România intenționează să valorifice oportunitatea oferită de mecanismul european SAFE pentru a construi în țară drone echipate cu tehnologie dezvoltată în Ucraina, a declarat ministrul apărării naționale Ionuț Moșteanu, în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, după ce agenția Reuters a relatat că Bucureștiul și Kievul ar putea colabora pentru fabricarea de drone în cadrul programului de apărare finanțat de UE.
„Vrem să folosim oportunitatea pe care o avem prin Mecanismul de finanțare SAFE pentru a construi în România drone cu tehnologie ucraineană”, a spus ministrul, precizând că discuțiile au început după preluarea portofoliului de către omologul ucrainean, Denys Smyhal.
Moșteanu a relatat că a purtat discuții directe la Kiev și s-a familiarizat cu capacitățile industriale ucrainene.
„Sunt discuțiile pe care le-am început de când ministrul Șmihal a preluat portofoliul, am avut o primă discuție cu dânsul, apoi am fost la Kiev, am continuat discuția, am fost în vizită, am văzut patru fabrici de drone. Am fost alături de generalul Gheorghiță Vlad, șeful statului major al apărării”, a precizat ministrul, referindu-se la vizita pe care a efectuat-o în capitala Ucrainei luna trecută, de Ziua Independenței țării vecine.
Ministrul a subliniat ca argument în favoarea acestui proiect adaptabilitatea industriei ucrainene în contextul războiului declanșat de Rusia și avantajele tehnologice rezultate.
„În momentul ăsta este foarte clar că războiul i-a obligat pe ucraineni să fie foarte creativi, să se dezvolte foarte rapid, cu multe resurse care sunt resurse de piață civilă, dacă vreți, nu de piață militară. niște echipamente foarte performante, cu un cost foarte bun, testate și îmbunătățite pe câmpul de luptă”, a precizat oficialul.
Potrivit lui Moșteanu, obiectivul declarat este transferul de know-how și fabricație locală.
„Vrem să beneficiem, într-un parteneriat, de această expertiză pe care o au ucrainenii și să construim drone în România, cu banii SAFE, cu tehnologie ucraineană, în fabricile noastre”, a mai spus el.
Prin intermediul acestui program SAFE, România va primi 16,6 miliarde de euro, fonduri care, potrivit prim-ministrului Ilie Bolojan, vor acoperi achizițiile militare anuale echivalente cu aproximativ 1% din PIB-ul țării în următorii cinci ani.
Referitor la cine va beneficia de aceste drone, Moșteanu a explicat că acestea vor fi disponibile pentru armatele României și Ucrainei și cele ale țărilor de pe flancul estic.
“Prioritatea numărul unu este Ucraina, pentru că are cea mai mare nevoie în momentul ăsta de drone, pentru că sunt atacați în fiecare noapte. În fiecare zi sunt omorâți civili în Ucraina. Prioritatea numărul unu pentru toată Europa, pentru toată lumea liberă și democrată, este ca Ucraina să câștige acest război. Și apoi, bineînțeles, pentru dotarea Armatei române și a celorlalte alte armate din zonă”, a conchis el, subliniind că ideea unui parteneriat România – Ucraina pentru producția de drone se înscrie în dinamica adaptării la operațiunea NATO Eastern Sentry și cu “zidul de drone al UE”, ambele inițiate ca urmare a incursiunilor Rusiei în spațiul aerian euro-atlantic.
Frontierele estice ale Europei sunt în stare de alertă maximă după ce forțele NATO au doborât pe 10 septembrie patru din 19 drone rusești care au invadat spațiul aerian al Poloniei. Ulterior, Polonia a activat articolul 4 din Tratatul NATO care se referă la mecanismul de consultări dintre aliați în cazul în care un stat membru este amenințat.
În urma acestor evenimente în care Moscova a testat vigilența aliată, NATO a anunțat pe 12 septembrie lansarea unei noi misiuni majore de descurajare și apărare pe flancul estic. Operațiunea, denumită „Santinela Estică” („Eastern Sentry”), va mobiliza resurse militare din mai multe state aliate, inclusiv Danemarca, Franța, Marea Britanie și Germania, pentru a apăra teritoriul aliat de la Nordul Îndepărtat la Marea Neagră.
La o zi distanță, o dronă rusească a fost detectată sâmbătă, 13 septembrie, la ora 18:23, în spațiul aerian al României, iar piloții români au avut aprobarea de a doborî aparatul de zbor rusesc. Ministerul Apărării Naționale a precizat ulterior, într-un comunicat în care a evaluat incidentul produs de pătrunderea unei drone rusești în spațiul aerian național, că piloții au primit autorizarea de a doborî ținta, dar au luat în calcul riscurile colaterale și au decis să nu deschidă focul.
Cel mai recent, pe 19 septembrie, trei avioane de luptă rusești au încălcat spațiul aerian al Estoniei, Moscova continuând provocările. Și Estonia a activat articolul 4 din Tratatul NATO, consultări în urma cărora Alianța a precizat că va utiliza, în conformitate cu dreptul internațional, toate instrumentele militare și non-militare necesare pentru a se apăra și pentru a descuraja toate amenințările, din toate direcțiile.
În acest context, reprezentanți ai guvernelor din România, alături de Bulgaria, Estonia, Letonia, Finlanda, Lituania și Polonia, s-au întâlnit vineri, prin videoconferință, cu oficiali ai Comisiei Europene pentru a discuta despre propunerea de construire a unui „zid european al dronelor”.
