Connect with us

U.E.

Eurostat: România, a doua cea mai ridicată rată a mortalității în UE. Atacurile cardiace, accidentele cerebrale și cancerul, principale cauze de deces

Published

on

În 2016, în Uniunea Europeană (UE), au murit 5,1 milioane de persoane, cu aproximativ 80 000 mai puține decât în ​​anul precedent. O treime dintre aceste decese s-au înregistrat în rândul persoanelor cu vârsta sub 75 de ani (1,7 milioane, 33%), în timp ce 1,5 milioane de decese (29%) s-au înregistrat în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 75-85 de ani, potrivit datelor publicate de Eurostat.

Atacurile cardiace, accidentele vasculare cerebrale, cancerul: principalele cauze ale deceselor în UE

Puțin peste 1,8 milioane de persoane au decedat din cauza bolilor sistemului circulator (în principal infarct miocardic și accidente vascular cerebrale), în timp ce 1,3 milioane au murit din cauza cancerului în 2016. Acestea au fost cele două cauze principale ale deceselor în UE, care reprezintă 36%, respectiv 26% din totalul deceselor. Boli ale sistemului circulator au fost cauza principală a deceselor în toate statele membre ale UE, cu excepția Danemarcei, Franței, Țărilor de Jos și a Regatului Unit, unde cancerul a fost principalul ucigaș. 

Cea de-a treia cauză principală de deces în UE au fost bolile sistemului respirator, care au dus la uciderea a 422 000 de persoane în 2016 (8% din totalul deceselor din UE).

O pondere semnificativă a deceselor în UE s-a datorat și accidentelor și altor cauze externe de deces (237 000 de decese, 5% din totalul deceselor din UE), boli ale sistemului digestiv (222 000 de decese, 4%), boli de comportament cum ar fi demența (220 000 de decese, 4%) și boli ale sistemului nervos, inclusiv Alzheimer (219 000 decese, 4%).

Cea mai mare rată a mortalității în Bulgaria, cea mai scăzută în Spania

Pentru a face o comparație solidă între țări, numărul absolut de decese din statele membre trebuie să fie ajustat la dimensiunea și structura populației.

Cu 1 602 de decese la 100 000 de locuitori, Bulgaria a înregistrat cea mai mare rată a mortalității în UE în 2016. A urmat Letonia și România (ambele 1 476), Lituania (1 455) și Ungaria (1 425).

 La capătul opus al scalei, cea mai scăzută rată a mortalității în statele membre ale UE a fost înregistrată în Spania (829 decese la 100 000 de locuitori), Franța (838), Italia (843), Malta (882), Luxemburg (905 ) și Suedia (913).

Rata mortalității a fost în medie de 1 002 decese la 100 000 de locuitori în UE în 2016.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Cristian Ghinea

Amendamentul eurodeputaților Cristian Ghinea și Vlad Botoș face posibilă finanțarea proiectelor de gaze din Fondul pentru Tranziție Echitabilă al UE

Published

on

Collage © European Union 2020 - Source : EP

Europarlamentarii USR-PLUS/Renew Europe, Cristian Ghinea și Vlad Botoș au obținut posibilitatea ca proiectele destinate investițiilor în domeniul gazelor naturale să fie incluse la finanțare prin Fondul pentru Tranziție Echitabilă, ca tranziție către economia verde. Amendamentul a fost acceptat în Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) a Parlamentului European, informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Am negociat, am susținut cu argumente puternice și am obținut, în final, includerea proiectelor pentru gaze naturale în Fondul pentru Tranziție Echitabilă. Acesta va fi un avantaj major pentru România în tranziția către economia verde”, a declarat Cristian Ghinea. „Eforturile noastre vor continua până în momentul în care vom vedea acest amendament trecut prin toate etapele legislative”, a declarat, la rândul său, Vlad Botoș.

Astfel, investițiile în domeniul gazelor naturale vor putea fi acceptate ca sursă alternativă la cărbune. Poluarea cu CO2 va fi redusă cu peste 50% prin înlocuirea cărbunelui cu gaz.

Tranziția regiunilor carbonifere către economia verde este scopul inițiativei Comisiei Europene – Fondul pentru Tranziție Echitabilă (Just Transition Fund) – prin care sunt eligibile regiunile carbonifere și altele care pot fi puternic afectate de tranziție.

Această veste din Parlamentul European vine după ce, săptămâna trecută, guvernele din Estul Europei nu au reușit sa obțină în Consiliu posibilitatea de finanțare a proiectelor de gaz. Acest lucru face votul din comisia REGI cu atât mai important, oferind posibilitatea ca Parlamentul European să îndrepte o decizie a Consiliului defavorabilă României.

