Connect with us

U.E.

Eurostat: România, a doua cea mai ridicată rată a mortalității în UE. Atacurile cardiace, accidentele cerebrale și cancerul, principale cauze de deces

Published

on

În 2016, în Uniunea Europeană (UE), au murit 5,1 milioane de persoane, cu aproximativ 80 000 mai puține decât în ​​anul precedent. O treime dintre aceste decese s-au înregistrat în rândul persoanelor cu vârsta sub 75 de ani (1,7 milioane, 33%), în timp ce 1,5 milioane de decese (29%) s-au înregistrat în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 75-85 de ani, potrivit datelor publicate de Eurostat.

Atacurile cardiace, accidentele vasculare cerebrale, cancerul: principalele cauze ale deceselor în UE

Puțin peste 1,8 milioane de persoane au decedat din cauza bolilor sistemului circulator (în principal infarct miocardic și accidente vascular cerebrale), în timp ce 1,3 milioane au murit din cauza cancerului în 2016. Acestea au fost cele două cauze principale ale deceselor în UE, care reprezintă 36%, respectiv 26% din totalul deceselor. Boli ale sistemului circulator au fost cauza principală a deceselor în toate statele membre ale UE, cu excepția Danemarcei, Franței, Țărilor de Jos și a Regatului Unit, unde cancerul a fost principalul ucigaș. 

Cea de-a treia cauză principală de deces în UE au fost bolile sistemului respirator, care au dus la uciderea a 422 000 de persoane în 2016 (8% din totalul deceselor din UE).

O pondere semnificativă a deceselor în UE s-a datorat și accidentelor și altor cauze externe de deces (237 000 de decese, 5% din totalul deceselor din UE), boli ale sistemului digestiv (222 000 de decese, 4%), boli de comportament cum ar fi demența (220 000 de decese, 4%) și boli ale sistemului nervos, inclusiv Alzheimer (219 000 decese, 4%).

Cea mai mare rată a mortalității în Bulgaria, cea mai scăzută în Spania

Pentru a face o comparație solidă între țări, numărul absolut de decese din statele membre trebuie să fie ajustat la dimensiunea și structura populației.

Cu 1 602 de decese la 100 000 de locuitori, Bulgaria a înregistrat cea mai mare rată a mortalității în UE în 2016. A urmat Letonia și România (ambele 1 476), Lituania (1 455) și Ungaria (1 425).

 La capătul opus al scalei, cea mai scăzută rată a mortalității în statele membre ale UE a fost înregistrată în Spania (829 decese la 100 000 de locuitori), Franța (838), Italia (843), Malta (882), Luxemburg (905 ) și Suedia (913).

Rata mortalității a fost în medie de 1 002 decese la 100 000 de locuitori în UE în 2016.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Românii și bulgarii, cetățenii Uniunii Europene care realizează cele mai puține rezervări online pentru vacanțe

Published

on

© European Commission/ Facebook

În anul 2017,  50% dintre utilizatorii de internet din Uniunea Europeană au declarat că și-au rezervat cazarea pentru vacanță sau călătoria online, potrivit datelor Eurostat.

Trei state membre au înregistrat cea mai mare cotă în acest sens: Luxemburg (73%), Finlanda (65%) și Germania (64%), iar cetățenii români și bulgari se află la coada clasamentului, fiind cei mai puțini cetățeni ai Uniunii Europene care și-au rezervat vacanțele prin intermediul internetului, și anume România deține un procent de 18% și Bulgaria de 17%.

© Eurostat

Totodată, rezervările pe internet au fost cele mai populare în rândul celor cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani (55%).  Acest obicei a fost mai puțin obișnuit cetățenilor cu vârsta cuprinsă între 65 și 74 de ani (47%) sau 16 și 24 de ani (41%).

Reamintim că România este statul cu cel mai mare procent de cetăţeni care nu-şi permit o vacanţă de o săptămână (58,9%), fiind urmată de Croaţia (51,3%), Grecia (51%) şi Cipru (51%), arată datele unui studiu Eurostat publicat în această săptămână.

Citiți și: Eurostat: Peste jumătate dintre români nu își permit o vacanță de o săptămână pe an

Continue Reading

Cristian Bușoi

Europarlamentarul Cristian Bușoi, după întâlnirea lui Klaus Iohannis cu Donald Trump: Președintele României a reușit să țină țara în clubul democrațiilor selecte, într-un parteneriat foarte strâns cu SUA și UE

Published

on

Klaus Iohannis a reușit în acești cinci ani de mandat să țină România acolo unde îi este locul, ca parteneră a marilor democrații consolidate, reușind să țină țara în clubul democrațiilor selecte, într-un parteneriat foarte strâns cu SUA și UE, a menționat europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE) într-o postare pe pagina sa de Facebook, în urma vizitei pe care președintele României a întreprins-o la Washington, unde s-a întâlnit cu liderul american Donald Trump, fiind cea de-a doua vizită a șeful statului român în SUA în mai puțin de doi ani, lucru ce reprezintă o premieră în România.

