Connect with us

Victor Negrescu

Eurodeputatul Victor Negrescu, nemulțumit de răspunsul Comisiei Europene la coronavirus: Am solicitat instituției să asigure activ coordonarea între statele membre pentru gestionarea crizei

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

Eurodeputatul Victor Negrescu (PSD, S&D) este nemulțumit de răspunsul Comisiei Europene la coronavirus și a solicitat instituției să dezvolte o acțiune comună, coerentă și mai puternică pentru a gestiona această criză care a acaparat întreaga Uniunea Europeană.

„Tocmai am aflat că pe lângă faptul că Președintele Parlamentului European s-a autoizolat, avem și un trainer extern contaminat cu COVID-19. De aceea, am solicitat astăzi din nou, instituțiilor europene să dezvolte o acțiune comună, coerentă și mai puternică pentru a gestiona această criză”, scrie eurodeputatul într-o postare pe Facebook. 

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a anunțat marți, într-o declarație, că a decis să își exercite prerogativele funcției de la locuința sa din Bruxelles, după ce la finalul săptămânii trecute s-a aflat în Italia.

Victor Negrescu este nemulțumit de răspunsul Comisiei Europene la coronavirus și efectele generate la nivel european.

„S-au făcut prea puține lucruri și mult prea târziu. Putem trece peste această situație doar împreună la nivel european. Sunt în total peste 100 de mii de bolnavi la nivel global și peste 4000 de victime. Virusul a ajuns în toate statele membre UE iar peste jumătate din victimele din afara Chinei sunt în Europa. Sute de europeni și-au pierdut viața pentru că nu a existat un răspuns coordonat la această criză. În România, sunt 17 bolnavi, iar aproape toți au avut ca sursă un alt bolnav european. Oamenii sunt îngrijorați și au motive”, precizează eurodeputatul social-democrat.

În această situație, Negrescu se așteaptă ca Executivul European „să comunice și mai ales să acționeze”:

„Am solicitat Comisiei Europene să asigure activ coordonarea între statele membre atât pentru limitarea fluxului de persoane cât și pentru asigurarea medicamentelor și aparaturilor medicale. Ne trebuie campanii de informare specifice. Avem nevoie de un răspuns activ la scăderea burselor europene și un mecanism de sprijin pentru industriile și sectoarele economice afectate”, scrie acesta. 

„Trebuie să asigurăm continuitatea democratică în contextul în care tocmai am suspendat parțial activitatea Parlamentului European”, mai spune Negrescu. 

Conferința președinților din Parlamentul European, care reunește liderii de grupuri politice, a decis, luni după amiaza, să scurteze sesiunea plenară reunită care ar fi trebuit să aibă loc la Bruxelles de luni până joi. Sesiunea a fost deschisă luni seară și se va încheia marți seară, urmând a fi redusă numai la dezbaterile esențiale ce conțin temele privind coronavirusul, bugetul multianual al Uniunii Europene și criza migrației și a refugiaților.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Victor Negrescu

Eurodeputatul Victor Negrescu solicită MFE transparență în gândirea viitoarelor programe de finanțare: „Proiectele europene trebuie să fie cu adevărat necesare, nu negociate în spatele ușilor închise”

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

Eurodeputatul Victor Negrescu (PSD, S&D) solicită Ministerului Fondurilor Europene (MFE) transparență în gândirea viitoarelor programe de finanțare, considerând că „proiectele europene trebuie să fie cu adevărat necesare, nu negociate în spatele ușilor închise”.

Victor Negrescu a făcut această afirmație ca urmare a unei întrebări adresate de caleaeuropeana.ro privind strategia pe care ar trebui să o adopte România pentru a beneficia de alocarea substanțială de fonduri europene în cadrul viitorului buget multianual 2021-2027. Eurodeputatul a susținut o conferință de presă online despre acțiunea UE pentru combaterea COVID-19, cu sprijinul Biroului Parlamentului European în România. 

 

Potrivit acestuia, pentru a beneficia de finanțare prin instrumentul de redresare economică al UE, Next Generation EU, Guvernul va trebui să prezinte Comisiei Europene un plan de relansare în conformitate cu prioritățile climatice și tranziția spre o economie digitală ale UE:

„Vorbim de aproape 50 miliarde de euro alocate României prin bugetul viitor al UE, dar trebuie să luăm în considerare contextul în care ne vom afla. Practic, UE vizează noi direcții de finanțare pentru viitorul buget european, și mă refer aici în special pe partea de ecologizare și modernizare a economiei, iar o bună parte dintre finanțări vor avea aceste condiționalități. Suplimentar, România trebuie să realizeze, pe de-o parte, un plan de redresare economică pentru a accesa banii din Next Generation EU, plan de redresare care trebuie să fie negociat cu Executivul European și care trebuie să cuprindă direcțiile de finanțare și programele, precum și proiectele strategice care urmează să fie finanțate.”

