Connect with us

ROMÂNIA

Eurobarometru: Procentul românilor care au încredere în independenţa justiţiei a scăzut în ultimul an la 40%, cu 16% sub media UE. Principala cauză: ingerințele sau presiunile politice

Published

on

©️ European Commission

Percepția publicului cu privire la independență a scăzut în peste două treimi din acele statele membre identificate în semestrul european ca întâmpinând provocări specifice. Ingerințele sau presiunile politice reprezintă principalul motiv al lipsei de independență percepute a instanțelor și a judecătorilor, este precizat într-un comunicat al Comisiei Europeane care anunță  publicarea Tabloului de bord 2019 privind justiţia în UE.

Cea de a șaptea ediție a tabloului de bord privind justiția în UE continuă să dezvolte diferiții indicatori și își concentrează și mai mult atenția asupra independenței sistemului judiciar ca element esențial pentru respectarea statului de drept în statele membre.

Ca noutate, tabloul de bord 2019 privind justiția în UE oferă o imagine de ansamblu a regimurilor disciplinare în ceea ce privește judecătorii din sistemele naționale de justiție și a măsurilor de protecție instituite pentru a preveni controlul politic al hotărârilor judecătorești. Tabloul de bord prezintă, de asemenea, repartizarea competențelor procurorilor din cadrul sistemelor naționale de justiție și indică autoritățile implicate în numirea și eliberarea din funcție a procurorilor naționali, aceste aspecte fiind indicatori-cheie pentru independența organelor de urmărire penală.

Printre principalele constatări ale ediției din 2019 se numără:

  1. Tendință pozitivă în ceea ce privește eficiența sistemelor de justiție: tabloul de bord arată că, pe parcursul a opt ani, în perioada 2010-2017, evoluțiile pozitive din majoritatea statelor membre identificate în semestrul european se confruntă cu provocări specifice. Judecarea fondului în cazurile de spălare de bani durează, în medie, până la un an. Cu toate acestea, în unele state membre, durata poate fi de doi ani sau mai mult.
  2. Persistă provocările în ceea ce privește percepția asupra independenței sistemului judiciar: conform unui sondaj Eurobarometru publicat astăzi, în două treimi din statele membre, percepția asupra independenței sistemului judiciar s-a îmbunătățit comparativ cu 2016. Cu toate acestea, în comparație cu anul trecut, percepția publicului cu privire la independență a scăzut în peste două treimi din acele statele membre identificate în semestrul european ca întâmpinând provocări specifice. Ingerințele sau presiunile politice reprezintă principalul motiv al lipsei de independență percepute a instanțelor și a judecătorilor. În ceea ce privește organele naționale de urmărire penală, tabloul de bord arată că există o tendință în unele state membre de a concentra competențele de gestionare, cum ar fi evaluarea, promovarea și transferarea procurorilor, în mâinile unei singure autorități.
  3. Calitatea justiției: în ansamblu, în 2017, cheltuielile totale ale administrațiilor publice destinate instanțelor judecătorești au rămas stabile în întreaga UE. Defalcarea cheltuielilor (pe categorii, de exemplu: salarii, clădiri în care funcționează instanțele judecătorești, programe informatice, asistență juridică) indică diferențe semnificative între statele membre în ceea ce privește modelele de cheltuieli. Pentru a îmbunătăți calitatea hotărârilor judecătorești (pe baza datelor din rețelele judiciare europene), majoritatea instanțelor oferă formare specifică judecătorilor cu privire la structura și stilul motivărilor și cu privire la redactarea hotărârilor. În unele state membre, justițiabilii pot solicita clarificări privind hotărârile judecătorești.

Precepția românilor care au încredere în independența justiției a scăzut în ultimul an

Doar 40% dintre români au o percepţie bună şi destul de bună privind independenţa tribunalelor şi a judecătorilor, în scădere faţă de 2018, proporţia fiind mult mică decât media la nivelul UE 28 (56%), relevă un sondaj Eurobarometru dat publicităţii vineri de Comisia Europeană, cu prilejul publicării Tabloului de bord 2019 privind justiţia în UE.

Din datele Eurobarometru rezultă și faptul că România se află pe primul loc în UE ca număr de procese civile și comerciale raportat la suta de locuitori și printre statele cu cele mai bune alocări ca procent din PIB pentru Justiție.

©️ Tablou de bord 2019 privind Justiția în UE

Românii au o percepţie bună (4%) şi destul de bună (36%) privind independenţa tribunalelor şi a judecătorilor, în scădere faţă de 2018 cu un punct procentual şi respectiv şase puncte procentuale, potrivit sondajului Eurobarometru dat publicităţii vineri.

Proporţia celor cu o percepţie destul de proastă (27%) şi foarte proastă (17%) a crescut cu 3 şi respectiv 2 puncte procentuale faţă de anul trecut, iar 16% dintre români au răspuns că nu ştiu (+2).

La nivelul UE 28, proporţia celor cu o percepţie bună (12%) şi destul de bună (44%) este de 56%, fiind în creştere în primul caz (+1) şi în scădere în al doilea (-1). În acelaşi timp, la nivelul UE 28 proporţia celor cu o părere destul de proastă (22%) şi foarte proastă (11%) este de doar 33%, faţă de 44% în România.

©️ Eurobarometru

Cel mai semnificativ segment de vârstă în care românii spun că au o percepţie bună şi destul de bună despre independenţa justiţiei este de cel de 15-24 de ani, urmat de 40-54 de ani. La polul opus se află românii din segmentul de vârstă de peste 55 de ani, din care 31% au afirmat că au o astfel de percepţie.

Presiunile politice au deteriorat percepția asupra independenței justiției

Întrebaţi cum îşi explică ratingul acordat independenţei justiţiei, românii care au percepţie bună şi destul de bună asupra acestui aspect au apreciat în proporţie de 69% că statutul judecătorilor le garantează independenţa ”foarte mult” (21%) sau ”oarecum” (48%). De asemenea, 60% dintre respondenți sunt de acord ”foarte mult” (22%) sau ”oarecum” (38%) că nu există amestecuri sau presiuni din partea guvernului sau a politicienilor.

©️ Eurobarometru

Cei care percep independenţa justiţiei drept destul de proastă sau foarte proastă văd în amestecurile şi presiunile din partea guvernului şi a politicienilor principala cauză pentru această situaţie. Nu mai puţin de 51% dintre ei afirmă că existenţa acestor amestecuri şi presiuni contează ”foarte mult” în percepţia lor asupra justiţiei, în timp ce 23% susţin că este ”oarecum” importantă.

©️ Eurobarometru

De asemenea, afirmaţia că statutul şi poziţia judecătorilor nu le garantează acestora independenţa justifică ”foarte mult” percepţia lor negativă asupra justiţiei în cazul a 18% dintre respondenţi, în timp ce 37% spun că o justifică ”oarecum”.

Sondajul a fost efectuat în România în perioada 9-11 ianuarie, pe un eşantion de 1.005 persoane, prin interviuri telefonice.

Tabloul de bord al UE privind justiția este unul dintre instrumentele de care dispune UE pentru asigurarea respectării statului de drept utilizate de Comisie pentru a monitoriza reformele în domeniul justiției întreprinse de statele membre și pentru a contribui la semestrul european. Tabloul de bord anual privind justiția în UE evaluează independența, calitatea și eficiența sistemelor naționale de justiție. Acest instrument comparativ este completat de evaluările specifice fiecărei țări, prezentate în rapoartele de țară, care permit o analiză mai aprofundată bazată pe contextul juridic și instituțional național.

Tabloul de bord se axează pe cele trei elemente principale ale unui sistem judiciar eficace:

– Eficiență: indicatori privind durata procedurilor, rata de soluționare a cauzelor și numărul de cauze pendinte.

– Calitate: indicatori privind accesibilitatea, cum ar fi asistența legală și taxele judiciare, formarea, monitorizarea activităților instanțelor, bugetul, resursele umane și standardele privind calitatea hotărârilor judecătorești.

– Independență: indicatori privind percepția asupra independenței sistemului judiciar în rândul publicului larg și al întreprinderilor, privind garanțiile referitoare la judecători și garanțiile legate de funcționarea organelor naționale de urmărire penală.

Constatările tabloului de bord 2019 au fost deja luate în considerare pentru evaluarea specifică fiecărei țări realizată în cadrul semestrului european 2019. Constatările vor contribui, de asemenea, la pregătirea propunerilor Comisiei pentru recomandările specifice fiecărei țări din 2019.

Aceste recomandări de politică sunt discutate de statele membre în cadrul Consiliului. Liderii UE le aprobă în luna iunie, iar Consiliul le adoptă în luna iulie. Guvernele naționale țin cont apoi de recomandările respective în planurile lor de reformă și în bugetele lor naționale pentru anul următor.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ROMÂNIA

Cluj: Universitatea de Medicină și Farmacie, investiție de aproape 30 de milioane de lei din fonduri europene și proprii pentru amenajarea ”Centrului de Cercetare privind Dezvoltarea Medicamentului”

Published

on

©UMF Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca/ Facebook

Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca a demarat un proiect amplu de consolidare, renovare și modernizare a clădirii “Farmacia B”, în vederea amenajării Centrului de Cercetare privind Dezvoltarea Medicamentului.

Potrivit unui comunicat al UMF Cluj, proiectul este finanțat prin Programul Operațional Regional 2014-2020 și din fonduri proprii ale universității, valoarea totală al investiției fiind estimată la 28.457.460 lei.

Lucrările, care se vor desfășura pe o perioadă de doi ani, presupun amenajarea a 13 laboratoare de cercetare, 5 laboratoare didactice, 6 săli de lucrări practice și 10 birouri pentru doctoranzi, asistenți, șefi de lucrări și profesori.

Obiectivele urmărite prin acest proiect sunt: asigurarea unui mediu de învățare axat și mai mult pe cercetare, ”astfel încât studenții să poată înțelege cât mai bine partea de cercetare farmaceutică și raportarea acesteia la medicina contemporană”, și oferirea unor spații în care cadrele didactice să pregătească lucrări practice relevante pentru procesul de educațional și să desfășoare activități de cercetare competitive la nivel european.

Conform celor anunțate, luni, de UMF „Iuliu Hațieganu”, componenta educațională a Centrului de Cercetare privind Dezvoltarea Medicamentului va consta în pregătirea studenților Facultății de Farmacie, a rezidenților şi a masteranzilor de la programele de studii axate pe industria farmaceutică, precum și a doctoranzilor din domeniile tehnologie farmaceutică, biofarmacie, chimie farmaceutică şi chimie organică.

Centrul se adresează profesioniștilor din domeniul farmaceutic (companii de medicamente, farmacişti), care pot colabora cu Facultatea de Farmacie în cadrul unor proiecte pe diverse teme, referitoare la dezvoltarea, fabricarea, calitatea, eficiența și siguranța produselor medicamentoase.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministerul Sănătății: România va recupera, din fonduri europene, banii cheltuiți pentru decontarea testelor RT-PCR efectuate la nivel național în vederea identificării infecțiilor cu SARS-CoV 2

Published

on

© Guvernul României

România va recupera, din fonduri europene, banii cheltuiți pentru decontarea testelor RT-PCR efectuate la nivel naţional în vederea identificării infecţiilor cu virusul SARS-CoV-2, în cadrul Programului naţional de supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare, anunță Ministerul Sănătății într-un comunicat.

Potrivit sursei citate, Ministerul Sănătății a depus spre finanţare 4 proiecte europene în cadrul apelului privind consolidarea capacităţii de gestionare a crizei sanitare COVID-19 lansat în luna mai 2020 de Ministerul Fondurilor Europene prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020.

Activităţile principale ale proiectelor vizează decontarea din fonduri europene a costurilor cu servicii medicale de testare RT-PCR pentru identificarea infecţiilor active cu virusul SARS-CoV-2 la nivel naţional realizate sau ce se vor realiza în cadrul Programului naţional de supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare în perioada februarie 2020 – ianuarie 2021.

”Am început lupta în această pandemie în condiţii de austeritate şi am fost nevoiţi ca în câteva luni să recuperăm pentru a putea gestiona în condiţii de siguranţă prima etapă. Vom solicita ca banii pe care îi vom recupera în cadrul acestor proiecte retrospective de la UE să fie redirecţionaţi pentru a fi utilizaţi tot în sectorul sanitar”, a declarat ministrul Nelu Tătaru, potriivt sursei mai sus citate.

Proiectele depuse de Ministerul Sănătății, atât retrospective, dar si care privesc cheltuieli viitoare, au ca obiectiv și cresterea numarului de teste RT-PCR efectuate la persoanele eligibile, la nivel national, în vederea identificării infecțiilor active cu virusul SARS-CoV 2 si controlul evoluției sindromului respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19). Evaluarea proiectelor va începe după 30 septembrie 2020, estimându-se ca în luna martie să fie aprobată finanțarea.

Bugetele celor patru proiecte însumează aproximativ 949 milioane lei (aprox.200 milioane de euro).

Continue Reading

ROMÂNIA

Ambasadorul britanic la București, după ce România a devenit “piață emergentă”: Mai mulți investitori britanici se vor uita către România

Published

on

© British Embassy Bucharest/ Facebook

Marea Britanie este țara de origine a celor mai mari fonduri de investiții din Europa, iar oportunitățile din România sunt extraordinare, a declarat luni ambasadorul Regatului Unit în România, Andrew Noble, în cadrul unui eveniment găzduit la sediul Ambasadei, cu participarea premierului Ludovic Orban, pentru a marca prima zi în care trecerea pieței de capital din România de la statutul de Piaţă de Frontieră la cel de Piaţă Emergentă Secundară a intrat în vigoare.

Reclasificarea, realizată de agenția financiară britanică FTSE Russell, lider mondial de clasificare a indicilor bursieri, a avut loc în septembrie anul trecut, o evoluție extrem de importantă care a fost descrisă de analiști drept echivalentul integrării României în Uniunea Europeană, arată Ambasada Marii Britanii într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

‘’Acesta este un exemplu clar al faptului că economia românească poate depăși obstacolele de pe drumul său și poate obține rezultate foarte bune atunci când legislația și reglementările sunt favorabile. Acum, că piața de capital este liberă să își dezvolte adevăratul potențial, sunt sigur că mai mulți investitori britanici se vor uita către România. Marea Britanie este țara de origine a celor mai mari fonduri de investiții din Europa, iar oportunitățile din România sunt extraordinare! În contextul noului parteneriat economic, vom putea să dezvoltăm și mai mult relația bilaterală, comerțul cu bunuri, dar în mod deosebit cel de servicii’’, a declarat Noble, conform comunicatului citat.

Reclasificarea va contribui la dezvoltarea pieței din România, la multiplicarea canalelor de finanțare a sectorului de business și la diversificarea riscurilor. Marile fonduri de investiții, care până acum aveau restricții în a investi în România, o pot face de acum înainte, contribuind astfel la dezvoltarea pieței de capital.

Ca piață de frontieră, România era percepută drept o piață mai puțin sigură, cu mai puține lichidități și riscuri mai mari. Sursele de finanțare a economiei erau limitate.

Acesta este rezultatul a ani de eforturi din partea Bursei de Valori București, a comunității de investitori din România și a autorităților de a crea lichiditate și de a îndeplini toate criteriile necesare acestui progres.

Piaţa de capital din România a fost promovată oficial la statutul de “piaţă emergentă”, în urma unei decizii istorice luate de agenţia de evaluare financiară FTSE Russell.

Momentul istoric a fost marcat printr-o ceremonie oficială de deschidere a şedinţei de tranzacţionare de luni, 21 septembrie și la care au participat prim-ministrul Ludovic Orban, consilierul prezidențial Cosmin Marinescu, ministrul finanțelor Florin Cîțu și președintele Bursei de Valori București. Radu Hanga.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending