U.E.
Eurostat: Vânzările de produse high-tech în UE au atins 355 miliarde de euro în 2022, în creștere cu 10,2% față de anul precedent
Published
3 months agoon

În 2022, producția vândută de produse de înaltă tehnologie (high-tech) în UE a atins 355 miliarde de euro, înregistrând o creștere de 10,2% față de anul precedent (322 miliarde în 2021). În ultimul deceniu, s-a înregistrat o creștere medie anuală de 2,6% (275 miliarde în 2012), arată datele publicate pe 22 septembrie de Eurostat.
Trei categorii au constituit împreună aproape trei sferturi din totalul vânzărilor de produse high-tech. Cea mai mare pondere a fost în domeniul electronicelor-telecomunicații (26,2%), urmat de domeniul farmaceutic (22,2%) și de cel al instrumentelor științifice (20,6%). Industria aerospațială a reprezentat 11,5%, iar mașinile non-electrice au contribuit cu 6,1%. Restul categoriilor, inclusiv calculatoare și echipamente de birou, chimice, utilaje electrice și armament, au reprezentat fiecare mai puțin de 5%.
Armamentul, în ciuda faptului că are cea mai mică pondere în totalul vânzărilor de produse de înaltă tehnologie, a înregistrat cea mai mare creștere în ultimul deceniu, cu o medie anuală de 7,0%. Instrumentele științifice și produsele farmaceutice au crescut cu o rată medie anuală de 4,4%. Pe de altă parte, mașinile non-electrice (-0,7%) și calculatoarele și echipamentele de birou (-1,8%) au fost singurele sectoare care au înregistrat o scădere a vânzărilor în perioada de zece ani. Cu toate acestea, ambele sectoare au înregistrat o creștere în 2022 comparativ cu 2021: mașini non-electrice (+16,1%) și calculatoare și echipamente de birou (+13,6%).
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