Fondul pentru Tranziție Echitabilă al UE va pune la dispoziția zonelor carbonifere din UE circa 44 miliarde euro pentru tranziția la economia verde, inclusiv reinstruirea lucrătorilor din industriile poluante. Mai exact, 11,2 miliarde euro direct din Fond iar 32,8 miliarde euro în plus vor veni prin Instrumentul de Redresare Economică anunțat în luna mai.

Alocarea Comisiei Europene pentru România este de aproape 4,5 miliarde euro.

„Posibilitatea de a finanța proiectele de gaz ca alternativa de tranziție de la cărbune face mai realistă tranziția pentru aceste regiuni și atenuează șocul socio-economic. Mai departe, așa cum am atras atenția încă din ianuarie, banii se vor da pe baza unor planuri de tranziție teritorială, care trebuie să fie în linie cu Planul Național pentru Energie și Climă. Acest plan în cazul României a fost respins de către Comisie și acum este în curs de refacere. După ce e gata – trebuie ca planul pentru Valea Jiului să fie combinat cu acela. Reamintesc ideea că e musai ca și Gorjul să fie inclus într-un cadru de Investiție Teritorială Integrată. Fac apel din nou la Guvernul României să finalizeze tot ceea ce ține de autorități pentru a putea beneficia de fonduri”, subliniază Cristian Ghinea.

Votul final pe raportul aprobat luni în comisia REGI va avea loc, în plenul Parlamentului European, în septembrie.

România este al doilea producător de gaze naturale, în cadrul UE (după Brexit), cu o producție anuală de aprox. 10 mld mc, lider fiind Olanda. Peste 20.000 de lucrători sectoriali calificați, contextul geopolitic și rezervele naturale (în special off-shore) încă neexploatate pot reprezenta atuurile pentru o viitoare dezvoltare strategică a României ca hub regional de producție și transport gaze. De asemenea, în România, gazele naturale asigură aprox. 30% din necesarul de energie primară al țării, fiind, în acest sens, principala resursă strategică națională. Cu toate acestea, numai aproximativ 36% din gospodării sunt conectate la rețele de gaze.

În acest context, investiții majore sunt necesare în Sistemul Național de Transport și Depozitare  care este învechit. De aceea, sunt necesare finanțări europene și naționale consistente pentru înnoirea și dezvoltarea capacității naționale de depozitare și comprimare gaze.

Continue Reading

U.E.

Pactul Ecologic European: Comisia Europeană a prezentat Strategiile UE privind integrarea sistemului energetic și hidrogenul curat

Published

on

© European Union, 2013/Source: EC - Audiovisual Service

Pentru a deveni neutră climatic până în 2050, Europa trebuie să își transforme sistemul energetic, care generează 75 % din emisiile de gaze cu efect de seră din UE. Strategiile UE privind integrarea sistemelor energetice și pentru hidrogen, adoptate la 8 iulie, vor deschide calea către un sector energetic mai eficient și mai interconectat, impulsionat de dublul obiectiv al unei planete mai curate și al unei economii mai puternice, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Cele două strategii prezintă o nouă agendă privind investițiile în energie curată, în conformitate cu pachetul de măsuri al Comisiei privind redresarea economică Next Generation EU și cu Pactul Ecologic European. Investițiile planificate au potențialul de a stimula redresarea economică în urma crizei coronavirusului. Acestea vor crea locuri de muncă în Europa și vor consolida întâietatea și competitivitatea noastră în industriile strategice, care sunt esențiale pentru reziliența Europei.

Strategia UE privind integrarea sistemului energetic va furniza cadrul pentru tranziția către o energie verde. Actualul model, în care consumul de energie în sectorul transporturilor, al industriei, al gazelor și al clădirilor are loc în diferite compartimente – fiecare cu lanțuri valorice, norme, infrastructură, planificare și operațiuni separate – nu poate asigura neutralitatea climatică până în 2050 într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor; costurile schimbătoare ale soluțiilor inovatoare trebuie să fie integrate în modul în care ne exploatăm sistemul energetic. Este necesar să se creeze noi legături între sectoare și să se valorifice progresele tehnologice.

Integrarea sistemului energetic înseamnă că sistemul este planificat și exploatat ca un întreg, conectând diferiți purtători de energie, infrastructuri energetice și sectoare de consum al energiei. Acest sistem conectat și flexibil va fi mai eficient și va reduce costurile suportate de societate. De exemplu, acest lucru înseamnă un sistem în care energia electrică care alimentează autoturismele Europei ar putea proveni din panourile solare de pe acoperișuri, în timp ce clădirile sunt aprovizionate cu căldură provenind de la o fabrică din apropiere, iar fabrica este alimentată cu hidrogen curat, obținut din surse de energie eoliană offshore.