”A doua întâlnire, în acest mandat, dintre președintele Iohannis și președintele Trump este un semnal puternic de apreciere și încredere față de România și față de Klaus Iohannis. Vizita de ieri a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, la Casa Albă precum și semnarea Declarației Comune a celor doi președinți dovedesc faptul că relațiile dintre SUA și România au evoluat pozitiv, ajungând acum la cel mai înalt nivel”, a precizat eurodeputatul român.

Cristian Bușoi a subliniat că ”cea mai bună garanție de securitate nu poate fi oferită de altcineva decât de SUA”, exprimându-și speranța ca ”relațiile economice să evolueze din ce în ce mai mult, ca investițiile americane să pătrundă în număr cât mai mare pe teritoriul României”.

”Țara noastră a ajuns în acest moment la cel mai înalt nivel de siguranță din istorie, fiind în alianța Nord Atlantică și având un parteneriat strategic cu SUA”, a completat europarlamentarul român.

”Putem afirma că succesul președintelui este succesul tuturor românilor care în toți acești ani au stat alături de șeful statului în lupta pentru păstrarea țării pe direcția pro-vest, pentru apărarea angajamentelor pe care ni le-am luat față de partenerii externi, fie că vorbim de cei americani, fie că vorbim de cei europeni”, a mai spus eurodeputatul Cristian Bușoi.

Președintele României, Klaus Iohannis, a efectuat la 20 august a doua vizită de lucru la Washignton, unde a avut o întrevedere în Biroul Oval al Casei Albe cu liderul american Donald Trump, după ce în luna iunie a anului 2017 șeful statului român a devenit primul lider din Europa Centrală și de Est primit de Donald Trump după ce a preluat, în ianuarie 2017, mandatul de președinte al Statelor Unite.

Puteți citi pe larg despre vizita președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă (20 august 2019).

Desemnat printre cei mai influenți 19 români din Parlamentul European, Cristian Bușoi reprezintă România, la Bruxelles, din anul 2007.  În prezent, este vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European. La finalul lui 2018 a fost numit raportor din partea Comisiei de Mediu și Sănătate pentru Programul de Sănătate al Uniunii Europene și Programul de Cercetare și Inovare, Orizont Europa. A reușit să obțină astfel majorarea bugetului pentru Programul de Sănătate din cadrul Fondul Social European Plus de la 413 milioane de Euro, la 473 milioane de Euro, precum și creșterea finanțării pentru Cercetare în Sănătate de la 7,7 miliarde de Euro, la 9,1 miliarde de Euro.  În Parlamentul European a muncit în mod constant în numele pacienților pentru accesul egal la tratamente și pentru cauza medicinei  personalizate. Pentru activitatea sa, Cristian Bușoi a primit de la Alteța Sa Regală Principesa Astrid a Belgiei premiul EURORDIS pentru susținerea pacienților cu boli rare.

Mai mult despre activitatea europarlamentarului AICI. 

Continue Reading

NEWS

Premierul italian, Giuseppe Conte, și-a anunțat demisia: “Acest guvern se termină aici”

Published

on

Premierul Italiei Giuseppe Conte și-a anunțat astăzi demisia: “Acest guvern se termină aici”, realtează Politico.

În mod normal, senatul italian, reunit în formulă completă, trebuia să stabilească astăzi data la care se poate vota asupra moțiunii de cenzură împotriva guvernului său, după ce liderii politici nu au reușit să convină în unanimitate cu privire la un program, relatează POLITICO și The Guardian

Partidul de extremă dreaptă Liga, al vicepremierului și ministrului de interne, Matteo Salvini, a lansat o moțiune împotriva premierului Giuseppe Conte săptămâna trecută, după ce și-a retras sprijinul pentru coaliția guvernamentală cu Mișcarea Cinci Stele (M5S),  și a cerut organizarea de alegeri anticipate. Salvini,  a amenințat, de asemenea, să-și retragă cei șapte miniștri pentru a răsturna o administrație despre care spune că nu mai este viabilă.

Înainte de a-și anunța demisia, Giuseppe Conte a spus că decizia lui Mateo Salvini “are consecințe majore asupra țării și economiei”.

Demisia premierului nu va declanșa automat alte alegeri. Președintele Italiei Sergio Mattarella va decide în privința aceasta.  Mateo Salvini solicită noi alegeri, această cerință fiind susținută și de partidul Forza Italia, condus de Silvio Berlusconi și de partidul de extremă dreaptă – Frații din Italia.

Între timp, este cunoscut faptul că cei din Mișcarea Cinci Stele – actualii parteneri de coaliție ai Ligii – discută cu Partidul Democrat de centru-stânga pentru a forma un nou guvern. O astfel de legătură ar elimina partidul Salvini de la guvernare. 

Dacă o majoritate parlamentară alternativă devine o posibilitate, președintele Sergio Mattarella ar putea decide să instaleze un nou guvern fără alegeri noi.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending