Percepția publicului cu privire la independență a scăzut în peste două treimi din acele statele membre identificate în semestrul european ca întâmpinând provocări specifice. Ingerințele sau presiunile politice reprezintă principalul motiv al lipsei de independență percepute a instanțelor și a judecătorilor, este precizat într-un comunicat al Comisiei Europeane care anunță publicarea Tabloului de bord 2019 privind justiţia în UE.
Cea de a șaptea ediție a tabloului de bord privind justiția în UE continuă să dezvolte diferiții indicatori și își concentrează și mai mult atenția asupra independenței sistemului judiciar ca element esențial pentru respectarea statului de drept în statele membre.
Ca noutate, tabloul de bord 2019 privind justiția în UE oferă o imagine de ansamblu a regimurilor disciplinare în ceea ce privește judecătorii din sistemele naționale de justiție și a măsurilor de protecție instituite pentru a preveni controlul politic al hotărârilor judecătorești. Tabloul de bord prezintă, de asemenea, repartizarea competențelor procurorilor din cadrul sistemelor naționale de justiție și indică autoritățile implicate în numirea și eliberarea din funcție a procurorilor naționali, aceste aspecte fiind indicatori-cheie pentru independența organelor de urmărire penală.
Printre principalele constatări ale ediției din 2019 se numără:
- Tendință pozitivă în ceea ce privește eficiența sistemelor de justiție: tabloul de bord arată că, pe parcursul a opt ani, în perioada 2010-2017, evoluțiile pozitive din majoritatea statelor membre identificate în semestrul european se confruntă cu provocări specifice. Judecarea fondului în cazurile de spălare de bani durează, în medie, până la un an. Cu toate acestea, în unele state membre, durata poate fi de doi ani sau mai mult.
- Persistă provocările în ceea ce privește percepția asupra independenței sistemului judiciar: conform unui sondaj Eurobarometru publicat astăzi, în două treimi din statele membre, percepția asupra independenței sistemului judiciar s-a îmbunătățit comparativ cu 2016. Cu toate acestea, în comparație cu anul trecut, percepția publicului cu privire la independență a scăzut în peste două treimi din acele statele membre identificate în semestrul european ca întâmpinând provocări specifice. Ingerințele sau presiunile politice reprezintă principalul motiv al lipsei de independență percepute a instanțelor și a judecătorilor. În ceea ce privește organele naționale de urmărire penală, tabloul de bord arată că există o tendință în unele state membre de a concentra competențele de gestionare, cum ar fi evaluarea, promovarea și transferarea procurorilor, în mâinile unei singure autorități.
- Calitatea justiției: în ansamblu, în 2017, cheltuielile totale ale administrațiilor publice destinate instanțelor judecătorești au rămas stabile în întreaga UE. Defalcarea cheltuielilor (pe categorii, de exemplu: salarii, clădiri în care funcționează instanțele judecătorești, programe informatice, asistență juridică) indică diferențe semnificative între statele membre în ceea ce privește modelele de cheltuieli. Pentru a îmbunătăți calitatea hotărârilor judecătorești (pe baza datelor din rețelele judiciare europene), majoritatea instanțelor oferă formare specifică judecătorilor cu privire la structura și stilul motivărilor și cu privire la redactarea hotărârilor. În unele state membre, justițiabilii pot solicita clarificări privind hotărârile judecătorești.
Precepția românilor care au încredere în independența justiției a scăzut în ultimul an
Doar 40% dintre români au o percepţie bună şi destul de bună privind independenţa tribunalelor şi a judecătorilor, în scădere faţă de 2018, proporţia fiind mult mică decât media la nivelul UE 28 (56%), relevă un sondaj Eurobarometru dat publicităţii vineri de Comisia Europeană, cu prilejul publicării Tabloului de bord 2019 privind justiţia în UE.
Din datele Eurobarometru rezultă și faptul că România se află pe primul loc în UE ca număr de procese civile și comerciale raportat la suta de locuitori și printre statele cu cele mai bune alocări ca procent din PIB pentru Justiție.
Românii au o percepţie bună (4%) şi destul de bună (36%) privind independenţa tribunalelor şi a judecătorilor, în scădere faţă de 2018 cu un punct procentual şi respectiv şase puncte procentuale, potrivit sondajului Eurobarometru dat publicităţii vineri.
Proporţia celor cu o percepţie destul de proastă (27%) şi foarte proastă (17%) a crescut cu 3 şi respectiv 2 puncte procentuale faţă de anul trecut, iar 16% dintre români au răspuns că nu ştiu (+2).
La nivelul UE 28, proporţia celor cu o percepţie bună (12%) şi destul de bună (44%) este de 56%, fiind în creştere în primul caz (+1) şi în scădere în al doilea (-1). În acelaşi timp, la nivelul UE 28 proporţia celor cu o părere destul de proastă (22%) şi foarte proastă (11%) este de doar 33%, faţă de 44% în România.
Cel mai semnificativ segment de vârstă în care românii spun că au o percepţie bună şi destul de bună despre independenţa justiţiei este de cel de 15-24 de ani, urmat de 40-54 de ani. La polul opus se află românii din segmentul de vârstă de peste 55 de ani, din care 31% au afirmat că au o astfel de percepţie.
Presiunile politice au deteriorat percepția asupra independenței justiției
Întrebaţi cum îşi explică ratingul acordat independenţei justiţiei, românii care au percepţie bună şi destul de bună asupra acestui aspect au apreciat în proporţie de 69% că statutul judecătorilor le garantează independenţa ”foarte mult” (21%) sau ”oarecum” (48%). De asemenea, 60% dintre respondenți sunt de acord ”foarte mult” (22%) sau ”oarecum” (38%) că nu există amestecuri sau presiuni din partea guvernului sau a politicienilor.
Cei care percep independenţa justiţiei drept destul de proastă sau foarte proastă văd în amestecurile şi presiunile din partea guvernului şi a politicienilor principala cauză pentru această situaţie. Nu mai puţin de 51% dintre ei afirmă că existenţa acestor amestecuri şi presiuni contează ”foarte mult” în percepţia lor asupra justiţiei, în timp ce 23% susţin că este ”oarecum” importantă.
De asemenea, afirmaţia că statutul şi poziţia judecătorilor nu le garantează acestora independenţa justifică ”foarte mult” percepţia lor negativă asupra justiţiei în cazul a 18% dintre respondenţi, în timp ce 37% spun că o justifică ”oarecum”.
Sondajul a fost efectuat în România în perioada 9-11 ianuarie, pe un eşantion de 1.005 persoane, prin interviuri telefonice.
Tabloul de bord al UE privind justiția este unul dintre instrumentele de care dispune UE pentru asigurarea respectării statului de drept utilizate de Comisie pentru a monitoriza reformele în domeniul justiției întreprinse de statele membre și pentru a contribui la semestrul european. Tabloul de bord anual privind justiția în UE evaluează independența, calitatea și eficiența sistemelor naționale de justiție. Acest instrument comparativ este completat de evaluările specifice fiecărei țări, prezentate în rapoartele de țară, care permit o analiză mai aprofundată bazată pe contextul juridic și instituțional național.
Tabloul de bord se axează pe cele trei elemente principale ale unui sistem judiciar eficace:
– Eficiență: indicatori privind durata procedurilor, rata de soluționare a cauzelor și numărul de cauze pendinte.
– Calitate: indicatori privind accesibilitatea, cum ar fi asistența legală și taxele judiciare, formarea, monitorizarea activităților instanțelor, bugetul, resursele umane și standardele privind calitatea hotărârilor judecătorești.
– Independență: indicatori privind percepția asupra independenței sistemului judiciar în rândul publicului larg și al întreprinderilor, privind garanțiile referitoare la judecători și garanțiile legate de funcționarea organelor naționale de urmărire penală.
Constatările tabloului de bord 2019 au fost deja luate în considerare pentru evaluarea specifică fiecărei țări realizată în cadrul semestrului european 2019. Constatările vor contribui, de asemenea, la pregătirea propunerilor Comisiei pentru recomandările specifice fiecărei țări din 2019.
Aceste recomandări de politică sunt discutate de statele membre în cadrul Consiliului. Liderii UE le aprobă în luna iunie, iar Consiliul le adoptă în luna iulie. Guvernele naționale țin cont apoi de recomandările respective în planurile lor de reformă și în bugetele lor naționale pentru anul următor.
