Corespondență din Vilnius

Niciodată în istoria zbuciumată a națiunii, România nu a avut “o astfel de garanție autentică de securitate” precum cele oferite de NATO și, cel mai recent, de deciziile summitului de la Vilnius, a afirmat Mircea Geoană, secretarul general adjunct al Alianței, într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro la finalul summitului din Lituania.

Numărul doi din ierarhia civilă a NATO, Geoană a atras atenția că și România trebuie să își facă trebuie treaba în privința propriei apărări și propriilor capabilități.

Reuniți la summitul de la Vilnius, la 150 de kilometri de Rusia, liderii celor 31 de state membre ale NATO au adoptat cele mai cuprinzătoare planuri de apărare regională de la sfârșitul Războiului Rece, fapt consemnat în declarația finală a summitului. Cele trei planuri de ultimă generație, concepute pentru a contracara cele două amenințări principale ale Alianței – Rusia și terorismul, prevăd 300.000 de soldați la nivel de pregătire ridicat, inclusiv o putere de luptă aeriană și navală substanțială. Unul dintre cele trei planuri, cel sudic, vizează regiunii Mării Mediterane și regiunii Mării Negre, aceasta din urmă fiind reconfirmată ca regiune de importanță strategică pentru NATO. Aliații au aprobat, de asemenea, un nou plan de acțiune privind producția de apărare pentru a accelera achizițiile comune, a stimula capacitatea de producție și a spori interoperabilitatea aliaților.

“Este un salt calitativ fără precedent”, a spus Mircea Geoană, referindu-se la impactul deciziilor summitului NATO pentru securitatea României, subliniind că planurile de apărare regională au rolul de a descuraja Rusia, care se va simți astfel pentru că Moscova recunoaște forța militară a Alianței.

“Niciodată în istoria zbuciumată a națiunii noastre nu am avut o astfel de garanție autentică de securitate. Este fundația pentru o România modernă și prosperă, cu o economie puternică, cu o democrație vibrantă. Dacă securitate nu e, nimic nu e. Trebuie să facem și noi munca noastră, trebuie și noi să investim în apărarea noastră, în capabilitățile noastre. Sper ca și decizia NATO cu privire la o capacitate industrială de apărare mai robustă în Europa să aducă profitabilitate și României și renașterea industriei de apărare românești. Acest ecosistem de inovare și inovare ar putea să aducă modelului economic românesc vești foarte bune, dincolo de elementul de securitate în sens clasic”, a spus secretarul general adjunct al NATO.

De asemenea, Mircea Geoană a precizat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski “a negociat până în ultima secundă” rezultatele țării sale la summit, dar a recunoscut că NATO nu poate primi Ucraina în rândurile sale atâta timp cât Rusia desfășoară un război pe teritoriul ucrainean.

Referitor la Republica Moldova, Geoană a subliniat că NATO respectă neutralitatea constituțională a Chișinăului, dar că aliații sprijină drumul european al acestei țări.

CaleaEuropeană.ro: Un summit transformator, un summit istoric. Avem, în primul rând, aceste noi planuri de apărare regională pentru întreaga Alianță. De ce sunt ele atât de importante și ce aduc ele nou pentru securitatea euro-atlantică, pentru flancul estic și pentru România?

Mircea Geoană: Avem cea mai profundă transformare a modului în care imaginăm și executăm descurajare și apărare în Europa în ultimii 40 de ani. Vă dau un element istoric și un element temporal pentru a înțelege cât mult războiul început de Rusia a zdruncinat realitățile de securitate europene. Iar noi, NATO, care are în codul nostru genetic adaptarea la un mediu strategic care se modifică și s-a modificat brutal, acționăm în consecință. Forțe mai multe alocate acestor planuri, echipamente pre-poziționate, antrenamente și exerciții împreună, operațiuni multi-domeniu – terestru, aerian, naval, cibernetic și spațial, o întreagă filosofie de apărare și descurajare foarte importantă. Pun accentul pe descurajare. Pentru Federația Rusă este evident că NATO este o alianță extrem de puternică. Suntem un miliard de oameni și reprezentăm peste 50% din PIB-ul global. Mesajul că noi ne apucăm să investim mai mult în apărare și forțe este, în sine, un semnal de descurajare.

CaleaEuropeană.ro: Se va simți Rusia descurajată de aceste planuri?

Mircea Geoană: În mod evident, da. Ei recunosc ce înseamnă forța militară, știu cât de buni suntem. Arătăm asta și prin faptul că ucrainenii, care sunt antrenați și au doctrină militară de tip NATO, fac un lucru atât de bun în apărarea Ucrainei. Noi vedem aceste planuri ca pe un lucru foarte puternic de descurajare, dar în spatele descurajării se află apărare reală, robustă, transformatoare, într-o logică modificată. Comandantul suprem și militarii noștri au finalizat planurile cu aproximativ 20 de luni mai repede.

CaleaEuropeană.ro: Aceste planuri înseamnă principala decizie a acestui summit pentru postura de descurajare și apărare a Alianței. Dar atenția principală a fost focusată pe Ucraina și pe ce a primit Ucraina. Știm că a existat o oarecare nemulțumire din partea președintelui Zelenski pentru că Ucraina își dorea mai mult. În fond, este un summit de succes pentru angajamentul Alianței față de Ucraina?

Mircea Geoană: Relația noastră cu Ucraina s-a transformat la Vilnius. Avem un Consiliu NATO-Ucraina, avem angajamente oferite de G7 și de multe alte țări care achiesează la asigurări de securitate și la resurse pentru ca Ucraina să devină o țară care se poate apăra. Președintele Zelenski a negociat până în ultima secundă și este firesc să încerce să obțină cât mai multe la un astfel de summit. Dar a recunoscut și dânsul, o spunem și noi, că atât timp cât durează războiul, este greu de conceput ca Ucraina să devină membru al NATO pentru că ar însemna în mod automat un război între NATO și Federația Rusă. Nu dorim acest lucru, iar escaladarea acestui conflict trebuie evitată. Președintele Zelenski a plecat mulțumit de la summit, noi suntem mulțumiți, vedem o Alianță foarte unită și o Ucraină foarte determinată să izbândească. Observăm și un efect pozitiv asupra Republicii Moldova, Georgiei sau Balcanilor de Vest sau relațiilor noastre cu democrațiile din Indo-Pacific, fiind al doilea summit la rând când liderii din Australia, Coreea de Sud, Japonia și Noua Zeelandă sunt alături de noi.

Oricum te uiți la acest puzzle de decizii de la noi, el arată trei lucruri: capacitatea fantastică de adaptare a NATO la un mediu de securitate modificat, european și global, o capacitate de solidaritate cu Ucraina în fața acestei agresiuni nemiloase și brutale a Federației Ruse și, în al treilea rând, o valență suplimentară pentru parteneriatele noastre cu țările mai vulnerabile din regiunea noastră și cu țările foarte potente, mai departe de noi.

Vorbeam și cu președintele Biden, între sesiuni. Începem deja să pregătim summitul de la Washington de anul trecut.

CaleaEuropeană.ro: Summitul de 75 de ani de la înființarea Alianței. Ați menționat Republica Moldova. Faptul că Republica Moldova a primit un paragraf de sine stătător în declarația summitului, care relevă un angajament politic al Alianței de a sprijini parcursul european al Republicii Moldova, dar și decizia Republicii Moldova de a-și alege singură cursul de politică externă, înseamnă o apropiere fără precedent între NATO și Republica Moldova?

Mircea Geoană: Eroarea strategică fundamentală pe care președintele Putin a efectuat-o atunci când a invadat Ucraina continuă să producă efecte. Avea condiții înainte de invazie ca NATO să se retragă din țările nou membre ale Alianței. Spunea “mai puțin NATO”. Avem acum Finlanda ca nou membru, Suedia în curând, o altă transformare a flancului nostru estic. Vorbea președintele Putin despre faptul că Rusia are dreptul la o sferă de influență, un fel de domeniu rezervat strategic. Iată că Republica Moldova își dă seama că Rusia este periculoasă, că acest război produce efecte și, în mod evident, Republica Moldova își vede locul natural în Europa. Noi respectăm neutralitatea constituțională a Republicii Moldova. Așa cum “nu am mers la pețit” la Stockholm și la Helsinki, ci dânșii au venit către noi, respectăm faptul că Republica Moldova este neutră constituțional și vrea să meargă către Uniunea Europeană. Iar noi sprijinim drumul european. Ajutăm Republica Moldova acolo unde dânșii ne solicită, în principal în probleme de reziliență – reziliență cibernetică, împotriva dezinformării, chestiuni legate de pregătirea structurilor de securitate națională. Le facem în concordanță cu Uniunea Europeană, pentru că Republica Moldova este partener comun NATO și Uniunea Europeană. Complementaritatea de roluri între UE și NATO privind Republica Moldova este foarte benefică. Sperăm ca la finalul anului să înceapă negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, dar și pentru Ucraina și Georgia. Sperăm și ca întreaga geografie a Balcanilor de Vest să devină un spațiu omogen, european și transatlantic. Într-o eroare fundamentală în care a crezut că poate recăpăta o sferă de influență, președintele Putin vede cum țările amenințate de Rusia își caută refugiul și locul natural în familia democrațiilor occidentale.

CaleaEuropeană.ro: Din calitatea dvs. de secretar general adjunct al NATO explicați și pentru românii de acasă ce înseamnă aceste decizii pe care aliații le-au luat la summitul NATO. Este România mai apărată și mai protejată, după acest summit de la Vilnius, față de cum a fost până acum?

Mircea Geoană: Este un salt calitativ fără precedent. Niciodată în istoria zbuciumată a națiunii noastre nu am avut o astfel de garanție autentică de securitate. Este fundația pentru o România modernă și prosperă, cu o economie puternică, cu o democrație vibrantă. Dacă securitate nu e, nimic nu e. Nu poți construi pe nisipuri mișcătoare. Uitați-vă la nenorocirea care se întâmplă în Ucraina. Nu vreau să mă gândesc ce s-ar fi întâmplat dacă România nu ar fi fost în NATO și Uniunea Europeană. O spun cu toată încrederea, pentru românii de acasă, pentru masiva diasporă românească, că niciodată România nu a fost mai sigură și mai protejată decât acum. Trebuie să facem și noi munca noastră, trebuie și noi să investim în apărarea noastră, în capabilitățile noastre. Este un lucru foarte bun că ajutăm cu hubul pentru F-16. Sper ca și decizia NATO cu privire la o capacitate industrială de apărare mai robustă în Europa să aducă profitabilitate și României și renașterea industriei de apărare românești. Acest ecosistem de inovare și inovare ar putea să aducă modelului economic românesc vești foarte bune, dincolo de elementul de securitate în sens clasic.

Subiectul aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen trebuie să ajungă din nou pe agenda Consiliului Justiției și Afaceri Interne, deoarece zona de liberă circulație ar funcționa mai bune dacă cele două țări ar face parte din aceasta, a declarat ambasadorul Spaniei la București, José Antoni​o Hernández Pérez-Solórzano, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro cu ocazia preluării de către Spania a președinției Consiliului Uniunii Europene pentru următoarele șase luni.

“Spania sprijină pe deplin aderarea României la Schengen. La Consiliul din decembrie (n.r. – când aderarea României la Schengen a fost respinsă la vot), ministrul meu de interne a fost foarte vocal și a regretat modul în care a fost gestionat dosarul, pentru că Uniunea Europeană este o comunitate de reguli, iar unele state membre nu le-au respectat în acel moment”, a declarat ambasadorul spaniol.

José Antoni​o Hernández Pérez-Solórzano a subliniat că Spania, în calitate de președinție, este un mediator care lucrează la toată nivelurile pentru a ajunge la un consens.

“Subiectul trebuie să ajungă din nou la Consiliu. Nu putem lăsa acest subiect ca pe ceva care nu există. (…) Credem că ne-am face treaba mai bine cu România și Bulgaria deja în spațiul Schengen. (…) A face parte din Schengen nu este altceva decât rezultatul normal care ar trebui să vină la sfârșitul unui proces în care toate criteriile au fost îndeplinite. Vă puteți baza pe acest lucru. Vom munci din greu și vom încerca să avem succes în acest dosar“, a promis Pérez-Solórzano, subliniind și faptul că o eventuală schimbare de guvern în Spania în urma alegerilor anticipate din 23 iulie nu va schimba agenda președinției spaniole.

Reprezentantul Spaniei la București a detaliat și prioritățile președinției Spaniei la Consiliul UE, indicând că un acord final privind Pactul pentru migrație și azil reprezintă unul dintre cele dificile subiecte.

El a precizat că aceste priorități au fost construite flexibil pentru a anticipa provocările care pot apărea pe scena internațională, referindu-se la reindustrializarea Europei și autonomia strategică europeană, tranziția ecologică, pilonul social al Uniunii Europene și menținerea și consolidarea unității europene.

Vorbind despre agenda extinderii UE, José Antoni​o Hernández Pérez-Solórzano a precizat că dacă rapoartele Comisiei Europene din luna octombrie vor fi favorabile în ceea ce privește deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Republica Moldova, atunci statele UE trebuie să decidă corespunzător. “Acest proces de aderare se bazează pe merit și dacă ei și-au făcut treaba, ar trebui să ne-o facem și noi pe a noastră”, a subliniat el, menționând că “este timpul să începem și noi discuții despre cum vedem Europa cu un număr atât de mare de state membre”.

În ceea ce privește Ucraina, ambasadorul spaniol a evocat “semnalul puternic” de susținere dat de vizita premierului Pedro Sanchez la Kiev, în prima zi a președinției spaniol, iar referitor la Republica Moldova, Pérez-Solórzano a afirmat că dacă “Chișinăul a avansat deja în trei dosare din cele nouă stabilite este în principal datorită sprijinului României”.

Interviul integral: 

CaleaEuropeană.ro: Buenos días, señor embajador, y gracias por esta entrevista con Calea Europea.

José Antoni​o Hernández Pérez-Solórzano: Bună ziua! Mulțumesc frumos pentru această oportunitate.

CaleaEuropeană.ro: Domnule ambasador, Spania preia pentru a cincea oară președinția Consiliului UE. Prima dată, în 1989, Spania a deținut președinția într-un moment crucial pentru unificarea Uniunii noastre europene, odată cu căderea Cortinei de Fier și dispariția erei comuniste în Europa Centrală și de Est. Acum, ne aflăm la 16 luni de când Rusia a readus războiul în Europa prin invazia sa ilegală împotriva Ucrainei, iar prima acțiune a președinției spaniole a fost o vizită a premierului Pedro Sanchez la Kiev. Care sunt planurile dumneavoastră în următoarele șase luni în sprijinul Ucrainei?

José Antoni​o Hernández Pérez-Solórzano: Vă mulțumesc foarte mult pentru întrebarea dumneavoastră. Ei bine, înainte de a intra în subiectul sprijinului acordat Ucrainei, după cum ați spus, este a cincea noastră președinție. Toate președințiile spaniole au fost foarte fructuoase, chiar și în 1989. Erau doar trei ani de la aderarea noastră la Uniunea Europeană. În timpul președinției noastre s-a născut ideea de coeziune socială și economică. În 1995, în timpul celei de-a doua noastre președinții, Schengen și-a început drumul cu doar șapte membri. În decembrie 1995, la Barcelona, a fost adoptat numele de Euro pentru moneda comună. În 2002, a avut loc cea mai mare extindere a Uniunii Europene, de la 12 la 27 de state. În 2010, chiar și în contextul marii crize financiare, am avut parte de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona și de consolidarea pozitivă a politicii externe și de securitate europene. Așadar, președințiile spaniole ale Consiliului au impulsionat cu siguranță proiectul european.

Revenind la întrebarea dvs., într-adevăr, vizita prim-ministrului Sanchez la Kiev, ca primă acțiune a președinției noastre, oferă un semnal foarte puternic al angajamentului nostru ca europeni și ca spanioli. Ideea domnului Sanchez a fost de a-l asigura pe domnul Zelenski de sprijinul continuu al Spaniei și al UE în toate domeniile, sprijin financiar, militar, monetar, atât timp cât va fi nevoie. În același timp, prim-ministrul Sanchez a susținut încă o dată proiectul de pace al domnului Zelenski, spunând că acesta este singurul real în prezent. Și, în cele din urmă, prim-ministrul Sanchez a făcut clar angajamentul președinției spaniole de a lucra pentru ca toate persoanele care au comis acțiuni ilegale în timpul acestei agresiuni ilegale a lui Putin împotriva Ucrainei să fie trase la răspundere. Așadar, așa cum am spus, a fost un semn foarte puternic din punct de vedere politic pentru a le spune ucrainenilor că suntem alături de ei și că vom rămâne mână în mână cu Ucraina în timpul acestei președinții.

CaleaEuropeană.ro: În timp ce Ucraina ocupă un loc important pe agendă, președinția spaniolă are loc cu un an înainte de alegerile europene, iar țara dumneavoastră a subliniat importanța unității europene. Care sunt principalele priorități ale președinției dumneavoastră la Consiliul UE? Cum veți reuși să faceți ca Europa să progreseze?

José Antoni​o Hernández Pérez-Solórzano: Vom fi foarte atenți la orice schimbări care se vor produce pe scena internațională în timpul președinției noastre. Am conceput aceste priorități pe parcursul ultimilor doi ani într-un mod flexibil, pentru a ne adapta la orice posibilă schimbare care ar putea surveni în timpul președinției noastre. Liniile principale ale priorităților noastre au legătură cu reindustrializarea Europei și autonomia strategică europeană, tranziția ecologică, pilonul social al Uniunii Europene și menținerea și consolidarea unității europene.

Prin aceste priorități, dorim, de asemenea, să consolidăm cea mai importantă idee: să aducem Europa mai aproape de cetățenii noștri. Așadar, atunci când vorbim despre autonomia strategică deschisă, ne referim la momentele dificile prin care am trecut în timpul pandemiei cu aprovizionarea cu măști, de exemplu, sau la deficitul de medicamente pe care îl are Uniunea Europeană. Reindustrializarea înseamnă, de asemenea, localizarea în Europa a industriilor importante în principalele domenii: robotică, inteligență artificială, microprocesoare, toate industriile legate de tranziția digitală. În același timp, tranziția ecologică este o obligație pentru noi toți. A face față schimbărilor climatice nu este doar o obligație morală. În Spania este văzută ca o oportunitate, putem reduce facturile de electricitate pentru companii și consumatori prin implementarea energiilor regenerabile și dezvoltarea acestor sectoare. Putem crea locuri de muncă, putem fi, în același timp, lideri în ceea ce privește schimbările climatice și în această luptă a planetei. Așadar, Europa a fost întotdeauna în prima linie în această idee. În ceea ce privește cetățenii, după cum am spus, reducerea facturilor la electricitate va fi unul dintre punctele pe care vom încerca să le atingem prin creșterea stabilității sistemului energetic global. Și, în același timp, vom promova pilonul social. Creșterea economică este bună, dar ea trebuie să fie resimțită de cetățenii noștri. Aceste cifre macroeconomice bune trebuie să se reflecte în viața noastră de zi cu zi. Finanțarea adecvată a statului social va fi un alt punct al angajamentului nostru, acordând o atenție specială minorilor, femeilor care suferă de situații de violență, cardului de handicap al UE sau directivei pentru lucrătorii de pe platforme. Și, în cele din urmă, atunci când vorbim despre consolidarea unității Europei, ne referim la păstrarea unității și solidarității pe care am arătat-o Ucrainei și tuturor țărilor afectate de consecințele teribile ale războiului ilegal împotriva Ucrainei. Acest lucru trebuie făcut prin consens și, mai presus de toate, prin consolidarea valorilor noastre europene.

CaleaEuropeană.ro: Unele dintre aceste priorități – cum ar fi pactul UE privind migrația, normele privind datoria și reducerea dependenței Uniunii Europene față de țările terțe – necesită un efort considerabil pentru a ajunge la un consens. Care considerați că este cel mai dificil, cel mai urgent și cel mai provocator act dintre prioritățile pe care trebuie să le îndepliniți?

José Antoni​o Hernández Pérez-Solórzano: Toate acestea reprezintă o mare provocare, dar, în același timp, UE a dat întotdeauna dovadă de puterea de a ajunge la un consens dacă toate statele membre lucrează în mod unit și responsabil. Va fi nevoie de mai mult sau mai puțin timp pentru a ajunge la această poziție comună, în care toate interesele să fie reflectate în consensul obținut. Cele mai recente dificultăți pe care le-am văzut, de exemplu, au fost legate de Pactul privind migrația și azilul, săptămâna trecută, în cadrul Consiliului European. Migrația va fi acolo pentru mult timp și nu putem continua să lucrăm așa cum am făcut-o în trecut. Avem nevoie de noi reguli nu doar pentru a aborda migrația neregulamentară sau ilegală, ci și pentru a aborda migrația legală în Europa. Sper că, lucrând din greu în acest dosar cu toate părțile interesate, statele membre, Comisia Europeană și Parlamentul European, vom ajunge la un final bun la sfârșitul semestrului.

CaleaEuropeană.ro: Ați vorbit despre consens și despre moștenirea pe care Spania o aduce de la președințiile sale anterioare ale UE. În timp ce gestionează Europa, Spania se confruntă, de asemenea, cu un moment politic la nivel național – alegerile anticipate convocate de prim-ministrul Sanchez. Știm că nu este primul caz în care statele membre organizează alegeri naționale în timpul președinției UE, dar întrebările rămân: vor exista schimbări în gestionarea președinției dacă actualul guvern de centru-stânga va pierde puterea în favoarea celui de centru-dreapta sau este vorba de un acord politic mai larg în Spania în ceea ce privește Europa?

José Antoni​o Hernández Pérez-Solórzano: Cred că ne aflăm cel mai mult în cel de-al doilea scenariu al dumneavoastră. Cred că Spania a dat dovadă, în această lungă perioadă de timp în Uniunea Europeană, de un spirit pro-european foarte puternic, iar această trăsătură a fost prezentă indiferent de culoarea guvernelor din Spania. Așadar, pot să asigur pe toată lumea că, chiar dacă va exista o schimbare în panorama politică după alegerile din 23 iulie, angajamentul Președinției spaniole, cu prioritățile deja stabilite, va continua.

CaleaEuropeană.ro: În urmă cu o săptămână, președintele Consiliului European a anunțat începerea dialogului politic pentru Agenda strategică 2024-2029, cu extinderea UE în centrul dezbaterii și cu scopul de a decide ce tip de putere geopolitică și economică vrea să fie Europa. Spania va organiza un summit informal al Consiliului European și cel de-al treilea summit al Comunității Politice Europene, la Granada. Scopul este de a avansa agenda extinderii. Care sunt obiectivele dumneavoastră în această privință, cu accent pe Balcanii de Vest, Ucraina și Moldova? A sosit momentul reformelor și al pregătirii extinderii UE?

José Antoni​o Hernández Pérez-Solórzano: Uniunea Europeană este un proiect în curs de desfășurare. Ar trebui să sprijinim acele țări care ne împărtășesc valorile și viziunea noastră asupra Europei și care doresc să își lege viitorul de Uniunea Europeană.

Și aceasta este situația de astăzi cu cele trei cazuri pe care le-ați menționat, Balcanii, Ucraina și Moldova. Este timpul să începem și noi discuții despre cum vedem Europa cu un număr atât de mare de state membre. Vom avea același număr de comisari? Vom avea aceeași procedură de luare a deciziilor? Cum putem avansa dacă este dificil să ajungem la un consens la 27? A fost dificil la 12 și 15 membri, dar cum putem construi un proces decizional care să facă o Uniune Europeană operațională pentru aceste țări și pentru aspirațiile lor atunci când vor intra în Uniunea Europeană. În Balcani ne așteptăm la mai multe progrese. Procesul durează prea mult, dar mai este încă de lucru pentru a îndeplini toate criteriile de la Copenhaga.

Ucraina și Moldova fac o treabă foarte bună, în circumstanțe foarte dificile. Am luat notă de raportul oral foarte recent al Comisiei Europene înainte de raportul oficial din octombrie și am văzut că ambele țări încearcă să facă tot ce pot și au înregistrat progrese foarte bune. Sper că vom avea ocazia să vorbim despre extindere într-un mod optimist și, în același timp, să gestionăm în mod adecvat așteptările cetățenilor din țările implicate.

CaleaEuropeană.ro: Domnule ambasador, nu sunteți doar reprezentantul diplomatic al Spaniei în România, ci și în Republica Moldova. Când vine vorba de Republica Moldova, noi, românii, avem un atașament deosebit. Cât de importantă este cooperarea cu România în ceea ce privește Republica Moldova? Credeți că atât Chișinăul, cât și Kievul vor obține în acest an decizia de deschidere a negocierilor de aderare?

José Antoni​o Hernández Pérez-Solórzano: Pentru mine este o onoare să fiu ambasadorul Spaniei în Republica Moldova. Am fost acolo de două ori. Mi-ar plăcea să fiu acolo mai des. Și sper să fiu acolo în timpul acestei președinții. Spania consideră Moldova deja o prioritate și ne-am angajat să deschidem o ambasadă cu drepturi depline la Chișinău, cât mai curând posibil.

România și Republica Moldova sunt vecini și parteneri foarte apropiați. România a contribuit foarte mult, ajutând Moldova încă de la început în condițiile dificile pe care țara le trăiește din cauza războiului de agresiune al lui Putin împotriva Ucrainei. Cooperarea noastră cu România în acest dosar este puternică, deoarece apreciem foarte mult contribuția și evaluarea României cu privire la modul în care stau lucrurile în Moldova și cum văd ei evoluția Moldovei. România a depus deja un mare efort pentru a sprijini voința Republicii Moldova de a accede la Uniunea Europeană, iar unele rezultate pozitive au fost reflectate în raportul oral pe care l-am menționat deja.

