Eurostat: 34,5% dintre români se află la limita sărăciei sau excluziunii sociale, fiind cel mai ridicat procent la nivelul UE

România înregistrează cel mai ridicat procent (34,5%) de persoane care se confruntă cu riscul de sărăcie sau excluziune socială în rândul statelor membre ale UE, arată cifrele publicate de Eurostat.

În 2021, 95,4 milioane de persoane din UE, reprezentând 21,7% din populație, erau expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, adică trăiau în gospodării care se confruntau cu cel puțin unul dintre cele trei riscuri de sărăcie și excluziune socială (risc de sărăcie, deprivare materială și socială severă și/sau trăiau într-o gospodărie cu o intensitate foarte scăzută a muncii). Aceasta reprezintă o ușoară creștere față de 2020 (94,8 milioane; 21,6 % din populație).

Dintre cele 95,4 milioane de persoane din UE care se confruntau cu riscul de sărăcie sau de excluziune socială, aproximativ 5,9 milioane (1,3% din totalul populației) trăiau în gospodării care se confruntau simultan cu toate cele trei riscuri de sărăcie și excluziune socială.

În 2021, 73,7 milioane de persoane din UE se confruntau cu riscul de sărăcie, în timp ce 27,0 milioane de persoane erau grav defavorizate din punct de vedere material și social, iar 29,3 milioane trăiau într-o gospodărie cu o intensitate scăzută a muncii.

Riscul de sărăcie sau de excluziune socială a variat între statele membre ale UE. Cele mai mari procente de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială au fost înregistrate în România (34%), Bulgaria (32%), Grecia și Spania (ambele 28%).

În schimb, cele mai mici procente de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială au fost înregistrate în Cehia (11%), Slovenia (13%) și Finlanda (14%).

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Alexandra Loy
Alexandra Loy
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Articole Populare