Strategia se bazează pe trei piloni principali:

  • În primul rând, un sistem energetic mai „circular”, având în centru eficiența energetică. Strategia va identifica acțiuni concrete pentru punerea în practică a principiului „eficiența energetică înainte de toate” și va utiliza mai eficient sursele locale de energie în clădirile sau comunitățile noastre. Există un mare potențial de reutilizare a căldurii reziduale din zonele industriale, din centrele de date sau din alte surse, precum și a energiei produse din deșeuri biologice sau din stațiile de epurare a apelor uzate. Inițiativa „Valul de renovări ale clădirilor” va fi o parte importantă a acestor reforme.
  • În al doilea rând, o mai mare electrificare directă a sectoarelor de utilizare finală. Întrucât sectorul energiei electrice are cea mai mare pondere de surse regenerabile de energie, ar trebui să utilizăm din ce în ce mai mult energia electrică, acolo unde este posibil: de exemplu, în cazul pompelor de căldură din clădiri, al vehiculelor electrice în transporturi sau al cuptoarelor electrice din anumite industrii. O rețea de un milion de puncte de încărcare a vehiculelor electrice se va număra printre rezultatele vizibile, alături de extinderea energiei solare și eoliene.
  • Pentru sectoarele în care electrificarea este dificilă, strategia promovează combustibili mai puțin poluanți, inclusiv biocombustibili durabili și biogaz, precum și hidrogen regenerabil. Comisia va propune un nou sistem de clasificare și de certificare a combustibililor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon.

Strategia privind hidrogenul

Într-un sistem energetic integrat, hidrogenul poate sprijini decarbonizarea industriei, a transporturilor, a generării de energie și a clădirilor în întreaga Europă. Strategia UE privind hidrogenul abordează modul de transformare a potențialului acestuia în realitate, prin investiții, reglementare, crearea de piețe și cercetare și inovare.

Hidrogenul poate alimenta și sectoare care nu sunt potrivite pentru electrificare și poate asigura stocarea în vederea echilibrării fluxurilor variabile de energie din surse regenerabile, însă acest lucru poate fi realizat numai prin acțiuni coordonate între sectorul public și cel privat, la nivelul UE. Prioritatea este dezvoltarea hidrogenului regenerabil, produs folosind în principal energia eoliană și solară. Cu toate acestea, pe termen scurt și mediu sunt necesare alte forme de hidrogen cu emisii scăzute de carbon pentru a reduce rapid emisiile și pentru a sprijini dezvoltarea unei piețe viabile.

Această tranziție treptată va necesita o abordare etapizată:

  • În perioada 2020-2024, va fi sprijinită instalarea în UE a unei capacități de cel puțin 6 GW, produse de electrolizoare pentru hidrogenul regenerabil, precum și producția de până la 1 milion de tone de hidrogen regenerabil.
  • În perioada 2025-2030, hidrogenul trebuie să devină o parte intrinsecă a sistemului nostru energetic integrat, cu o capacitate de cel puțin 40 GW generată de electrolizoarele pentru hidrogenul regenerabil și producerea a până la 10 milioane de tone de hidrogen regenerabil în UE.
  • Între 2030 și 2050, tehnologiile pe bază de hidrogen regenerabil ar trebui să ajungă la maturitate și să fie desfășurate la scară largă în toate sectoarele dificil de decarbonizat.

Pentru a contribui la realizarea acestei strategii, Comisia a lansat pe 8 iulie Alianța europeană pentru hidrogen curat, formată din lideri ai industriei, miniștri naționali și regionali și reprezentanți ai societății civile și ai Băncii Europene de Investiții. Alianța va institui un portal de investiții pentru o producție mai mare și va sprijini cererea de hidrogen curat în UE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Relansare economică: Liderii instituțiilor UE susțin că “este esențial” un acord rapid între șefii de stat și de guvern, însă Angela Merkel se arată sceptică

Published

on

© European Union

Cancelarul german Angela Merkel și-a manifestat scepticismul cu privire la convenirea unui acord între liderii UE la summitul extraordinar de săptămâna viitoare consacrat planului de relansare a UE de 750 de miliarde de euro și a Cadrului Financiar Multianual de 1.100 de miliarde de euro.

