Raportul realizat de eurodeputatul Victor Negrescu, ce are ca obiect procedurile legislative speciale la nivel european, ce cuprinde elemente cheie pentru aderarea României la spațiul Schengen, a fost aprobat, cu o largă majoritate, în Comisia pentru Afaceri Constituționale din Parlamentul European. Raportul prevede condiționarea votului din Consiliu de prezentarea argumentelor legale și include mecanisme pentru invalidarea veto-urilor care nu se bazează pe tratatele europene.

Comisia pentru Afaceri Constituționale din Parlamentul European a aprobat raportul cu 14 voturi pentru din 16 eurodeputați prezenți. Voturile împotrivă au venit din partea unui eurodeputat PPE și a unui eurodeputat anti-european, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În cadrul raportului, se subliniază faptul că blocarea deciziilor europene la nivelul Consiliului UE pe rațiuni pur politice este regretabilă și cere Comisiei Europene revizuirea Acordului interinstituțional pentru o mai bună legiferare în vederea restabilirii echilibrului instituțional și cooperării sincere în cazul procedurilor legislative speciale, acordând o atenție sporită justificărilor legale ale veto-ului din Consiliu și posibilității invalidării acestuia la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

“Prin acest raport, Parlamentul European pune presiune asupra Austriei și Olandei în perspectiva Consiliului de Justiție și Afaceri Interne de la începutul lunii decembrie. Solicitând justificarea din punct de vedere legal pentru veto-urile aplicate, raportate la tratatele și valorile europene, dar și la drepturile cetățenești, legislativul european arată că nu mai tolerează blocarea procesului legislativ prin politizarea deciziilor din Consiliu. Totodată, mecanismul de răspuns al Parlamentului European prevede atacarea la Curtea de Justiție a Uniunii Europene a deciziilor care contravin normelor europene putând să conducă inclusiv la anularea votului, măsură aplicabilă și în cazul unui eventual nou veto politic cu privire la aderarea țării noastre la zona de liberă circulație. Rezultatul obținut în Comisia pentru Afaceri Constituționale arată sprijinul de care beneficiază România în procesul de aderarea la spațiul Schengen și transmite un mesaj puternic către liderii statelor membre privind necesitatea unui vot pozitiv pentru țara noastră” a explicat chestorul Parlamentului European, Victor Negrescu.

Paragrafele cheie din raportul aprobat:

“Art 21: […] Solicită Consiliului să prezinte o explicație din punct de vedere juridic pentru nerespectarea recomandării Comisiei și a Parlamentului și solicită aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen.  

Art 24b: Consideră că, atunci când principiul cooperării loiale nu este respectat, Curtea de Justiție a Uniunii Europene trebuie să fie sesizată și trebuie aplicată o soluție imediată, inclusiv, acolo unde este cazul, anulând votul.

Art 25: Solicită Comisiei să lanseze imediat o propunere de revizuire a Acordului interinstituțional pentru o mai bună legiferare, cu scopul de a defini procedurile legislative speciale; subliniază că, acordul interinstituțional revizuit trebuie să acorde o atenție specială procedurilor în care Parlamentul se bucură de dreptul de inițiativă, justificărilor legale ale veto-ului din Consiliu și să promoveze respectarea deplină a drepturilor de participare (a instituțiilor) și principiilor echilibrului instituțional și cooperării loiale […]; 

Art 26: Subliniază necesitatea de a defini cerințe precise privind termenul pentru adoptarea sau refuzul unui act de către Consiliu, inclusiv termene, pentru a asigura respectarea principiului cooperării loiale și pentru a evita blocajele instituționale; regretă că, Consiliul a amânat cu 12 ani o decizie privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, în ciuda recomandărilor pozitive ale Comisiei privind îndeplinirea criteriilor;

Art 27: Insistă asupra apelului său repetat de a publica pozițiile statelor membre în momentul adoptării unui act de către Consiliu; insistă, de asemenea, ca, Consiliul să înregistreze în mod sistematic identitatea statelor membre atunci când își exprimă pozițiile în cadrul Consiliului; solicită ca justificările (voturilor) să se raporteze la dispozițiile tratatului, la drepturile fundamentale ale tuturor cetățenilor UE și ale statelor membre și la Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene în toate cazurile în care statele membre aplică dreptul de veto asupra unei anumite decizii; solicită și subliniază că, atunci când un vot nu este justificat din punct de vedere juridic sau încalcă dispozițiile tratatului, Curtea de Justiție a Uniunii Europene trebuie să fie sesizată și trebuie aplicată o soluție imediată, inclusiv anularea votului […];  

Art 29: Reiterează solicitarea ca tratatele să fie modificate de urgență pentru a extinde aplicarea procedurii legislative ordinare […] la chestiuni legate de spațiul Schengen sau de MFF; constată, totodată, că unanimitatea și ratificările naționale ar trebui în general depășite”.

În perspectiva Consiliului de Justiție și Afaceri Interne din 4-5 decembrie 2023, chestorul Parlamentului European, Victor Negrescu, a prezentat, la Viena, reprezentanților guvernului austriac, un document-sinteză destinat cancelarului federal al Austriei, Karl Nehammer, în cadrul căruia a arătat rolul important și constructiv pe care România îl are și îl poate juca în spațiul Schengen, consolidând protecția frontierelor externe și îmbunătățind funcționarea zonei de liberă circulație, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“România îndeplinește de peste 12 ani toate criteriile specifice spațiului Schengen. În ciuda acestui lucru, aderarea țării mele la zona de liberă circulație a fost blocată fără niciun fel de justificare legală. Din nefericire, anul trecut, când toate argumentele au fost de partea României, prin veto-ul aplicat de Austria, parcursul țării mele spre spațiul Schengen a fost blocat, deși România era tehnic mai pregătită din punct de vedere tehnic decât Croația.Argumentele prezentate de guvernul dumneavoastră nu au nimic de-a face cu țara mea și afectează din păcate o relație de prietenie extraordinară care unește Austria de țara mea România de mulți ani”, a subliniat europarlamentarul român, care este recunoscut pentru demersurile sale continue întreprinse, în ultimii zece ani, în vederea aderării României la spațiul Schengen.

Reprezentantul țării noastre în Parlamentul European a menționat atât în documentul transmis, cât și în discuțiile avute cu reprezentanții Austriei la cel mai înalt nivel, că, deși nu a fost primită în Schengen, în cele unsprezece luni care s-au scurs din decembrie 2022, România a continuat să participe activ, cu resurse umane și tehnice, la operațiuni sub egida Agenției Frontex și nu numai.

“Prin eforturile susținute ale Guvernului României, țara noastră a realizat o serie de demersuri care demonstrează clar faptul că românii merită în Schengen. Gestionarea migrației, în cooperare cu statele vecine, este o prioritate constantă a României, acest lucru putând fi observat în teren, în cadrul vizitei voluntare de anul trecut. Ca urmare a acțiunilor sale, țara noastră are o scădere impresionantă în ceea ce privește numărul de preveniri a intrărilor ilegale. Nu în ultimul rând, România a continuat să gestioneze exemplar viețile milioanelor de refugiați ucraineni care au fugit din calea războiului, a asigurat securitatea frontierelor externe ale Uniunii fără nicio sincopă sau eveniment major și prin acțiunile sale, asigură pentru toate statele membre un climat de siguranță și securitate”, a argumentat europarlamentarul Victor Negrescu.

Cu ocazia vizitei efectuate în Austria, chestorul Parlamentului European a avut întâlniri de lucru cu primarul general și guvernator al Vienei, Dr. Michael Ludwig, cu omologul său, Însărcinatul Special pentru afaceri globale al Cancelarului Federal Karl Nehammer, ambasadorul Peter Launsky-Tieffenthal, dar și cu diferiți reprezentanți și decidenți din guvernul federal și ministerul de interne austriac.

Eurodeputatul Victor Negrescu intensifică acțiunile pentru susținerea aderării României la spațiul de liberă circulație discutând cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, un susținător al aderării României la Schengen, despre perspectivele viitorului Consiliu Justiție și Afaceri Interne, care va avea loc peste câteva săptămâni, și despre stadiul negocierilor purtate la nivel înalt, inclusiv la nivelul familiei politice de dreapta din care face parte cancelarul austriac.

”Am ținut să îi mulțumesc pentru eforturile depuse și totodată să discutăm despre opțiunile pe care le poate avea România în cazul exercitării unui nou veto de către guvernul de dreapta din Austria. Am solicitat suport, astfel încât Parlamentul European să sprijine România, în eventualitatea unui nou refuz, în realizarea unui demers legitim pentru apărarea valorilor europene prin care să ne cerem drepturile chiar și la Curtea de Justiție a UE”, a fost invitația lansată de Victor Negrescu într-un mesaj publicat pe Facebook. 

Aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen se regăsește pe ordinea de zi provizorie a Consiliului Justiție și Afaceri Interne ce are loc la 5 decembrie.

Citiți și: Eurodeputatul Victor Negrescu a prezentat în PE raportul prin care se definește obligativitatea cooperării loiale la nivel european și se solicită justificarea legală a tuturor veto-urilor, inclusiv cel aplicat de Austria privind aderarea României la spațiul Schengen

Momentan, deznodământul este unul ușor de anticipat, dacă ne raportăm la repetatele declarații ale cancelarului austriac prin care reconfirmă opoziția țării sale față de extinderea spațiului de liberă circulație.

Un alt semnal de îngrijorare vine din Olanda, unde extrema dreaptă a câștigat alegerile parlamentare.