You may like
Eurostat: Austria, cea mai fericită țară din UE, urmată de Finlanda, Polonia și România pe locul al doilea
Legea privind infrastructura Gigabit și Legea privind solidaritatea în spațiul cibernetic: Statele membre fac pași înainte privind configurarea peisajului digital al UE
Acord la Bruxelles privind protecția juridică a design-urilor industriale
EU Tech Alliance SecGen warns: We are moving away from a truly single market, the cornerstone of European competitiveness, if we have 27 national fragmentations of EU rules
Secretarul General EU Tech Alliance: Companiile au nevoie un singur set de norme, nu cu 27 de interpretări naționale. Altfel, ne îndepărtăm de piața unică, piatra de temelie a competitivității europene (INTERVIU)
Actul privind infrastructura Gigabit: Statele membre adoptă o poziție pentru implementarea mai rapidă a rețelelor de mare viteză în UE
U.E.
Donald Tusk redevine premier al Poloniei. Parlamentul de la Varșovia l-a ales în fruntea unei coaliții care pune capăt epocii conservatoare
Published
4 hours agoon
December 11, 2023
Parlamentul polonez l-a ales pe centristul Donald Tusk în funcția de prim-ministru, după ce actualul premier Mateusz Morawiecki a pierdut un vot de încredere important, relatează Deutsche Welle.
Noul parlament al Poloniei l-a ales luni pe liderul partidului centrist Donald Tusk în funcția de prim-ministru. Tusk devine prim-ministru la aproape două luni de la alegerile naționale câștigate de o coaliție de partide care variază de la stânga la moderat conservatoare.
Alianța de partide pro-UE a semnat un acord luna trecută, deschizând calea pentru un guvern de coaliție.
Anterior, Parlamentul polonez a respins luni la votul de încredere guvernul propus de premierul în exerciţiu Mateusz Morawiecki, deschizând astfel calea numirii unui executiv condus de fostul premier liberal pro-UE Donald Tusk, relatează agenţiile France Presse şi Reuters, potrivit Agerpres.
Donald Tusk, fost preşedinte al Consiliului European, a format după alegerile legislative din 15 octombrie o majoritate eterogenă, alcătuită din trei alianţe cu orientări diferite. Cu toate acestea, preşedintele Andrzej Duda l-a numit premier pe actualul şef al guvernului în exerciţiu, Mateusz Morawiecki, provenit din formaţiunea conservatoare Lege şi Justiţie (PiS), care a obţinut cele mai multe voturi în alegeri, fără a avea însă majoritatea.
Din cei 456 de deputaţi ai Seimului (camera inferioară a parlamentului) care au votat, 266 au votat împotriva guvernului Morawiecki, sprijinit de 190 de deputaţi.
Urmează ca Seimul să desemneze premierul, care cel mai probabil va fi Donald Tusk. Acesta va conduce o coaliţie din care fac parte alianţa sa liberală Coaliţia Civică, alianţa denumită A Treia Cale, formată din două partide cu ideologii opuse – respectiv Polonia 2050, formaţiune liberal-progresistă, şi Partidul Popular Polonez (PSL), o formaţiune conservatoare – şi Stânga.
O prioritate a viitorului guvern va fi accesarea fondurilor pentru Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), blocate de Comisia Europeană, care a acuzat guvernul polonez în exerciţiu condus de Partidul Lege şi Justiţie (PiS) că în cei opt ani cât a fost la putere a încălcat statul de drept prin reformele efectuate în justiţie, limitarea drepturilor comunităţii LGBT sau contestarea întâietăţii deciziilor Curţii de Justiţie a UE (CJUE) în faţa dreptului naţional.
Ca măsuri sociale, Tusk a promis creşterea salariilor profesorilor cu 30% şi a alocaţiilor pentru copii de la 120 la 180 de euro pe lună.
CONSILIUL EUROPEAN
Klaus Iohannis: Aderarea României la Schengen ar transmite un mesaj puternic de unitate europeană; deschiderea negocierilor de aderare la UE cu R. Moldova și Ucraina ar fi “o decizie istorică”
Published
4 hours agoon
December 11, 2023
Aderarea României la Spaţiul Schengen, “ar transmite un puternic mesaj de solidaritate şi unitate din partea Uniunii şi ar contribui substanţial la consolidarea securităţii europene”, a spus preşedintele Klaus Iohannis, luni, la întâlnirea cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene acreditaţi la Bucureşti, context în care s-a pronunțat pentru adoptarea unor decizii istorice la apropiatul Consiliu European în ceea ce priveşte deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova.
Referitor la Schengen, Klaus Iohannis a subliniat necesitatea adoptării unei decizii pozitive în acest sens, cât mai curând posibil, arată Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Preşedintele României a adresat mulţumiri Preşedinţiei spaniole a Consiliului UE pentru eforturile depuse în avansarea agendei europene pe parcursul semestrului doi din 2023, “într-un context extrem de complex, marcat de numeroase provocări şi crize cu consecinţe semnificative la nivel european şi global”.
El a accentuat, în cadrul întâlnirii, importanţa menţinerii unităţii Uniunii Europene în toate acţiunile sale şi a protejării valorilor şi principiilor europene, cu atât mai importante într-un context marcat de continuarea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, dar şi de criza din Orientul Mijlociu şi alte provocări, precum cele economice, climatice sau migratorii.
În perspectiva discuţiilor de la Consiliul European, preşedintele Klaus Iohannis a pledat pentru continuarea sprijinului substanţial din partea Uniunii pentru Ucraina, care trebuie să rămână prioritară în acţiunile UE. În acest sens, s-a pronunţat pentru necesitatea adoptării unui pachet de măsuri şi decizii cuprinzător pentru Ucraina la Consiliul European.
Preşedintele a susţinut necesitatea continuării sprijinului european, al NATO, dar şi la nivel bilateral pentru Republica Moldova, în vederea consolidării rezilienţei acestui stat, puternic afectat de efectele războiului din Ucraina şi de acţiunile destabilizatoare ale Rusiei.
Referindu-se la importanţa continuării procesului de extindere a Uniunii Europene, Klaus Iohannis s-a pronunţat pentru adoptarea unor decizii istorice la apropiatul Consiliu European în ceea ce priveşte deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova.
Referitor la revizuirea Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027, proces aflat în desfăşurare, preşedintele României a pledat pentru o abordare care să promoveze echilibrul de finanţare între angajamentele deja asumate şi noile priorităţi de pe agenda europeană, şi să nu implice reduceri ale fondurilor pentru Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună.
SCHENGEN
Premierul Bulgariei respinge ideea unor condiții specifice pentru aderarea la Schengen: Negocierile cu Austria sunt în desfășurare
Published
7 hours agoon
December 11, 2023
Premierul bulgar Nikolai Denkov a precizat luni că negocierile aflate în desfăşurare cu Austria încă nu au condus la un acord final cu privire la aderarea Bulgariei la spaţiul Schengen deocamdată cu aeroporturile, relatează agenţia Novinite, potrivit Agerpres.
Vorbind la postul bTV, Denkov a respins posibilitatea ca Bulgaria să accepte în mod exclusiv anumite reguli specifice, făcând referire la cererea guvernului austriac ca România şi Bulgaria să preia migranţi sosiţi în Austria.
Premierul bulgar a subliniat că Bulgaria va aplica protocoalele europene stabilite în ce priveşte primirea migranţilor.
Reacţia sa survine după ce ministrul austriac de interne Gerhard Karner a confirmat luni că ţara sa şi-ar putea ridica veto-ul faţă de aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen deocamdată prin acceptarea lor într-un aşa-numit “Air Schengen”, respectiv eliminarea controalelor doar în aeroporturi, nu şi la frontierele terestre, dar a pus o serie de condiţii acestor ţări şi Comisiei Europene.
În mod concret, Karner cere Comisiei o triplare a numărului de poliţişti de frontieră. De asemenea, Comisia trebuie să aloce fonduri pentru infrastructura de protecţie a frontierelor. Este necesară în primul rând o modernizare tehnică a frontierelor bulgaro-turcă şi româno-sârbă. În plus, Karner solicită controale întărite la frontierele terestre, precum şi preluarea de către România şi Bulgaria de solicitanţi de azil, în special afgani şi sirieni.
“Este vorba despre faptul că avem nevoie de progrese în domeniul protecţiei frontierelor externe ale UE“, a subliniat Karner, luni, înainte de a se deplasa luni în Slovenia la o reuniune a miniştrilor de interne din aşa-numitul “Forum Salzburg”, pentru discuţii cu privire la viitorul spaţiului Schengen.
Pe lângă Austria, din cadrul “Forumului Salzburg” mai fac parte România, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. Sunt reprezentate, de asemenea, statele din Balcanii de Vest şi Republica Moldova.
Reacții din România față de poziția Austriei au venit treptat. Mai întâi, premierul Marcel Ciolacu, lider al PSD, a afirmat sâmbătă seară că Austria este de acord cu ridicarea granițelor aeriene pentru România.
Președintele PNL și al Senatului, Nicolae Ciucă, a adoptat o atitudine mai precaută.
La rândul său, ministrul român de interne Cătălin Predoiu a precizat că urmează negocieri tehnice pentru intrarea României în așa-numitul “Air Schengen”, insistând că aspectul important este acela al faptului că Austria nu mai are o poziție inflexibilă.
În acest timp, ministrul bulgar al justiţiei, Atanas Slavov, a confirmat poziţia exprimată de premierul Denkov, reafirmând angajamentul Bulgariei numai faţă de regulile europene.
Austria a blocat pe 8 decembrie 2022 extinderea spaţiului Schengen la România şi Bulgaria, motivându-şi opoziţia prin numărul mare de cereri de azil. Ţările de Jos s-au opus, la rândul lor, primirii în Schengen a Bulgariei.
Concrete & Design Solutions

Donald Tusk redevine premier al Poloniei. Parlamentul de la Varșovia l-a ales în fruntea unei coaliții care pune capăt epocii conservatoare

Klaus Iohannis: Aderarea României la Schengen ar transmite un mesaj puternic de unitate europeană; deschiderea negocierilor de aderare la UE cu R. Moldova și Ucraina ar fi “o decizie istorică”

Directorul general al ICI București: Implementarea tehnologiilor AI oferă soluții inovatoare pentru a răspunde nevoilor și cerințelor tot mai complexe ale utilizatorilor

Premierul Bulgariei respinge ideea unor condiții specifice pentru aderarea la Schengen: Negocierile cu Austria sunt în desfășurare

Olaf Scholz cere liderilor din UE să transmită un mesaj de unitate prin continuarea sprijinului pentru Ucraina. Mark Rutte solicită evitarea unui ”dublu blocaj” al ajutorului pentru Kiev pe ambele maluri ale Atlanticului

Nicolae Ciucă: Bugetul pentru 2024 va fi un buget pentru dezvoltarea României. Pentru prima dată în istorie, bugetul educației crește cu 61%. 7,3% din PIB sunt alocați pentru investiții

Într-o reacție ce pare îndreptată spre Ungaria, Dmitro Kuleba spune că ”nu puteți merge împotriva cursului istoriei”: Ucraina va deveni membră a UE. Singura întrebare este dacă cineva va încetini procesul

Ministrul german de externe subliniază importanța continuării sprijinirii Ucrainei pentru a-și putea ”elibera poporul din iad”: Este în interesul nostru de securitate

Consiliul UE subliniază “valoarea adăugată” a Misiunii UE în R. Moldova pentru “politica de securitate și apărare comună” în actualul mediu geostrategic

Maia Sandu, distinsă cu Premiul “Mihnea Constantinescu” decernat de Institutul Aspen România ca apreciere pentru păstrarea “traiectoriei pro-europene a R. Moldova”

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Marcel Ciolacu: Am reușit să setăm premisele pentru ca România să devină un hub de investiții și suport logistic pentru marile proiecte americane

Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Astăzi nu se votează procesul de extindere a spațiului Schengen. Discutăm aspectele de progres sau de vulnerabilități în toate statele membre

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, subliniază că ”viitorul nostru este în UE şi în NATO” și îndeamnă la reflecție pentru că ”deciziile de azi vor deveni istoria de mâine a României”

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească
Trending
- CONSILIUL UE1 week ago
“Situația actuală” a demersurilor de aderare a României și Bulgariei la Schengen se află pe agenda Consiliului JAI. O decizie nu va fi supusă la vot
- ENERGIE1 week ago
Klaus Iohannis, întâlnire cu John Kerry în Dubai: România se alătură Angajamentului Global privind metanul, susținut de SUA și UE, și dorește să fabrice tehnologii verzi
- ENERGIE1 week ago
Klaus Iohannis, discurs la COP28: Până cel târziu în 2050, mixul energetic naţional al României va fi format în proporţie de 86% din energie regenerabilă
- COMUNICATE DE PRESĂ6 days ago
eMAG aniversează 22 de ani. Oricine intră pe site sau în aplicație în perioada 5-7 decembrie și ”învârte” roata aniversară poate câștiga garantat, în fiecare zi, timp de trei zile
- ROMÂNIA1 week ago
Marcel Ciolacu, întâlnire cu românii din SUA: Nu insist să reveniți în România. În schimb, putem dezvolta lucruri împreună, precum includerea României în Visa Waiver