Merkel și-a arătat această reținere în cadrul unei întâlniri cvadrilaterale pe care a avut-o miercuri, la Bruxelles, cu președinții Comisiei Europene, Consiliului European și Parlamentului European – Ursula von der Leyen, Charles Michel și David Sassoli. Reuniunea a fost convocată de Ursula von der Leyen în baza articolului 324 din Tratat, care prevede un mecanism de consultare și negocieri inter-instituționale între liderii instituțiilor UE.

Potrivit Politico Europe, care citează surse diplomatice, atât în cadrul “mini-summitului” cu liderii instituțiilor europene, cât și în discuții bilaterale, Angela Merkel și-a arătat îngrijorarea cu privire la “rigiditatea pozițiilor unor anumite țări” și și-a exprimat “preocuparea privind posibilitatea unui acord la următorul Consiliu European”.

Cancelarul german s-a aflat miercuri la Bruxelles, în prima sa vizită externă de la izbucnirea pandemiei, prilej cu care a prezentat în Parlamentul European prioritățile președinției germane la Consiliul UE, făcând un apel la unitate și la un acord rapid de relansare a UE: “Nimeni nu poate trece prin această criză pe cont propriu. Cu toții suntem vulnerabili”. În același cadru, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a emis un avertisment către statele membre și a arătat că fondurile de relansare depind de reformele implementate în baza recomandărilor de țară pentru fiecare stat membru al UE.

Pe de altă parte, conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, cei patru lideri europeni “au fost de acord că ajungerea rapidă a unui acord asupra unui pachet ambițios de recuperare europeană este cea mai înaltă prioritate a UE pentru săptămânile următoare”.

Este esențial ca șefii de stat și de guvern să ajungă la un acord la această reuniune a Consiliului Europen pentru a permite demararea negocierilor inter-instituționale“, se arată în comunicatul comun al celor patru lideri.

Totodată, ei au subliniat că “închierea unui acord necesită o coordonare puternică a instituțiilor UE” și o “ratificare rapidă a elementelor cheie în concordanță cu prevederile constituționale ale fiecărui stat membru”.

În mod tradițional, negocierea bugetului multianual al Uniunii Europene este procesul unor tratative și reuniuni complexe, de lungă durată și marcate de tensiuni între lideri.

De această dată, în contextul pandemiei de COVID-19, situația este mai complicată. Liderii europeni trebuie să se pună de acord asupra unui buget multianual pentru următorii șapte ani, iar viziunile dintre statele membre sunt diferite. Anumite țări, precum Polonia și Ungaria, se opun unei condiționări a acordării fondurilor europene de criteriul respectării statului de drept. Altele, precum grupul celor patru state frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia, nu au susținut de la început o creștere a contribuțiilor la bugetul multianual, al cărui volum urma să fie afectat de Brexit.

Izbucnirea pandemiei și efectul scontat al celei mai mari recesiuni economice postbelice au determinat Comisia Europeană să vină cu un fond de relansare Next Generation EU de 750 de miliarde de euro, din care 500 de miliarde ar urma să fie acordate în regim de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumuturi Bazat pe scheletul propunerii franco-germane de 500 de miliarde de euro, planul Comisiei este susținut de către Franța și Germania, dar și de Spania, Italia și Portugalia, țări ale căror economii sunt puternic afectate de criză.

Pe de altă parte, grupul celor patru state frugale nu este de acord cu această diferență între împrumuturi și subvenții, ele fiind reticente și la propunerea de a obține acest fond prin împrumuturi care ar trebui rambursate în comun pentru o perioadă de maxim 30 de ani, începând cu anul 2028. De asemenea, Grecia nu susține o condiționare a acordării acestor fonduri de criterii bazate pe reformele propuse de Comisia Europeană în mecanismul Semestrului European. Un alt punct disputat în negocieri este identificarea unor noi resurse proprii la nivel european, precum taxa pe plastic sau impozitarea companiilor digitale.

În același context, președintele Parlamentului European a afirmat într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro că eurodeputații continuă să solicite un buget mai mare pentru cercetare și pentru tineri, având în vedere că acest plan de relansare va pune o povară suplimentară pe viitorul generațiilor următoare. David Sassoli a amintit, astfel, că liderii europeni trebuie să țină cont de părerea Parlamentului European, care trebuie să dea votul final asupra planului de redresare și a bugetului multianual.

De asemenea, presa de la Bruxelles a notat luni că președintele Consiliului European este așteptat să prezinte până la finalul săptămânii propunerea sa revizuită privind bugetul multianual și privind planul de relansare, așa numitul “nego-box” pe baza căruia liderii vor dezbate la Consiliul din 17-18 iulie, după ce a avut săptămâna trecută consultări cu toți liderii UE.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending