Connect with us

Marian-Jean Marinescu

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: A venit momentul pentru o Politică de educație comună, axată pe digitalizare la nivelul UE. Doar în România 1 milion de copii nu au avut acces la educație timp de câteva luni

Published

on

© Calea Europeana - Zaim Diana

A venit momentul pentru o Politică de educație comună, axată pe digitalizare la nivelul UE pentru a sprijini elevii și studenții afectați de pandemie, a transmis eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), în contextul în care precizează că la nivel mondial 1,5 miliarde de elevi și studenți au fost afectați de închiderea școlilor și universităților din cauza pandemiei.

„Criza Covid19 a arătat că educația digitală a devenit o necesitate, nu doar pentru copii, ci și pentru adulți. În ce îi privește pe copii, această criză a evidențiat că a venit momentul să găsim cadrul și resursele pentru o Politică de educație comună, măcar pe anumite paliere, cum ar fi educația digitală”, scrie eurodeputatul PNL, într-o postare pe Facebook.

Marinescu mai amintește că în multe zone rurale din România învățarea la distanță este practic imposibil de realizat.

„În România, aproape 1 milion de copii, reprezentând 32% dintre școlari, nu au avut acces la educație timp de câteva luni, din cauza accesului redus la infrastructura de bază. Iar asta i-a pus într-o poziție dezavantajoasă față de copii din statele membre bogate, unde învățare online este o practică folosită în școli de multă vreme”.

Dincolo de infrastructură și accesul la aceasta, mai spune eurodeputatul, „copiii nu au suficienți profesori pregătiți pentru a preda cursuri online, iar părinții care au fost nevoiți să facă lecții online cu copiii au fost și ei depășiți de situație”. Astfel, precizează el, toate acestea ne arată că UE trebuie să aibă o abordare unitară și cuprinzătoare a învățământului care trebuie pregătit pentru era digitală.

„Sunt necesare acțiuni speciale, finanțate prin programe europene și naționale, pentru a sprijini, pe de o parte copiii, și pe de alta părinții și profesorii acestora”, adaugă Marian-Jean Marinescu. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Marian-Jean Marinescu, președintele Intergrupului Cer și Spațiu din Parlamentul European, va propune Comisiei Europene ca anul 2022 să fie declarat Anul european al transportului aerian

Published

on

© European Parliament

Eurodeputatul PNL Marian-Jean Marinescu, coordonatorul grupului PPE din Parlamentul European pentru politica de transport și președintele Intergrupului Cer și Spațiu din Legislativul european, va transmite Comisiei Europene o scrisoare prin care va propune ca anul 2022 să fie Anul european al transportului aerian.

”Împreună cu un coleg din Italia am discutat cu Airbus, cea mai importantă companie din domeniul aeronautic, și vom propune Comisiei Europene să dedice anul 2022 transportului aerian. Considerăm că transportul aerian este foarte important pentru dezvoltarea economiei. Nu cred că poate să existe o economie în UE fără transport aerian. Este vorba de mobilitate de afaceri, dar este important și pentru mobilitatea persoanelor și pentru turism”, a precizat eurodeputatul român, anunțând că această inițiativă se bucură deja de sprijinul industriei aeronautice.

Marian-Jean Marinescu consideră că este nevoie de o discuție așezată despre transportul aerian, ”fără să ne gândim doar la emisii, ci și la efectele economice, la aceea ce înseamnă atât pentru ci care lucrează în acest sector, cât și pentru cetățenii obișnuiți”.

”Trebuie să vedem ce se poate face în continuare pentru a atinge și obiectivele pactului ecologic, căci trebuie să le atingem, și obiectivele privind digitalizarea, dar, în același timp, să păstrăm competitivitatea acestui sector foarte important, și să rămână accesibil pentru toată lumea, să nu devină un sector de lux, accesibil doar unor categorii sociale”, a explicat europarlamentarul român.

Propunerea lui Marian-Jean Marinescu vine în contextul în care sectorul transportului aerian a fost puternic afectat de restricțiile impuse în contextul pandemiei de COVID-19.

Aceasta are drept sursă de inspirație recomandarea lansată de Comisia Europeană în luna martie a anului 2020, și anume aceea de a declara anul 2021 Anul european al căilor ferate.

Executivul european urmărește astfel să promoveze utilizara mai fecventă a trenului, un mijloc de transport sigur și ecologic.

Așadar, Anul european al căilor ferate din 2021 va contribui la accelerarea ritmului de modernizare a sectorului feroviar, de care este nevoie pentru ca acesta să devină o alternativă mai populară la moduri de transport mai puțin durabile.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu are convingerea că premierul României va acorda prioritate proiectelor de infrastructură din Oltenia și Nordul Moldovei în vederea recuperării decalajului de dezvoltare între regiuni

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Eurodeputatul PNL Marian-Jean Marinescu, coordonatorul grupului PPE din Parlamentul European pentru politica de transport, are convingerea că premierul României, Florin Cîțu, va trata regiunile României în mod egal și va investi în infrastructura din regiunile cele mai defavorizate din țara noastră, Nordul Moldovei și Oltenia, pentru a reduce decalajele de dezvoltare.

Într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro, Marinescu și-a exprimat speranța că banii ”vor fi repartizați cu o singură dorință, aceea de dezvoltare economică, adică să nu aglomerăm o regiune cu infrastructură și să lăsăm alte regiuni”.

”Sunt bani pentru a-i utiliza pentru infrastructură sau pentru modernizare. Eu am pus cap la cap planul Programulului Operațional Sectorial pentru Trasport și proiectul pentru PNRR. Sunt foarte multe proiecte de infrastructură. Este adevărat, nu sunt finalizare. Aștept să vedem care este forma finală. Am reținut negativ că nu era finanțare pentru Lugoj-Craiova și pentru Târgu Mureș – Târgu Neamț. Exista finanțare pentru Ungheni – Târgu Neamț, dar nu se treceau munții”, a explicat eurodeputatul român, răspunzând la o întrebare legată de modul în care încă mai putem folosi banii europeni pentru lucrări în infrastructură, fie rutieră, fie feroviară.

În acest context, Marian-Jean Marinescu a atras atenția că cele două regiuni trebuie neapărat legate de Europa de Vest.

”Mă tem că Oltenia va rămâne izolată. Mă uitam pe harta pe care am făcut-o și erau propuse peste tot drumuri expres sau autostrăzi, dar nu era nimic în Oltenia. Exista în una dintre cele 2 propuneri, PNRR sau Programul Operațional Sectorial pentru Transport, București-Alexandria-Craiova, dar nu există nicio legătură către Vest, ceea ce pentru o regiune care se califică pentru tranziție justă datorită eliminării cărbunelui, să nu avem posibilitatea să aducem investiții ca să convertim forța de muncă, mi se pare ceva inacceptabil. Sper să se schimbe aceste planuri și să avem investiția în acest sens”, a completat europarlamentarul român.

”Cred că se vor rezolva aceste lucruri. Cred că premierul va avea grijă ca toate regiunile să fie tratate în mod egal și, bineînțeles, regiunile sărace să aibă ceva întâietate pentru că banii pe coeziune, Fondul de Coeziune, Fondul de Dezvoltare Regională, Fondul Social, vin în principal datorită sărăciei din cele cele regiuni pentru că așa este calculul făcut pentru anvelopa națională”, și-a exprimat speranța Marian-Jean Marinescu.

Potrivit versiunii din luna octombrie 2020 a Programului Operațional Transport (POT) pentru perioada 2021-2027, România își propune ca până în 2030 să extindă sau să modernizeze infrastructura de transport în vedere îmbunătățirii conectivității între regiunile țării, dar și cu restul țărilor din Uniunea Europeană.

Citiți și:
UE a desemnat 2021 Anul European al Căilor Ferate. România poate începe de acum să profite de oportunitățile de finanțare europene pentru modernizarea sectorului feroviar

Strategia POT s-a dezvoltat la intersecția politicii europene de transport evidențiată prin Politica TEN-T, Strategia Europa 2020, pachetul ”Europa în mișcare” și nevoile naționale de dezvoltare a infrastructurii și serviciilor de transport, precum și a siguranței rutiere așa cum sunt prezentate în Strategia actualizată de implementare a Master Planului General de Transport al României parte din Planul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020-2030.

Conform versiunii publicate în octombrie 2020, principala provocare pe care POT 2021-2027 va trebui să o rezolve o reprezintă recuperarea decalajului de dezvoltare a infrastructurii de transport a României, adaptată inclusiv utilizării duale și asigurând în același timp atingerea obiectivelor europene de reducere a emisiilor de carbon și transferul spre o mobilitate durabilă și sigură.

În ceea ce privește Plantul Național de Redresare și Reziliență, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a finalizat la 22 februarie seria de consultări interministeriale și dezbateri publice pentru actualizarea acestuia.

Actualizarea PNRR urmărește să integreze criteriile stabilite recent prin Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență, în valoare de 672,5 miliarde de euro, din care România va beneficia de 30,44 miliarde de euro, precum și contribuția tuturor părților implicate în identificarea, conturarea și elaborarea de proiecte care să țintească reformarea celor mai importante sectoare din România.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat la 17 februarie că, până în luna aprilie, România va depune la Comisia Europeană un Plan Național de Redresare și Reziliență coerent.

În total, România va beneficia de 79.94 de miliarde de euro, distribuite după cum urmează: 30,44 miliarde prin Mecanismul de redresare și Reziliență, 28,22 miliarde din fondurile de coeziune, 19,34 miliarde din politica agricolă comună și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

INTERVIU Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Comisia Europeană va trebui să propună o modificare legislativă a Pachetului Mobilitate. Acest lucru nu poate fi evitat

Published

on

© European Parliament

Cele două studii comandate și publicate de Comisia Europeană cu privire la Pachetul Mobilitate, care au constatat că măsura întoarcerii obligatorii a camioanelor ar crește cu până la 4,6% emisiile de CO2, ar trebui să genereze o singură urmare, aceea de modificare legislativă a pachetului, a argumentat luni eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE). Coordonator al grupului PPE în Comisia pentru transport și turism din Parlamentul European, Marinescu a vorbit într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro despre prevederile problematice al Pachetului Mobilitate adoptat anul trecut de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene, despre eforturile întreprinse la nivelul Parlamentului European pentru a fi gândită o propunere de modificare a legislației, dar și despre etapele care vor urma.

Comisia nu poate să evite o propunere de modificare a legislației“, a spus Marinescu, având în vedere că analiza obligației de întoarcere a vehiculelor făcută în cadrul studiilor arată că aplicarea acestei dispoziții ar putea duce până 2,9 milioane de tone de emisii suplimentare de dioxid de carbon (CO2) în 2023, reprezentând o creștere cu 4,6% a emisiilor internaționale de transport rutier de marfă. În trei scenarii studiate de către Comisia Europeană, creșterea emisiilor de CO2 variază de la 0,8% la 4,6%.

Eurodeputatul român a ținut să reamintească și pașii cum a fost adoptat acest pachet, subliniind că din punctul său de vedere nu au fost respectate regulile de procedură ale Parlamentului European.

“Este pentru prima oară când am văzut o asemenea abordare. S-a dus pe repede înainte încălcând foarte multe reguli, iar pentru mine este o mare nedumerire de ce s-a întâmplat acest lucru. A fost pentru prima oară când am utilizat acea cerere de punct de procedură când s-a votat în Parlament acest pachet și am considerat că modul în care s-au grupat amendamentele, și am și demonstrat acest lucru, a fost complet ilegal. N-a respectat regulile de procedură ale Parlamentului. Din păcate, presiunea sindicatelor a dat rezultate și a fost acel rezultat al trilogului din decembrie 2019. Vreau să reamintesc că acest pachet a plecat de la intervenția președintelui Franței, Emmanuel Macron. Atunci când a observat că există o majoritate care să excludă din directiva de detașare a lucrătorilor conducătorii auto, a găsit o formulă prin care s-a cerut o lege specială (n.r. – Pachetul de Mobilitate)”, a subliniat el.

Marian-Jean Marinescu a subliniat că opiniile emise de serviciile legale ale instituțiilor UE, îndeosebi ale Consiliului, au arătat că în cadrul Pachetului există “prevederi care sunt atacabile foarte ușor”.

De altfel, la 23 octombrie anul trecut, România a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru “anularea prevederilor problematice din Pachetul Mobilitate I”. Anul acesta, România a depus mai multe cereri Grefa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) privind intervenţia statului român în 12 acţiuni în anularea unor dispoziţii din Pachetul Mobilitate I

Cred că va fi un răspuns în această direcție“, a mai comentat Marinescu, arătând că imediat după ce Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord, Comisia Europeană și-a exprimat decizia de a elabora studiile de impact, rezervându-și dreptul de a veni cu modificări ulterioare.

“Acest pachet a fost elaborat de doamna comisar Bulc (n.r. – fost comisar european pentru transporturi 2014-2019) pe repede înainte, fără studii de impact și un text care este o rușine pentru Comisia Europeană. Multe din prevederile originale au dispărut. Vă dau un exemplu: un șofer trebuia să poarte cu el o valiză de documente, inclusiv fluturașul de salariu pe ultimele luni”, a spus Marinescu, el referindu-se și la alte prevederi prin care instituțiile UE își asumau corectarea unor situații, precum cea socială, pentru șoferi.

Mai mult, vorbind în direcția studiilor prezentate săptămâna trecută, eurodeputatul român a spus că aceste documente au fost elaborate de o companie care a întocmit mai multe studii pentru executivul european.

“Spun asta pentru că deja sunt voci care spun că studiul nu a fost făcut așa cum trebuie. Atunci înseamnă că studiul despre certificatele pentru emisii (n.r. – ETS, Emissions Trade System) nu este bun, fiind făcut de aceeași companie. Iar ETS este considerat una dintre “marile realizări” ale Comisiei. Studiul are două prevederi, una referitoare la întoarcerea camionului acasă, iar cealaltă referitoare la transportul combinat, iar ele arată că efecte foarte mari asupra emisiilor degajate de autovehicule. Eu cred că mai sunt și alte efecte, precum și asupra pieței unice. Sper ca la Curte să se ia în vedere acest lucru”, a explicat europarlamentarul PNL.

Marian-Jean Marinescu a subliniat că încă există o presiune politică și o presiune sindicală după prezentarea acestor studii.

“Studiile trebuiau publicate joi și au fost publicate vineri pentru că vicepreședintele Comisiei Europene, domnul Timmermans, care este un fel de Mesia al Pactului Ecologic, nu a permis publicarea pentru că trebuia mai întâi să se vadă care este poziția Comisiei. A apărut în presă faptul că se aștepta publicarea și că a fost amânată. Sunt alte voci care spun că studiul a demonstrat că Pachetul are o contribuție foarte mare la îmbunătățirea la situației sociale a șoferilor. Un fel de a interpreta complet pe dos rezultatele studiului. Această afirmație vine de la unul dintre raportorii din Pachet”, a mai spus el.

Coordonator al grupului PPE în Comisia TRAN, Marinescu a demarat deja câteva acțiuni în acest caz, iar primele discuții politice au avut loc.

“Am trimis o scrisoare președintei Comisiei pentru transport și turism, care a gestionat trilogul, în care am cerut o primă discuție la nivelul coordonatorilor grupurilor politice. Am avut o primă discuție privind transportul rutier, iar reprezentanții Comisiei Europene au fost că pachetul a adus o îmbunătățire semnificativă a situației sociale și că s-a demonstrat prin acest studiu. Cred că va fi aceeași situație, iar eu am cerut să stabilim un program, un grafic și să dăm un răspuns Comisiei. Pașii pe care Comisia îi face sunt o scrisoare către Parlament să își spună opinia în ceea ce privește urmările concluziilor acestor studii și a trimis scrisori către toți miniștrii pentru transport din statele membre pentru a cere același lucru”, a spus el.

Marian-Jean Marinescu a insistat asupra faptului că executivul european va trebui să propună o modificare a legislației, însă a atras atenția că acest lucru ar putea fi întârziat de faptul că vor exista cereri de așteptare a verdictului Curții de Justiție a UE, acolo unde România și mai multe state au sesizat CJUE cu mai multe acţiuni în anularea parţială a actelor legislative UE din Pachetul Mobilitate I.

În opinia mea, singura urmare este să vedem o propunere legislativă de modificare a pachetului. Sunt convins că vor fi multe voci care au în spate sindicatele care vor cere să așteptăm rezultatul de la Curte. Repet, în acest moment eu o să insist ca Parlamentul să răspundă și statele membre să răspundă. (…) Comisia nu poate să evite o propunere de modificare a legislației“, a conchis el.

Comisia Europeană a publicat la 19 februarie rezultatele a două studii pe care le-a comandat pentru a evalua impactul așteptat al două aspecte specifice ale pachetului I de mobilitate, adoptat la 15 iulie 2020.

Aceste două cerințe – întoarcerea obligatorie a vehiculului în statul membru de stabilire la fiecare opt săptămâni și aplicarea cotelor de cabotaj pentru operațiunile internaționale de transport combinat – au fost introduse de Parlamentul European și Consiliu și nu au făcut parte din propunerile Comisiei. Cele două dispoziții nu fuseseră supuse unei evaluări de impact înainte de adoptarea pachetului de către colegiuitori și, prin urmare, Comisia s-a angajat să continue o evaluare atentă a impactului probabil al acestora asupra climei, mediului și pieței unice.

Rezultatele sugerează că obligația de întoarcere a camioanelor și cotele impuse operațiunilor de transport combinat sunt susceptibile de a avea efecte negative, inclusiv o creștere a emisiilor de transport. Comisia evaluează îndeaproape rezultatele studiului în contextul Acordului verde european, al strategiei sale de mobilitate durabilă și inteligentă și al funcționării pieței unice.

Analiza obligației de întoarcere a vehiculelor arată că aplicarea acestei dispoziții ar putea duce până 2,9 milioane de tone de emisii suplimentare de dioxid de carbon (CO2) în 2023, reprezentând o creștere cu 4,6% a emisiilor internaționale de transport rutier de marfă. În trei scenarii studiate de către Comisia Europeană, creșterea emisiilor de CO2 variază de la 0,8% la 4,6%.

 

Continue Reading

Facebook

Team2Share

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Surse europene: Statele UE au adoptat o declarație comună prin care lansează Conferința privind viitorul Europei; Portugalia vrea ca debutul Conferinței să fie pe 9 mai, de Ziua Europei

S&D14 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Propunerea mea de a aloca minim 10% sau 3 mld. euro pentru educație din PNRR, susținută de Comisia pentru învățământ din Camera Deputaților

U.E.14 hours ago

PES salută anunțul Comisiei Europene de a menține activă clauza derogatorie generală din cadrul cadrul Pactului de stabilitate și creștere până în 2023: Continuarea sprijinului bugetar, decizia corectă în vederea redresării

U.E.15 hours ago

Polonia va produce vaccinul anti-COVID dezvoltat de americanii de la Novavax, din care Comisia Europeană ar urma să cumpere 200 milioane de doze

Dragoș Pîslaru15 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru salută noua strategie a Comisiei Europene privind drepturile persoanelor cu dizabilități: Nu avem nicio scuză să întârziem garantarea acestor drepturi

PARLAMENTUL EUROPEAN16 hours ago

Surse europene: Parlamentul European se va adresa Curții de Justiție a UE privind eliminarea obligativității vizelor SUA pentru România, Bulgaria, Croația și Cipru

ROMÂNIA16 hours ago

Eurostat: Creșterea prețurilor producției industriale în România, peste media UE în luna ianuarie

NATO16 hours ago

Nicolae Ciucă, după aprobarea bugetului de 2,04% din PIB pentru apărare: Vom sprijini industria națională de apărare în vederea creșterii relevanței strategice a României în NATO și UE

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

O Uniune a egalității: Comisia Europeană prezintă Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap (2021-2030)

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI17 hours ago

Comisarul european Elisa Ferreira răspunde la interpelarea eurodeputatului Mircea Hava privind finanțarea eficienței energetice a clădirilor: Sprijinul pentru renovarea clădirilor, esențial pentru redresare

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Comisia Europeană: Clauza derogatorie generală din cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere ar trebui să rămână activă în 2022 pentru o redresare sustenabilă post-pandemie

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Florin Cîțu consideră că digitalizarea administrației publice reprezintă ”un mod natural de a îmbunătăți comportamentul statului față de cetățeni”: Va fi finanțată din fonduri europene

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu are convingerea că premierul României va acorda prioritate proiectelor de infrastructură din Oltenia și Nordul Moldovei în vederea recuperării decalajului de dezvoltare între regiuni

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Liderii europeni doresc avansarea lucrărilor pentru implementarea Uniunii Sănătății și a Strategiei Farmaceutice pentru Europa

EVENIMENTE6 days ago

Dezbatere | Eurodeputații Cristian Bușoi și Nicu Ștefănuță: UE, în pragul disoluției dacă nu ar fi cumpărat împreună vaccinurile. PE, implicat în campania europeană de vaccinare

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG, consideră că noile norme propuse de Comisia Europeană pentru platformele digitale sunt ”echilibrate”: Majoritatea prevederilor sunt deja implementate de eMAG

EVENIMENTE6 days ago

Dezbatere: Eurodeputații Cristian Bușoi si Nicu Ștefănuță: Este inadmisibil să avem prețuri diferențiate la tratamente. România are nevoie de o politică a medicamentului inteligentă

Dragoș Tudorache6 days ago

Eurodeputatul Dragoș Tudorache: Comisia Europeană trebuie să intervină dur pentru protejarea pieței unice digitale împotriva distorsionării concurenței de către giganții tehnologici

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Charles Michel, după reuniunea virtuală a liderilor UE: Prioritatea noastră principală acum este accelerarea producției și livrării de vaccinuri anti-COVID. 50 milioane de doze vor fi fost livrate în UE până la finele lunii

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, pledează pentru ”investiții masive în cercetare, inovare și tehnologii digitale”: Vor contribui la dezvoltarea economiilor statelor UE și la îmbunătățirea vieții cetățenilor

Advertisement
Advertisement

Trending