Dacă Republica Moldova a avansat deja în trei dosare din cele nouă stabilite este în principal datorită sprijinului României în abordarea acestui subiect. Cred că restul statelor membre sunt conștiente de greutatea și de cuvântul politic pe care România îl are în raport cu Republica Moldova și de inițiativele pe care România le promovează. Ucraina și Republica Moldova și-au exprimat deja voința și pentru noi este momentul să livrăm. Să așteptăm până în octombrie, să vedem rapoartele Comisiei și să gestionăm acest subiect în consecință.

CaleaEuropeană.ro: Dacă raportul va fi pozitiv, putem spera la o decizie pozitivă în Consiliul European, în decembrie?

José Antoni​o Hernández Pérez-Solórzano: Ar putea fi. Așa cum spunem întotdeauna, acest proces de aderare se bazează pe merit și dacă ei și-au făcut treaba, ar trebui să ne-o facem și noi pe a noastră.

CaleaEuropeană.ro: Domnule ambasador, aici, în România, avem o vorbă. Se numește “cireașa de pe tort”. În engleză este “cherry on the cake”.

José Antoni​o Hernández Pérez-Solórzano: Nu-mi spuneți… E Schengen.

CaleaEuropeană.ro: Ultima noastră întrebare se referă la Schengen, într-adevăr. Sintetizând prioritățile președinției spaniole a Consiliului UE, peisajul european în general, alegerile naționale care se apropie în Spania și un obiectiv primordial al României – acela de a deveni în sfârșit membră a spațiului Schengen – ați menționat acum câteva zile că intenționați să puneți acest subiect pe ordinea de zi în această toamnă. Ce fel de asigurări puteți da Bucureștiului?

José Antoni​o Hernández Pérez-Solórzano: Primul lucru, și România știe deja, pentru că am spus-o de mai multe ori, este că Spania sprijină pe deplin aderarea României la Schengen. La Consiliul din decembrie, ministrul meu de interne a fost foarte vocal și a regretat modul în care a fost gestionat dosarul, pentru că Uniunea Europeană este o comunitate de reguli, iar unele state membre nu le-au respectat în acel moment.

Acum suntem la președinția Consiliului. Suntem ceea ce în engleză se numește “honest broker”. Suntem mediatori, lucrăm la toate nivelurile, în strânsă colaborare cu toate statele membre, cu Comisia și cu Ministerul nostru de Interne, pentru a ajunge la un consens. Subiectul trebuie să ajungă din nou la Consiliu. Nu putem lăsa acest subiect ca pe ceva care nu există. Este foarte important.

Schengen trebuie să funcționeze în mod corespunzător. Până acum nu funcționează corespunzător, deoarece există controale la frontierele interne, de exemplu. Credem că ne-am face treaba mai bine cu România și Bulgaria deja în spațiul Schengen. Ele sunt deja o frontieră externă a Uniunii și își fac deja partea lor. Așadar, a face parte din Schengen nu este altceva decât rezultatul normal care ar trebui să vină la sfârșitul unui proces în care toate criteriile au fost îndeplinite. Vă puteți baza pe acest lucru. Vom munci din greu și vom încerca să avem succes în acest dosar, ca și în celelalte pe care le-am menționat.

CaleaEuropeană.ro: Domnule ambasador, vă mulțumesc pentru interviu și “buena suerte” cu președinția spaniolă.

José Antoni​o Hernández Pérez-Solórzano: Mulțumesc frumos!

România și Italia se pregătesc să deschidă un nou capitol al cooperării bilaterale și al Parteneriatului Strategic dintre București și Roma, a declarat Gabriela Dancău, ambasadorul României la Roma, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro în contextul împlinirii unui an de mandat al reprezentării diplomatice a României în Italia.

Lansat în urmă cu 26 de ani și consolidat acum 15 ani, Parteneriatul Strategic dintre Italia și România va fi actualizat și revizuit, miniștrii de externe ai celor două țări urmând să semneze o nouă declarație comună, a precizat Dancău.

Potrivit ambasadorului român, în ultimul an, relațiile bilaterale au fost dinamizate din perspectiva interacțiunii politice, prin întrevederi la nivel de miniștri, la nivelul dialogului interparlamentare, dar și la nivelul comandanților militari ai celor două state, partenere în cadrul UE și aliate în cadrul NATO.

Din perspectiva cooperării economice, Gabriela Dancău a indicat că Italia este al doilea cel mai important partener comercial al României, cu schimburi economice aflate la un nivel record de aproape 20 de miliarde de euro.

În planul securității, ambasadorul României la Roma a subliniat importanța angajamentului Italiei, care în ultimii ani a asigurat misiuni de poliție aeriană ale NATO în România și la Marea Neagră.

Gabriela Dancău a subliniat și perspectiva cooperării la nivelul UE, unde Italia este un susținător al aderării României la spațiul Schengen, iar ambele state sprijină extinderea Uniunii, inclusiv în ceea ce privește Balcanii de Vest, cât și pe partenerii din est, îndeosebi Republica Moldova și Ucraina.

Mai mult, diplomatul român a precizat că există premisele participării României, în comun cu Italia, la proiecte de reconstrucție în Ucraina, dată fiind și proximitatea geografică a țării noastre față de zona de conflict.

În ceea ce privește unul dintre obiectivele importante ale României în materie de politică externă – găzduirea în luna septembrie a summitului Inițiativei celor Trei Mări -, ambasadorul Gabriela Dancău a anunțat că Ambasada României în Italia își propune să dea vizibilitate summit-ului I3M de la București prin organizarea unui eveniment de anvergură cu implicarea mai multor parteneri internaționali și stakeholderi cu greutate în economiile statelor membre I3M

Interviul integral:

CaleaEuropeană.ro: Doamna ambasador, ați preluat acum un an conducerea misiunii diplomatice a României în Italia, una dintre primele țări occidentale cu care România a ridicat rangul relațiilor bilaterale la nivelul de Parteneriat Strategic, încă din 1997. Cum ați caracteriza dinamica actuală a relațiilor româno-italiene?

Gabriela Dancău: Italia este un partener strategic și un prieten apropiat al României. De-a lungul anilor, cele două țări au reușit să construiască o relație bazată pe prietenie strânsă, încredere reciprocă și solidaritate. Cooperarea bilaterală excelentă este subsumată Parteneriatului Strategic din 1997 ridicat la rang de Parteneriat Strategic Consolidat în urmă 15 ani.

Negocierile privind revizuirea și actualizarea Declarației Comune a miniștrilor afacerilor externe ai României și Republicii Italiene privind Parteneriatul Strategic Consolidat româno-italian se apropie de final, astfel ne pregătim ca, în curând, să deschidem un nou capitol al cooperării bilaterale, mai active, care să reflecte necesitățile de cooperare ce decurg din actualul context global, prin semnarea de către cei doi miniștri a acestei declarații comune.

Italia este al doilea cel mai important partener comercial al României, cu schimburi economice aflate la un nivel record de aproape 20 de miliarde de euro, iar legăturile spirituale și culturale dintre cele două popoare au avut întotdeauna un caracter special, bazate pe  moștenirea latină comună. Astăzi, Italia găzduiește cea mai numeroasă comunitate românească din afara granițelor țării, iar cei aproape 1,2 milioane de români din Peninsulă atribuie o dimensiune specială relației noastre bilaterale, prin crearea unor veritabile punți de legătură între cele două țări. Cred că este firesc să utilizăm pe deplin oportunitățile oferite de acest cadru general pe care l-am descris în vederea avansării și intensificării cooperării pe multiple paliere, inclusiv prin dinamizarea dialogului politic bilateral la nivel înalt.

În primul meu an de mandat am asistat la schimbarea executivului italian, ca rezultat al alegerilor legislative anticipate. Noul guvern italian s-a angajat să implementeze un calendar de reforme foarte ambițios la nivel național, în materie de fiscalitate, de proiecte majore de investiții, ce țin de implementarea propriului PNRR, și a manifestat o deschidere importantă în ceea ce privește aprofundarea dialogului cu autoritățile române. În aceste condiții, am lucrat intens pentru o dinamizare a interacțiunii politice la nivel bilateral. Amintesc doar că în ultimele 6 luni au existat multe contacte bilaterale la nivel guvernamental, inclusiv două întâlniri ale ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu cu ministrul afacerilor externe italian Antonio Tajani în care a fost decisă, printre altele, continuarea demersurilor pentru organizarea unei reuniuni interguvernamentale România – Italia, în cursul acestui an, la Roma.

În luna februarie a avut loc la Roma vizita vicepremierului și ministrului român al transporturilor Sorin Grindeanu care a purtat discuții cu omologul italian, Matteo Salvini. De asemenea, au fost organizate întâlniri între ministrul economiei Florin Marian Spătaru și ministrul pentru întreprinderi și Made in Italy Adolfo Urso, cât și între ministrul muncii român Marius Budăi și ministrul muncii italian Marina Calderone. Totodată, în prima decadă a lunii mai, ministrul Adolfo Urso s-a deplasat în România unde a avut întrevederi atât cu premierul Românei, cât și cu alți miniștri din cadrul executivului de la București.

O alta vizită importantă la Roma a fost cea a Șefului Statului Major al Armatei, generalul Daniel Petrescu care a avut discuții foarte bune cu omologul său, amiralul Giuseppe Cavo Dragone. Cooperarea militară este una excelentă, iar prezența în România a detașamentului italian, format din cei 150 de militari și aeronave Eurofighter Typhoon, care execută, împreună cu militarii Forţelor Aeriene Române, misiuni de Poliţie Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO este unul dintre exemplele elocvente în acest sens.

Nu în ultimul rând, am dat un impuls important dialogului interparlamentar. În prima jumătate a acestui an am pregătit patru vizite parlamentare consistente la nivel parlamentar: am început cu vizita Președintelui Camerei Deputaților, domnul Marcel Ciolacu, care a avut reuniuni cu omologul italian, Lorenzo Fontana, dar și cu ministrul de Interne italian, Matteo Piantedosi, care a reafirmat cu această ocazie sprijinul ferm al Italiei pentru aderarea României la spațiul Schengen. Au urmat întâlnirile la nivelul Comisiilor de afaceri europene, Comisiilor de muncă, respectiv ale Comisiilor pentru afaceri externe. Coordonarea politică la acest nivel este crucială pentru a transmite cetățenilor mesajul că, în ciuda propagandei care inundă mediul online, democrațiile noastre sunt perfect funcționale și lucrează în interesul concret al cetățeanului.

Nu am ignorat nici potențialul cooperării între autoritățile regionale și locale din țările noastre, având în vedere că din colaborarea între aceste nivele ale administrației publice se pot naște sinergii dinamice, cu rezultate pozitive atât la nivel economic, cât și cultural, la nivelul societăților în general, dar mai ales al cetățenilor, în particular. Ca urmare a întâlnirii pe care am avut-o cu autoritățile din Toscana, am propus încheierea unui protocol de cooperare între Județul Cluj și Regiunea Toscana, care sper că se va concretiza în curând.

Și pentru că anul acesta se împlinesc 150 de ani de la deschiderea primei Agenții diplomatice române în Italia, ne dorim să marcăm acest moment aniversar prin organizarea celei mai ample expoziții de arheologie românești de peste hotare, la Roma. Este bine-cunoscut succesul înregistrat de prezentarea expoziției Tezaure arheologice – rădăcinile dacice și romane, la Madrid, pe durata mandatului meu de ambasador în Spania, ale cărui ecouri sunt încă auzite. Expoziția, aflată în prezent la Muzeul Național de Istorie a României, urmează să ajungă în toamnă la Roma, și să fie prezentată publicului italian și celui internațional la Termele lui Dioclețian. Pe lângă acest proiect de anvergură, vom organiza și o expoziție documentară cu fotografii și documente din arhivele statale care să ilustreze debutul relațiilor diplomatice româno-italiene. De asemenea, avem în vedere organizarea multor altor evenimente culturale importante în Italia, pentru a ilustra cum se cuvine cultura română.

CaleaEuropeană.ro:Anul trecut, când Rusia a readus războiul pe continentul european, la granița românească a NATO și UE, Forțele Aeriene Italiene asigurau conducerea misiunilor de poliție aeriană întărită a NATO în România și la Marea Neagră. La acel moment, într-un răstimp de câteva zile, Aliații și-au dublat prezența militară și cu avioane de luptă. Ce planuri există și pentru aprofundarea cooperării în materie de securitate și apărare între București și Roma?

Gabriela Dancău: Într-adevăr, colaborarea dintre România și Italia în domeniul securității și apărării este unul dintre pilonii fundamentali pe care se sprijină Parteneriatul Strategic Consolidat dintre cele două state.

