Modul în care europenii locuiesc diferă semnificativ de la o țară la alta, de la dimensiunea, tipul și calitatea locuințelor până la statutul de proprietar sau chiriaș. În același timp, evoluția prețurilor locuințelor și a chiriilor, alături de dinamica sectorului construcțiilor și a investițiilor în locuințe, reflectă disparități importante între statele membre. Publicația Eurostat „Locuirea în Europa – ediția 2025” oferă o imagine de ansamblu asupra principalelor tendințe din domeniu, reunind date privind formele de proprietate, dimensiunea și calitatea locuirii, costurile locuințelor, precum și activitatea din sectorul construcțiilor.
Sectorul construcțiilor din UE, stabil la 5,5% din valoarea adăugată brută
Ponderea sectorului construcțiilor în economie poate fi evaluată prin contribuția sa la valoarea adăugată brută totală. În 2024, sectorul construcțiilor a reprezentat 5,5% din VAB la nivelul Uniunii Europene.
România a înregistrat cea mai ridicată pondere, de 8,8%, fiind urmată de Slovacia (8,6%) și Croația (7,7%). La polul opus s-au situat Grecia (2,2%), Irlanda (2,7%) și Malta (3,8%).
În perioada 2010–2024, ponderea sectorului a scăzut în 13 state membre, a crescut în 12 și a rămas relativ stabilă în Belgia și Austria. Cea mai mare creștere a fost consemnată în Croația, de la 5,4% la 7,7%, în timp ce cea mai accentuată scădere s-a înregistrat în Spania, de la 9,1% la 5,7%
Tipul locuințelor
68% din populația UE locuiește în propria locuință
Modul în care europenii locuiesc diferă considerabil între statele membre ale Uniunii Europene, în funcție de ponderea proprietarilor și a chiriașilor. În 2024, aproximativ 68% din populația UE locuia în propria locuință, în timp ce 32% trăia în locuințe închiriate. Cele mai ridicate rate ale proprietății au fost înregistrate în România (94%), Slovacia (93%), Ungaria (92%) și Croația (91%). În majoritatea statelor UE, deținerea unei locuințe este forma dominantă de locuire, Germania fiind principala excepție. Aici, închirierea predomină, 53% din populație fiind chiriași. Germania este urmată de Austria (46%) și Danemarca (39%).
Puțin peste jumătate dintre europeni locuiesc la casă
Tipul locuinței diferă între statele UE și depinde, în mare măsură, de zona în care oamenii locuiesc: orașe, suburbii sau zone rurale.
În 2024, 51% din populația UE locuia la casă, 48% la apartament, iar aproximativ 1% în alte tipuri de locuințe, precum case plutitoare sau rulote. Casele sunt predominante în aproximativ două treimi dintre statele membre. Irlanda (90%) a înregistrat cea mai mare proporție a populației care locuiește la casă, urmată de Țările de Jos și Belgia (ambele cu 77%) și Croația (76%). În schimb, cele mai mari procente ale locuirii în apartamente au fost observate în Spania (65%), Letonia (64%) și Malta (63%).
Și în România casele sunt predominante: 63% din populație locuiește la casă, iar 36,8% la apartament.
Diferențele sunt vizibile și în funcție de zona în care oamenii locuiesc. În orașe, 73% dintre europeni stau la apartament și 27% la casă. În orașele mici și suburbii, 57% locuiesc la casă și 43% la apartament, în timp ce în zonele rurale 83% din populație trăiește la casă și doar 16% la apartament.
Calitatea locuințelor
Aproximativ 17% dintre europeni trăiesc în locuințe supraaglomerate
Calitatea locuințelor poate fi evaluată prin mai mulți indicatori, printre care și gradul de supraaglomerare. În 2024, la nivelul Uniunii Europene, 17% din populație trăia în locuințe considerate supraaglomerate, în scădere față de 19% în 2010.
Cele mai ridicate niveluri de supraaglomerare au fost înregistrate în România (41%), Letonia (39%) și Bulgaria (34%), în timp ce cele mai reduse au fost observate în Cipru (2%), Malta (4%) și Țările de Jos (5%).
33% trăiesc în locuințe prea mari pentru nevoile lor
La polul opus se află locuințele subocupate, adică locuințe considerate prea mari în raport cu nevoile celor care locuiesc în ele. Situația apare frecvent în cazul persoanelor vârstnice sau al cuplurilor care rămân în locuință după plecarea copiilor. În 2024, o treime din populația UE (33%) trăia în astfel de locuințe, nivel relativ stabil din 2010.
În același an, cele mai ridicate rate ale subocupării au fost înregistrate în Cipru (70%), Irlanda (67%) și Malta (64%), iar cele mai scăzute în România (7%), Letonia (10%) și Grecia (13%).
Evoluția prețurilor locuințelor și a chiriilor
Prețurile locuințelor au crescut cu 53% în UE între 2010 și 2024
Între 2010 și 2024, prețurile locuințelor din Uniunea Europeană au urmat o tendință clar ascendentă, mai ales în perioada 2013–2022. Creșteri anuale semnificative, de aproximativ 8%, au fost înregistrate atât în 2021, cât și în 2022. În 2023 s-a observat o ușoară scădere, de 0,3%, urmată de o nouă creștere de 3% în 2024. Per total, prețurile locuințelor au crescut cu 53% în intervalul analizat. Majorări au fost înregistrate în toate statele membre, cu excepția Italiei și Ciprului, cele mai mari creșteri fiind în Ungaria (+231%), Estonia (+228%) și Lituania (+179%).
Chiriile au crescut cu 25%
În aceeași perioadă, chiriile au crescut constant la nivelul UE, cu aproximativ 25% între 2010 și 2024. Creșteri au fost înregistrate în aproape toate statele membre, singura excepție fiind Grecia, unde chiriile au scăzut cu 16%. Cele mai accentuate majorări au fost observate în Estonia (+208%), Lituania (+177%), Irlanda (+108%) și Ungaria (+107%).
Inflația: prețurile au crescut cu 39%
Între 2010 și 2024, inflația cumulată în UE a ajuns la 39%, creșteri fiind înregistrate în toate statele membre. Cele mai ridicate valori au fost în Ungaria (86%), Estonia (76%) și România (71%), în timp ce cele mai reduse s-au înregistrat în Grecia (20%), Cipru (23%) și Irlanda (24%).
Prețurile din construcții au crescut cu 56% între 2010 și 2024
În 2024, indicele prețurilor din construcții la nivelul UE — care reflectă costul construirii de locuințe noi — a ajuns la 122,7, cu 22,7% peste nivelul din anul de bază 2021.
Per ansamblu, între 2010 și 2024, costurile din construcții au crescut cu 56% în Uniunea Europeană, majorări fiind înregistrate în toate statele membre. Cele mai mari creșteri au fost în Ungaria (172%), Bulgaria (145%) și România (137%), în timp ce cele mai reduse s-au înregistrat în Grecia (6%), Italia (23%) și Cipru (25%).
Investițiile în locuințe în UE: 5,3% din PIB în 2024
În 2024, la nivelul Uniunii Europene, 5,3% din produsul intern brut a fost direcționat către investiții în locuințe. Ponderea variază însă considerabil între statele membre, de la 8,0% în Cipru, 6,8% în Italia și 6,2% în Germania, până la 2,2% în Polonia, 2,5% în Letonia și 2,6% în Grecia. În România, investițiile în locuințe au reprezentat 2,9% din PIB, situându-se sub media europeană.
Autorizațiile de construire pentru locuințe
1,5 milioane de locuințe au primit autorizații de construire în 2024
În 2024, aproximativ 1,5 milioane de locuințe au primit autorizații de construire în Uniunea Europeană. Polonia a acordat cel mai mare număr de autorizații, 287.000, urmată îndeaproape de Franța, cu 284.000. La polul opus s-a situat Luxemburg, cu doar 3.900 de autorizații.
Autorizațiile pentru locuințe au crescut constant începând cu 2014, cu excepția unei scăderi de 5% în 2020. În 2021, numărul acestora a avansat cu 16%, atingând un vârf de aproape 2 milioane. Ulterior, a scăzut la 1,9 milioane în 2022 și la 1,5 milioane în 2023 și 2024.
Per total, între 2010 și 2024, numărul autorizațiilor de construire pentru locuințe din UE a crescut cu 5%. Creșteri au fost înregistrate în 18 state membre și scăderi în 9. Cele mai mari majorări s-au observat în Bulgaria (+211%), urmată de Malta (+98%) și Spania (+96%), în timp ce scăderi semnificative au fost înregistrate în Italia (-50%), Finlanda (-49%) și Franța (-36%). În România, indicatorul a crescut de la 55,3% în 2010 la 80,2% în 2024, indicând o expansiune semnificativă a construcțiilor.
