Uniunii Europene şi al NATO”, a punctat Macron.
Deplasarea liderului francez în țara noastră a avut loc în contextul în care Franța conduce Forța de Reacție Rapidă a NATO, activată în premieră de Alianța Nord-Atlantică a doua zi după invazia Rusiei în Ucraina și dislocată în România, precum și grupul de luptă al NATO din România. Astfel, 500 de militari francezi au fost mobilizați în România, alături de forțe belgiene, portugheze și olandeze, în timp ce misiunile de poliție aeriană ale NATO în România sunt conduse de Forțele Aeriene Regale Britanice, iar Statele Unite și-au dublat prezența militară în țara noastră încă din luna februarie, de la 1.000 de soldați la aproape 2.000 de militari.
