Majoritatea românilor au încredere în Uniunea Europeană și în Alianța Nord-Atlantică, peste media cetățenilor din celelalte state membre ale UE, evidențiază datele unui sondaj Eurobarometru cu date colectate în perioada 10-30 octombrie și care, la nivel european, relevă cel mai ridicat nivel de încredere în Uniunea Europeană din 2007 și cel mai ridicat nivel de sprijin pentru moneda euro din toate timpurile.
Încrederea în UE este la cel mai ridicat nivel din ultimii 17 ani, astfel că 51% dintre europeni tind să aibă încredere în UE, cel mai ridicat rezultat din 2007. Încrederea în UE este cea mai ridicată în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani (59%). În plus, mai mult de șase din zece cetățeni ai UE (61%) sunt, de asemenea, optimiști cu privire la viitorul UE.
În ceea ce privește România (datele disponibile aici), 56% dintre respondenții din țara noastră au încredere în UE, peste media cetățenilor europeni de 51%. În ceea ce privește optimismul cu privire la viitorul Uniunii Europene, românii se situează, de asemenea, peste media UE, 67% dintre cetățeni fiind optimiști.
Aproape trei sferturi dintre respondenți (74%) spun că se simt cetățeni ai UE, cel mai ridicat nivel din ultimele peste două decenii. În același timp, 44% dintre cetățenii UE continuă să aibă o imagine pozitivă a UE, în timp ce 38% au o imagine neutră și 17% au o imagine negativă a UE.
În România, 53% dintre cetățeni au o imagine pozitivă asupra UE, 32% o imagine neutră și 13% o imagine negativă.
Referitor la atașamentul față Uniunea Europeană, 64% dintre români au răspuns afirmativ, față de media UE de 63%.
68% dintre români sunt atașați în general de Europa, față de media UE de 70%.
În ceea ce privește NATO, 61% dintre români au încredere în NATO, față de media europeană de 56%. (Pagina 87 din raportul integral disponibil aici).
Aproape șapte din zece respondenți (69%) sunt de acord că UE are suficientă putere și instrumente pentru a apăra interesele economice ale Europei în economia mondială. În mod similar, 69% sunt de acord că Uniunea Europeană este un loc de stabilitate într-o lume tulbure.
Potrivit europenilor, securitatea și apărarea (33%) ar trebui să fie principalul domeniu prioritar de acțiune al UE pe termen mediu, urmat de migrație (29%), economie (28%), climă și mediu (28%) și sănătate (27%). În același timp, 44% dintre cetățenii europeni și 32% dintre români consideră că asigurarea păcii și stabilității va avea cel mai mare impact pozitiv asupra vieții lor pe termen scurt, urmată de asigurarea aprovizionării cu alimente, sănătate și industrie în UE și gestionarea migrației (ambele 27%).
Pentru români, cele mai importante probleme cu care se confruntă UE în acest moment sunt războiul din Ucraina, situația internațională și creșterea prețurilor, iar cele mai importante probleme cu care se confruntă România sunt creșterea prețurilor, situația economică, sănătatea.
Deși realizat înainte turul întâi al alegerilor prezidențiale, cifrele ridicate de susținere ale românilor față de Uniunea Europeană apar în contextul în care România este protagonista unei crize de proporții după victoria unui candidat anti-NATO și anti-UE la primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, ale cărui rezultate sunt renumărate în baza unei decizii fără precedent a Curții Constituționale de la București.
Marea surpriză a alegerilor prezidențiale din România s-a produs duminică seară, la închiderea urnelor, când exit-poll-urile l-au plasat pe suveranistul Călin Georgescu, a cărui campanie electorală masivă pe rețele sociale precum TikTok a trecut mult timp neobservată de analiști, pe locul al treilea, pentru ca odată cu numărarea proceselor verbale acesta să obțină primul loc la votul în țară și în străinătate, o premieră absolută. Georgescu a făcut de-a lungul timpului afirmații controversate anti-NATO și anti-UE, spunând că NATO “este cea mai slabă alianță de pe fața pământului”, că sistemul antirachetă aliat de la Deveselu reprezintă o “rușine diplomatică” și că fondurile europene și PNRR ar constitui “o acțiune financiară de însclavagizare”.
Concluziile CSAT au indicat că în perspectiva și în cadrul primului tur al alegerilor prezidențiale “au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral” și că rețeaua de socializare TikTok nu a respectat prevederile legale privind campania electorală din România, un candidat la alegerile prezidențiale beneficiind de “o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic”.