După izbucnirea agresiunii militare a Rusiei asupra Ucrainei, Italia a continuat să adopte, aceeași poziție principială în sensul apărării valorilor comune care unesc lumea democratică, în strânsă coordonare cu partenerii și aliații săi, inclusiv cu România. La nivelul cooperării bilaterale în plan politico-militar, se remarcă în ultimul an contactele la nivel înalt, prin vizitele miniștrilor italieni ai apărării în România, prin întâlnirea dintre miniștrii român și italian al apărării, la Bolzano, anul trecut, unde aceștia au inaugurat Monumentul Eroilor Români, dedicat militarilor români care au murit în timpul Primului Război Mondial. Oficiali de rang înalt din cadrul Ministerului italian al Apărării și din cadrul Statului Major al Forțelor Aeronautice au vizitat România în cursul anului trecut, iar anul acesta am organizat vizita Șefului Statului Major al Apărării din România la Roma. Cooperarea în materia securității și apărării a făcut și obiectul dialogului bilateral politico-diplomatic, prin consultările recente avute cu partea italiană de către secretarul de stat pentru afaceri strategice din Ministerul Afacerilor Externe, în cadrul vizitei efectuate de acesta în Italia, în luna aprilie, care a inclus o deplasare la Comandamentul Forțelor Comune Aliate de la Napoli.

Suntem profund recunoscători Italiei pentru contribuția la eforturile conjugate pentru asigurarea Posturii de Apărare și Descurajare, pe Flancul Estic al NATO,, în special prin  desfășurarea repetată a misiunilor de poliție aeriană din România, începând cu 2019, așadar încă dinaintea izbucnirii crizei actuale, și care continuă și în 2023, fiind menite să consolideze climatul de securitate din țara noastră, aflată în imediata proximitate a conflictului din Ucraina.

La rândul nostru, România este implicată într-o serie de misiuni militare în zone cu o relevanță deosebită pentru Roma, precum operațiunile NATO – „Sea Guardian” și UE – „Irini” din Marea Mediterană .

Ținând cont de toate aspectele prezentate, aș spune, în concluzie, că atât România, cât și Italia, ca state UE și NATO, își mențin angajamentul ferm în asigurarea securității comune prin eforturi conjugate și prin acțiuni coordonate.

CaleaEuropeană.ro: Italia s-a numărat printre statele partenere care au susținut constant aderarea României la Schengen, însă cooperarea europeană dintre cele două țări nu se rezumă numai la acest important dosar pentru țara noastră. Care sunt dosarele de interes major pentru ambele țări în planul cooperării din cadrul Uniunii Europene?

Gabriela Dancău: Aș începe prin a sublinia faptul că România și Italia împărtășesc în primul rând obiectivul unei Uniuni Europene puternice, relevante la nivel global, și totodată al unei Uniuni în măsură să răspundă preocupărilor cetățenilor săi. Un exemplu concret în acest sens a fost situația generată de creșterea prețurilor la energie, agravată de izbucnirea războiului lansat de F. Rusă asupra Ucrainei. Deși alegerile la nivel național în privința mix-ului energetic sunt diferite, România și Italia au promovat la Bruxelles multe puncte de vedere similare în acest domeniu, inclusiv în ce privește importanța acordată securității energetice și diversificării surselor de energie.

Am convingerea că putem dezvolta sinergii suplimentare în acest sector, precum și în cel digital, având în vedere experiența existentă la nivelul profesioniștilor din cele două state și potențialul de dezvoltare a celor două domenii atât în România, cât și în Italia.

Așa cum ați menționat, Italia este un susținător constant al aderării României la Spațiul Schengen, recunoscând faptul că țara noastră îndeplinește de foarte mult timp toate criteriile necesare pentru aderare și poate contribui semnificativ la protecția frontierelor Uniunii. Contăm în continuare pe sprijinul Romei, inclusiv pentru deblocarea acestui dosar.

Pe lângă sprijinul pentru extinderea spațiului Schengen, Italia este un promotor puternic al Extinderii Uniunii Europene, politică comunitară susținută pe deplin și de România. Sprijinim cu maximă fermitate procesele de aderare europeană al R. Moldova și al Ucrainei, cele mai recente state candidate, precum și a Balcanilor de Vest, zone de importanță strategică atât pentru România, cât și pentru Italia.

În ce privește războiul din Ucraina, subliniez mesajele ferme de condamnare a agresiunii F. Ruse în mod constant de guvernele ambelor state și implicarea continuă a acestora în acțiunile de sprijin pentru Ucraina, inclusiv la nivelul Uniunii Europene. Amintesc în acest context vizita comună realizată în la Kiev în iunie 2022 de către președintele Klaus Iohannis împreună cu premierul Italiei de la acel moment Mario Draghi, președintele francez E. Macron și cancelarul german O. Scholz, ocazie cu care cei patru lideri au exprimat sprijinul ferm și solidaritatea deplină față de Ucraina și de poporul ucrainean. Coordonarea între statele membre UE și aliați pentru sprijinirea Ucrainei și pentru reconstrucția acesteia continuă, Roma organizând recent o conferință dedicată reconstrucției țării afectate de conflict, cu participarea a numeroase companii italiene și ucrainene și cu mesaje clare din partea premierului Georgia Meloni privind angajamentul italian față de Ucraina. Apreciez că există premisele participării României, în comun cu Italia, la proiecte de reconstrucție în Ucraina, dată fiind și proximitatea geografică a țării noastre față de zona de conflict.

CaleaEuropeană.ro: Anul acesta, România va găzdui pentru a doua oară Summitul Inițiativei celor Trei Mări și are planuri mari, promovând această inițiativă care grupează țările UE situate între mările Adriatică, Baltică și Neagră către alți posibili parteneri democratici globali precum Japonia, Singapore sau Marea Britanie, după ce SUA, Germania și Comisia Europeană au devenit parteneri ai Inițiativei. Există sau ar putea exista un nivel de interes pentru ca și Italia, un membru G7 și a treia economie a UE, să sprijine I3M?

Gabriela Dancău: România este onorată să fie primul stat membru al Inițiativei celor Trei Mări care va găzdui pentru a doua oară Summitul Inițiativei în septembrie 2023. Prima dată l-am găzduit acum 5 ani, în 2018, când a avut loc și prima ediție a Forumului de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări (I3M). Acest lucru arată importanța pe care o arată România acestei platforme de cooperare regională.

Ne bucură interesul pe care îl suscită I3M în rândul statelor care nu sunt  membre ale Inițiativei, state din vecinătate sau alte state membre UE.

După cum se știe, obiectivul principal al Inițiativei celor Trei Mări (I3M) este întărirea conectivității între cele douăsprezece state membre europene din regiunea cuprinsă între mările Baltică, Neagră și Adriatică, participante la Inițiativă. Ne așteptăm ca – pe măsură ce gradul de conectivitate și convergență între aceste state va crește, iar obiectivele prioritare strategice vor fi atinse – nivelul de conectivitate să crească și către statele partenere și prietene din vecinătate.

Italia este în mod tradițional o țară cu o puternică cultură antreprenorială care favorizează internaționalizarea afacerilor. În condițiile în care rata medie de creștere economică în vechile state membre UE se învârte în jurul cifrei de 1%, în perspectiva implementării acestui nou masterplan regional în estul Europei, noile oportunități economice și de creștere din statele membre I3M sunt evidente pentru investitorii străini. Cu atât mai mult în cazul celor italieni, cu cât stau deja mărturie numeroase afaceri de succes din regiune și din România. Proiectele majore de infrastructură aflate în derulare în nordul și estul României, sunt deosebit de interesante pentru investitorii străini interesați să dezvolte capacități de producție și alte afaceri sau să creeze baze logistice care să le permită accesul facil în efortul de reconstrucție a Ucrainei și de stabilizare economică a R. Moldova.

Având în vedere aceste obiective, în această vară Ambasada României în Italia își propune să dea vizibilitate summit-ului I3M de la București prin organizarea unui eveniment de anvergură cu implicarea mai multor parteneri internaționali și stakeholderi cu greutate în economiile statelor membre I3M.

CaleaEuropeană.ro: Peste 1,2 milioane de români au ales Italia drept casă a lor și a familiilor lor, beneficiind din plin atât de libertatea de mișcarea din interiorul UE, cât și de bunele relații româno-italiene. Cum poate fi fructificat mai departe potențialul capitalului uman reprezentat de românii din Italia în ecuația relației bilaterale?

Gabriela Dancău: Așa cum spuneam mai devreme, comunitatea românească din Italia conferă o dimensiune cu totul aparte relației noastre bilaterale. În primul rând, cei 1,2 milioane de români constituie cea mai mare diasporă românească, dar și cea mai numeroasă comunitate de străini  din Italia. În al doilea rând, trebuie luat în calcul caracterul eterogen al comunității: după 30 de ani de emigrație din România spre Italia, observăm, fără îndoială, o diversitate crescută a profilurilor românilor stabiliți în Peninsulă. Vorbim de persoane care activează în domeniul serviciilor și care aduc o contribuție atât de necesară în contextul penuriei de forță de muncă de pe tot continentul european, dar și de români care sunt medici, arhitecți, antreprenori, artiști și chiar și politicieni locali. Această paletă largă atestă gradul ridicat de integrare al românilor, pentru care Italia a devenit cu ușurință o a doua casă. Așadar, dimensiunea, caracterul eterogen și gradul de integrare al comunității potențează relația bilaterală dintre România și Italia, prin crearea unor veritabile punți de legătură socio-economice, dezvoltate în mod organic între cele două țări.

La nivel practic, în ecuația relațiilor bilaterale româno-italiene, potențialul capitalului uman reprezentat de românii din Italia poate fi fructificat în diverse moduri, dintre care cele mai importante ar fi dezvoltarea economică, îmbunătățirea relațiilor culturale și educaționale și consolidarea dialogului politic.

Ținând cont de faptul că Italia este cel de-al doilea partener comercial al țării noastre, românii joacă un rol important și în dezvoltarea conexiunilor economice dintre  cele două state, prin facilitarea sau intermedierea investițiilor în diferite sectoare economice și prin transferul de cunoștințe, tehnologie și de bune practici. La nivelul ambasadei să încercăm venim în sprijinul antreprenorilor români prin crearea unei rețele a oamenilor de afaceri români din Italia care să promoveze colaborarea și parteneriatele între companiile din cele două țări și pentru a facilita accesul la finanțare, tehnologie și resurse umane. În același timp, românii din Italia aduc o contribuție directă la economia României prin remitențele trimise către cei rămași acasă.

Îmbunătățirea relațiilor culturale și educaționale este legată mai ales de apartenența la aceeași familie a limbilor romanice, care a facilitat integrarea lingvistică a românilor din Italia. Cetățenii români și asociațiile înființate de aceștia organizează festivaluri culturale, conferințe, expoziții sau alte evenimente care promovează cultura țării noastre și tradițiile românești. Totodată, ne mândrim cu actori, regizori, artiști plastici și intelectuali români care își desfășoară activitatea atât în Italia, cât și în România, și care sunt promotori ai vibrantei relații culturale dintre România și Italia. La nivel instituțional, ne dorim să continuăm programele existente, dar și să demarăm noi inițiative și programe de schimburi culturale și educaționale. 

La nivel politic sunt multiple paliere pe care poate fi dezvoltat dialogul bilateral. Cred cu tărie în valoarea “lobby-ului individual”, adică eforturile pe care fiecare dintre noi le poate face pentru a promova interesele României în Italia, contribuind astfel la dezvoltarea unei relații bilaterale mai strânse și mai eficiente. De asemenea, autoritățile române și italiene pot încuraja participarea românilor din Italia la procesele politice și administrative din cele două țări. Totodată, din perspectivă istorică, românii pot avea un rol de cultivare și păstrare a memoriei acestor schimburi fructuoase dintre popoarele noastre. Nu în ultimul rând, trebuie menționat faptul că în Parlamentul României există un loc de deputat atribuit minorității italiene, această reprezentare politică fiind o dovadă a prețuirii înalte a rolului comunității istorice a italienilor din România. Sperăm ca la un moment dat, aceste drepturi să fie acordate “în oglindă”, astfel încât și un etnic român să poată reprezenta comunitatea sau minoritatea românilor din Italia în legislativul italian.

De asemenea, la nivelul ambasadei facem mereu demersuri pentru a aduce la cunoștința comunității oportunitățile din țara noastră pentru românii care iau în calcul să se întoarcă în România, fie în calitate de lucrători, fie în calitate de antreprenori. Ambasada, prin Birourile atașaților economici, de muncă și afaceri sociale, a organizat numeroase acțiuni, în diferite zone din Italia, popularizând oportunitățile de muncă și de investiții din România. Subliniem că experiența românilor dobândită în Italia în materie de HoReCa, turism și agroturism, agricultură, construcții ș.a. este foarte utilă pentru dezvoltarea durabilă și sănătoasă a acestor domenii în România.

În același timp, va fi esențial ca interesul și entuziasmul cetățenilor să fie însoțit de o colaborare eficientă între cele două guverne, care să permită promovarea unei abordări integrate și strategice, pentru a valorifica potențialul acestui capital uman și a promova relații bilaterale puternice și durabile.