Totodată, Victor Negrescu consideră necesară o raliere a tuturor grupurilor politice din România în jurul unei strategii de finanțare europeană a proiectelor strategice pentru țară:

„Noi am avut probleme în perioadele anterioare cu finanțarea marilor proiecte de infrastructură pe care trebuie să le implementăm și să le ducem la capăt, iar în sensul acesta crede că trebuie să existe o negociere și o discuție între toate grupurile politice naționale în așa fel încât să ajungem la un acord în privința a ceea ce România își dorește să finanțeze și modul în care se pot implementa proiectele strategice.”

În ceea ce privește absorbția fondurilor europene din viitorul Cadru Financiar Multianual, Victor Negrescu spune că personal ar reduce birocrația pentru accesarea banilor, inclusiv adoptând modele existente chiar în Estul Europei, adică în Polonia, unde sunt implementate proiecte tip direct de către autoritățile locale sau de beneficiari:

„Scopul este să absorbim acești bani, nu să existe o competiție între consultanți și între proiectele cele mai viabile și sustenabile pe termen mediu și lung”. 

De asemenea, eurodeputatul ar reduce rata de cofinanțare pentru beneficiari, „pentru că în actuala criză economică este foarte dificil pentru aceștia să finanțeze cu 40-60% un proiect, așa cum era prevăzut în programele pregătite pentru viitorul ciclu financiar multianual”:

„Aici trebuie să negociem foarte clar cu Executivul European, dar, în același timp, să fixăm câteva direcții de finanțare. Probabil că nu vom putea finanța tot, dar trebuie să fim foarte clari pe ceea ce trebuie să finanțăm, pentru a avea această rată de cofinanțare adecvată. De asemenea, aceste finanțări trebuie să fie disponibile în toată țara pentru ca resursele să permită o repornire economică omogenă a țării, unde apar discrepanțe între regiuni mai dezvoltate și mai puțin dezvoltate, pentru care trebuie să găsim o soluție pentru a face acest lucru”. 

Nu în ultimul rând, Victor Negrescu solicită Ministerului Fondurilor Europene transparență în gândirea viitoarelor programe de finanțare, menționând în acest sens necesitatea ca proiectele europene să fie viabile și utile pentru cetățeni:

„Aș vrea să atrag atenția Ministerului Fondurilor Europene că trebuie să fie extrem de transparent în modul în care va gândi viitoarele programe de finanțare, iar procesul de consultare a părților interesate să fie mult mai amplu. În același timp, trebuie să ne asigurăm că ideea aceasta de a începe finanțarea până la aprobarea tuturor elementelor juridice ce țin de viitorul buget european are puncte pozitive, adică putem accesa bani europeni imediat de la începutul lui 2021, dar trebuie să ne asigurăm că există o listă de proiecte cu adevărat necesare, nu negociate în spatele ușilor închise, ci prezentate public. Pentru că eu cred că oamenii trebuie să recapete încrederea în acest instrument de finanțare după ce disponibilitatea de a accesa banii europeni a scăzut”, a mai spus eurodeputatul S&D.


În 2014, Victor Negrescu, al 17-lea pe lista PSD pentru alegerile europene, a devenit cel mai tânăr europarlamentar român după ce a ajuns membru al Parlamentului European în urma deciziei Ecaterinei Andronescu de a se retrage de pe listă.

În 2015 a câștigat titlul de ”Europarlamentarul Anului” la categoria Agenda Digitală și s-a clasat în Top 5 cei mai activi europarlamentari români ai perioadei 2014 – 2019, deși și-a exercitat doar parțial mandatul.  

În iunie 2017, a renunțat la mandatul de eurodeputat pentru poziția de ministru delegat pentru afaceri europene, creată special pentru a derula și gestiona activitățile necesare pregătirii și exercitării președinției României la Consiliul Uniunii Europene, însă a demisionat din această funcție în noiembrie 2018.

La alegerile europene din 2019, Negrescu s-a aflat pe poziția a noua pe listele PSD, partid care s-a clasat pe locul al doilea, după PNL. În acest context, PSD a primit nouă mandate în noul Parlamentul European, cu mențiunea că cel de-al nouălea mandat va fi dobândit după retragerea Marii Britanii din UE, atunci când, potrivit unei decizii a legislativului european, României îi va reveni dreptul l 33 de locuri în Parlamentul European. 

Victor Negrescu este vicepreședinte PSD și președinte al PES Activists Romania.

Continue Reading

S&D

Eurodeputatul Victor Negrescu: Propunerea Comisiei Europene pentru redresare economică poate fi ameliorată. Sumele vechiculate pentru România sunt prea mici

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

Propunerea Comisiei Europene de 1,85 trilioane de euro privind planul de redresare economică după COVID-19 poate fi în continuare ameliorată, a declarat miercuri eurodeputatul Victor Negrescu (PSD, S&D), acesta precizând că sumele vehiculate încă pe surse “sunt prea mici pentru România, în termeni de granturi și împrumuturi în cadrul programului, comparativ cu nevoile noastre și alocările pentru celelalte state”.

“Astăzi, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat propunerea sa privind planul de redresare economică după COVID-19. Planul de relansare se va ridica la 1,85 de trilioane de euro cu un nou instrument, Viitoarea Generație UE, de circa 750 de miliarde de euro (500 miliarde în granturi și 250 de miliarde în împrumuturi), și un buget european viitor pentru perioada 2021-2027 de 1,1 trilioane de euro. Un proiect important, absolut necesar în contextul actual, mai ales că peste jumătate din europeni și-au exprimat nemulțumirea privind reacția europeană și lipsa de solidaritatea în UE într-un recent sondaj realizat de Parlamentul European. O măsură absolut necesară în contextul în care 6 din 10 europeni întâmpină probleme economice iar economia europeană riscă să se contracteze cu minim 7% și cu aproape 16% dacă va fi un al doilea val”, a scris Negrescu, pe pagina sa de Facebook.

“În ciuda unor propuneri noi precum acordarea de granturi statelor membre, avansate și ca urmare a presiunii franco-germane, proiectul poate fi în continuare ameliorat pentru a fi cu adevărat echitabil. A se vedea de exemplu sumele prea mici vehiculate, încă pe surse, pentru România, în termeni de granturi și împrumuturi în cadrul programului, comparativ cu nevoile noastre și alocările pentru celelalte state”, a completat el.

Victor Negrescu a remarcat că pentru implementarea viitorului buget european, statele membre vor aloca mai mult către bugetul comun european – 2% din PIB-ul fiecărui stat – în timp ce un mecanism de împrumut comun și resurse proprii vor alimenta aceste noi obiective.

“Un adevărat pas înainte de mult timp solicitat. Singurul element riscant este dat de impactul generat de taxarea sectorului digital asupra economiei românești”, a avertizat el.

Citiți și Ursula von der Leyen lansează planul “noii generații UE” de 1.850 de miliarde de euro: Un Cadru Financiar Multianual de 1.100 de miliarde de euro și un instrument de redresare de 750 de miliarde de euro

Conform eurodeputatului, cele mai importante aspecte ale propunerii vizează crearea unei noi facilități pentru Revenire și Reziliență, crearea Asistenței pentru Revenire pentru Coeziune și Teritoriile Europei (React-EU), dezvoltarea unei noi facilități pentru investiții strategice în cadrul InvestEU, reajustarea instrumentului pentru susținerea solvabilității, sprijinirea suplimentară a Mecanismului European pentru Protecție Civilă / rescEU și un program dedicat sănătății denumit EU4HEALTH.

“Urmează negocierile politice. În Parlamentul European, atât în Comisia pentru Bugete din care fac parte precum și în Comisia pentru Cultură, Educație, Tineret, Media și Sport voi solicita suplimentarea sumelor pentru România, creșterea granturilor, alocarea de finanțări pentru combaterea șomajului, sprijinirea IMM-urilor, digitalizare, turism/transporturi, educație și pentru proiectele de dezvoltare necesare creșterii competitivității europene și românești. Din păcate, reiterez faptul că sunt profund mâhnit de faptul că România nici până acum nu a prezentat public o viziune clară privind planul de redresare economică sau viitorul buget european. Țara noastră este din nou prinsă pe nepregătite, lipsită de curaj în plan european, la trena altor interese deși tocmai convingerile pro-europene ale românilor ar fi putut susține o acțiune europeană puternică, a conchis Negrescu.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Victor Negrescu, interpelare către Comisia Europeană prin care solicită condiții egale pentru ajutoarele de state în Uniunea Europeană

Published

on

Europarlamentarul Victor Negrescu (PSD, S&D) solicită, printr-o interpelare către Comisia Europeană, condiții egale pentru ajutoarele de state în Uniunea Europeană.

”Am solicitat intervenția Comisiei Europene reclamând oferirea de oportunități egale tuturor operatorilor economici și restabilirea condițiilor echitabile pentru toate statele membre și toți actorii economici. De asemenea, am solicitat o clarificare privind sumele oferite ca ajutoare de stat de fiecare stat precum și cuantumul alocat din bani europeni”, a menționat eurodeputatul român într-un mesaj pe Facebook.

De altfel, Victor Negrescu a subliniat că, în pofida faptul că ”flexibilizarea condițiilor reprezintă o măsură bună, riscurile de perturbare a condițiilor de pe piață riscă să afecteze grav companiile și antreprenorii din statele cu o capacitate financiară mai redusă creând inegalități greu de surmontat.”

Reacția acestuia apare în contextul în care, vicepreședintele executiv Margrethe Vestager, însărcinată cu pregătirea Europei pentru era digitală, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la ”diferențele enorme” care există între ajutoarele publice acordate de statele membre pentru a face față consecințelor provocate de pandemia de COVID-19, apreciind că aceste diferențe au drept urmare o distorsionare a pieței unice.

Dintre ajutoarele de stat aprobate până acum de Bruxelles, care se ridică la valoarea aproximativă de 1.900 de miliarde de euro, Germania reprezintă mai bine de jumătate din această sumă, cu 52%, urmată de Franța (17%) și Italia (cu 16%).

Aceste diferențe au dus la îngrijorări că statele cu putere financiară mare ar putea obține un avantaj incorect în piața unică.

În cadrul unui interviu acordat mai mult publicații europene, precum Süddeutsche Zeitung şi le Figaro, Margrethe Vestager a explicat că există riscul ca diferenţele dintre nivelul ajutoarelor publice să distorsioneze competiţia între statele membre şi să încetinească revenirea economică a Uniunii Europene.

”Şi acest lucru a început deja să se întâmple, într-o anumită măsură”, a explicat vicepreședintele executiv al Comisiei Europene.

La data de 19 martie, Comisia Europeană a adoptat un cadru temporar pentru a permite statelor membre să utilizeze toată flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul pandemiei de COVID-19.

Această măsură venea în completarea numeroaselor alte măsuri de sprijin pe care statele membre le pot utiliza în conformitate cu normele existente privind ajutoarele de stat.

Cadrul temporar permite statelor membre să se asigure că întreprinderile de toate tipurile dispun în continuare de lichidități suficiente astfel încât să mențină continuarea activității economice atât în timpul pandemiei de coornavirus, cât și după încheierea acesteia.

Acesta prevede cinci tipuri de ajutoare:

1. granturi directe, avantaje fiscale selective și plăți în avans: statele membre vor putea să instituie scheme care să permită acordarea unei finanțări de până la 800.000 de euro unei întreprinderi pentru a răspunde nevoilor urgente de lichiditate ale acesteia;

2. garanții de stat pentru împrumuturile contractate de întreprinderi de la bănci: statele membre vor fi în măsură să furnizeze garanții de stat pentru a se asigura că băncile continuă să acorde împrumuturi clienților care au nevoie de ele;

3. împrumuturi publice subvenționate pentru întreprinderi: statele membre vor putea acorda întreprinderilor împrumuturi cu rate ale dobânzilor favorabile. Aceste împrumuturi pot ajuta întreprinderile să acopere nevoile imediate atât de capital circulant, cât și de investiții;

4. garanții pentru băncile care direcționează ajutorul de stat către economia reală: unele state membre intenționează să se bazeze pe capacitățile de creditare existente ale băncilor și să le utilizeze drept canal de sprijin pentru întreprinderi, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii. Cadrul clarifică faptul că un astfel de ajutor este considerat un ajutor direct acordat clienților băncilor, nu băncilor în sine, și oferă orientări cu privire la modul în care se poate asigura faptul că denaturarea concurenței dintre bănci este minimă;

5. asigurarea creditelor la export pe termen scurt: cadrul introduce o flexibilitate suplimentară cu privire la modul de a demonstra că anumite țări prezintă riscuri neasigurabile pe piața privată, permițând astfel ca statul să furnizeze, atunci când este necesar, asigurarea creditelor la export pe termen scurt.

Având în vedere dimensiunea limitată a bugetului UE, principalul răspuns provine din bugetele naționale ale statelor membre. Cadrul temporar contribuie la direcționarea sprijinului către economie, limitând totodată consecințele negative asupra condițiilor echitabile de concurență de pe piața unică.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending