Connect with us

U.E.

Ambasadorii țărilor UE au decis: Laura Codruţa Kövesi a fost votată procuror-șef european, primul din istoria Uniunii Europene

Published

on

© Harvard University

Ambasadorii celor 22 de state membre ale Uniunii Europene participante la crearea Biroului Procurorului Public European au decis ca Laura Codruţa Kövesi să fie primul procuror-șef al EPPO.

Surse europene au declarat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro că 17 state membre au votat pentru Laura Codruţa Kövesi, iar cinci împotrivă.

Potrivit surselor citate, negociatorii Parlamentului European și cei ai Consiliului UE urmează să aibă o nouă întâlnire pentru a lua act de stadiul tratativelor. Ulterior, Parlamentul European va supune la vot candidatura Laurei Codruţa Kövesi în sesiune plenară, iar Consiliul Uniunii Europene va vota, la nivel de miniștri, în formațiunea Justiție și Afaceri Interne.

Rezultatul final a fost salutat, pe rând, de președintele PNL, Ludovic Orban, de vicepreședintele grupului PPE în Parlamentul European, Siegfried Mureșan, și de liderul Renew Europe din PE, Dacian Cioloș.

”Este o victorie imensă pentru România, la care a contribuit decisiv Președintele Klaus Iohannis, alături de liderii și europarlamentarii PNL care au făcut un lobby intens pentru Laura Codruța Kovesi. Partidul Național Liberal, în calitate de membru al PPE, a folosit toate pârghiile de influență pentru a obține acest rezultat, reușind să determine schimbări de poziții în rândul țărilor care inițial nu au votat în favoarea Laurei Codruța Kovesi”, a declarat Orban, conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

”Laura Codruța Kovesi a câștigat acum în mod categoric votul pentru poziția de procuror șef european în Consiliul Uniunii Europene. Candidata noastră a obținut 17 voturi din 22 de voturi exprimate. Este o victorie categorică. A câștigat dreptatea. A câștigat justiția. A câștigat România oamenilor cinstiți. Felicitări, Laura Codruta Kovesi!”, a scris, pe Facebook, și eurodeputatul Siegfried Mureșan.

Tot pe Facebook, Dacian Cioloș a precizat că ”eforturile noastre în Parlamentul European dau roade”.

”Mă bucur că Laura Codruța Kovesi a primit azi un vot pozitiv în Consiliu de la ambasadorii statelor membre și, astfel, are cale liberă pentru funcția de procuror-șef european. O felicit, este meritul ei că a ajuns aici și a convins prin integritate și competență dovedită în conducerea DNA și a Ministerului Public”, a spus liderul Renew Europe din Parlamentul European.

Citiți, pe larg, despre Epopeea ”primului procuror-șef european”, aproape de final: Candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European va fi votată joi de statele membre UE

Negociatorii Consiliului Uniunii Europene şi cei ai noului Parlament European format după alegerile din 23-26 mai au avut marţi o primă rundă de discuţii cu privire la desemnarea şefului Biroului Procurorului Public European (EPPO), poziţie pentru care se află în cursă şi Laura Codruţa Kövesi.

La 12 septembrie, Parlamentul European, care după alegerile europene din luna mai şi-a reconfirmat sprijinul pentru candidata Laura Codruţa Kövesi, şi-a desemnat noua echipă de negociatori pentru funcţia de procuror-şef european.

Noua echipă este formată din preşedinta Comisiei de control bugetar (CONT) a PE, Monika Hohlmeier, eurodeputată germană din grupul Partidului Popular European (PPE) din PE, Juan Fernando Lopez Aguilar, preşedintele Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE), membru al grupului S&D din Spania, şi Maite Pagazaurtundua, vicepreşedintă a comisiei LIBE şi membră a grupului Renew Europe, tot din Spania, a anunţat joi pe contul său de Facebook eurodeputatul român Siegfried Mureşan.

De asemenea, la 18 iulie, noul Parlament European și-a reconfirmat sprijinul pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European.

Reamintim că procurorul Jean-François Bohnert, candidatul francez pentru același post, a fost propus în luna iulie de ministrul francez al Justiţiei pentru a conduce Parchetul Naţional Financiar (PNF) din Franţa, lăsându-i practic cale liberă pentru şefia Parchetului European contracandidatei sale Laura Codruța Kövesi. Ulterior, președinții Franței și României, Emmanuel Macron și Klaus Iohannis, au avut o convorbire telefonică în care liderul francez a transmis că va retrage candidatura lui Jean-François Bohnert și că o va susține pe Laura Codruța Kövesi la conducerea Parchetului European.

Istoricul tratativelor

Negocierile între Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene pentru desemnarea procurorului-şef european, funcţie pentru care candidează şi fostul procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kövesi, s-au încheiat în aprilie fără niciun acord şi dosarul rămâne pe agenda viitorului Parlament European, format după alegerile europene din mai.

Anterior, în urma unui vot secret, în luna februarie, Comisia LIBE a selectat-o pe Kövesi pe primul loc în lista de candidaţi pentru postul de procuror-şef european. Rezultatul a fost: Laura Codruţa Kövesi – 26 de voturi, Jean-François Bohnert (Franţa) – 22 voturi, iar Andreas Ritter (Germania) – 1 vot. Kövesi a fost preferată anterior şi în Comisia CONT.

În schimb, în urma votului reprezentanţilor permanenţi ai statelor în Consiliul Uniunii Europene, Jean-François Bohnert s-a clasat pe primul loc pe lista pentru desemnarea procurorului-şef european, fiind urmat de Laura Codruţa Kövesi, din România, şi de germanul Andreas Ritter.

Reprezentanţii Parlamentului European şi cei ai Consiliului UE au avut trei runde de negocieri – în 20 martie, 27 martie şi 4 aprilie.

În reuniunea din 4 aprilie, echipa de negociere a Parlamentului European a reiterat că Laura Codruţa Kövesi rămâne candidatul preferat al instituţiei pentru a deveni primul procuror-şef al noului Parchet European şi a cerut Consiliului, care îl susține pe Jean-François Bohnert, să îşi reconsidere poziţia.

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Marcând 20 de ani de la aderare, Polonia anunță că va găzdui un summit privind relațiile UE- SUA în perioada președinției sale la Consiliul UE din 2025

Published

on

© Kancelaria Prezydenta/ Twitter

Viitoarea preşedinţie poloneză a Consiliului Uniunii Europene, funcţie ce va fi asigurată în prima jumătate din 2025, se va concentra pe consolidarea cooperării cu SUA şi Ucraina, a anunţat miercuri preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, relatează DPA.

”Ar trebui să organizăm două summituri europene în Polonia pentru a evidenţia cele mai importante elemente ale dezvoltării Europei pentru viitor”, a declarat Duda într-un discurs pentru celebrarea a 20 de ani de la aderarea Poloniei la UE, potrivit Agerpres.

El a precizat că primul summit ar urma să se concentreze pe relaţiile dintre UE şi SUA, iar al doilea va fi dedicat reconstrucţiei Ucrainei, ţară atacată de Rusia în mod nejustificat şi neprovocat în februarie 2022.

Această abordare a lui Duda, care s-a aflat recent la New York pentru o întâlnire cu candidatul republican și ex-președintele Donald Trump, reprezintă o reconfirmare a poziției exprimate în februarie 2023, la un an de la invazia rusă în Ucraina, când l-a găzduit la Varșovia pe președintele american Joe Biden, căruia i-a transmis că președinția Poloniei la Consiliul UE din 2025 va avea deviza consolidării legăturii transatlantice.

Polonia va asigura președinția Consiliului UE în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2025, după președinția Ungariei lui Viktor Orban.

Susţinătoare fermă a Kievului, Polonia doreşte să vadă progrese în procesul de aderare a Ucrainei la UE.

Andrzej Duda este apropiat de Partidul Lege şi Justiţie (PiS), formaţiune care a condus guvernul polonez până la alegerile de anul trecut. Centristul Donald Tusk, fost preşedinte al Consiliului European, a devenit prim-ministru în luna decembrie.

La 1 mai 2004, Estonia, Letonia, Lituania, Slovenia, Slovacia, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Malta şi Cipru au aderat la Uniunea Europeană.

”Prezenţa noastră în UE a contribuit la dezvoltarea dinamică a Poloniei în ultimii 20 de ani într-o manieră care nu poate fi supraestimată”, a spus Duda, citat de agenţia de presă PAP. 

Continue Reading

U.E.

Miniștrii de externe german și polonez au marcat pe cele două maluri ale râului Oder 20 de ani de la aderarea Poloniei, la indigo cu predecesorii lor la 1 mai 2004

Published

on

© Annalena Baerbock/ X

Miniştrii de externe german şi polonez au sărbătorit miercuri, pe cele două maluri ale râului Oder, 20 de ani de la aderarea Poloniei şi a altor nouă ţări la Uniunea Europeană, relatează DPA, potrivit Agerpres.

Annalena Baerbock şi Radoslaw Sikorski s-au întâlnit la Frankfurt an der Oder (Germania) şi Slubice (Polonia).

Cei doi au vizitat un colegiu din Slubice, au participat la un festival şi apoi au trecut podul peste râul Oder, mergând la Frankfurt an der Oder, în Germania.

La 1 mai 2004, miniştrii de externe german şi polonez de la acea vreme, Joschka Fischer şi Wlodzimierz Cimoszewicz, au marcat intrarea într-o nouă eră, a dialogului şi parteneriatului între ţările lor, dându-şi mâna la miezul nopţii pe podul peste râul Oder.

Annalena Baerbock a numit ziua de 1 mai 2004 drept un ”moment incredibil” pentru continentul european.

În acea zi, Estonia, Letonia, Lituania, Slovenia, Slovacia, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Malta şi Cipru au aderat la Uniunea Europeană.

”Noi, ca ţări, ca societăţi, ca Europă am găsit puterea de a depăşi divizarea Europei şi în cele din urmă am devenit o comunitate a păcii şi libertăţii”, a subliniat Baerbock.

 

Instituțiile Uniunii Europene și liderii acestora, inclusiv președinta malteză a Parlamentului European, Roberta Metsola,au marcat marți, la miezul nopții dintre 30 aprilie și 1 mai, împlinirea a 20 de ani de la cel mai mare val de extindere din istoria UE, proiectând mesajul “#20YearsTogether” sediile Consiliului, Comisiei Europene și Parlamentului European de la Bruxelles, în vreme ce președinta CE, Ursula von der Leyen, s-a aflat la Praga pentru a celebra acest moment.

La data de 1 mai 2004 a avut loc cel de-al cincilea val de extindere din istoria UE, când zece țări au aderat la UE: Republica Cehă, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Aceasta a fost cea mai mare extindere din punctul de vedere al populației și al numărului de țări, momentul fiind denumit colocvial “Big Bang”.

De atunci, UE s-a mai extins în 2007, cu aderarea României și a Bulgariei, și în 2013, prin aderarea Croației.

Acum, liderii statelor membre ale UE au făcut deja pași semnificativi cu privire la politica de extindere a Uniunii Europene. Consiliul European de la Granada din octombrie 2023 s-a încheiat cu adoptarea declarației prin care liderii europeni au pus bazele lansării procesului de reflecție privind agenda strategică 2024-2029 și au statuat că extinderea UE este “o investiție geostrategică” și că “atât UE, cât și viitoarele state membre trebuie să fie pregătite”.  La Consiliul European din decembrie 2023 liderii europeni au decis că, în perspectiva unei Uniuni și mai extinse, “atât viitoarele state membre, cât și UE trebuie să fie pregătite în momentul aderării”. De asemenea, șefii de stat și de guvern au stabilit că “lucrările pe ambele planuri ar trebui să înainteze în paralel“, disipând astfel scenarii care susțineau o abordare graduală, cu reformarea internă a UE mai întâi și extinderea Uniunii după ce blocul instituțional european va fi pregătit.

Între timp, Comisia Europeană a propus o reformă “pre-extindere” a Uniunii Europene prin care statele candidate la aderare, între care Ucraina, Republica Moldova și țările din Balcanii de Vest, să fie integrate “gradual” în piața unică a UE în timp ce își urmează negocierile aferente procesului de aderare, iar în paralel să fie reformat sistemul decizional al UE prin înlocuirea unanimității cu votul cu majoritate calificată pentru ca deciziile să nu mai fie blocate, în special în domeniile fiscale și politică externă și de securitate comună.

Nouă sunt țările care au statut de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană: Albania, Bosnia și Herțegovina, Georgia, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și Ucraina. Cu cinci dintre acestea – Muntenegru, Serbia, Albania, Macedonia și Turcia – negocierile de aderare au fost deschise, cu particularități diferite.

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a folosit, în luna septembrie a anului 2023, prilejul ultimului său discurs privind Starea Uniunii Europene înainte de alegerile europene pentru pentru a pleda în favoarea stabilirii unei viziuni europene cu privire la extinderea UE ca parte a “chemării istoriei” și a solicitat ca acest proces să avanseze fără să se aștepte modificarea tratatelor Uniunii Europene.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează o consultare cu partenerii sociali privind o potențială legislație UE pentru “telemuncă și dreptul la deconectare”

Published

on

© European Union, 2023/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeana a lansat, în contextul Zilei Internaționale a Muncii, prima etapă a consultării partenerilor sociali europeni pentru a colecta opiniile acestora cu privire la posibila direcție de acțiune a UE în ceea ce privește asigurarea unui regim echitabil de telemuncă și a dreptului la deconectare, demersul Comisiei venind în contextul unor rezoluții ale Parlamentului European din 2021 și 2022 prin care se solicită o propunere care să abordeze aceste probleme.

Astfel, în conformitate cu orientările politice ale președintei Comisiei Europene în ceea ce privește rezoluțiile adoptate de Parlamentul European în temeiul articolului 225 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Comisia se angajează să răspundă cu o propunere legislativă, respectând pe deplin principiile proporționalității, subsidiarității și ale unei mai bune legiferări, arată un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Telemunca a devenit o practică larg răspândită, în special după pandemia COVID-19, sondajul UE privind forța de muncă arătând că proporția totală a persoanelor care lucrează de acasă în UE aproape s-a dublat în ultimii ani, de la 11,1 % în 2019 la 20 % în 2022.

În această privință, există diferențe semnificative între industrii, sectoare și profiluri de muncă, în funcție și de “teleworkability” a unui loc de muncă, adică în ce măsură este posibil să fie desfășurat de la distanță.

Dovezile arată că acei lucrători care pot și fac telemuncă apreciază în mod clar beneficiile acesteia, în special flexibilitatea, peste 60% dintre respondenții la un sondaj Eurofound din 2022 confirmând că doresc să lucreze de acasă cel puțin o parte din timpul lor de lucru.

Comisia Europeană remarcă faptul că munca la distanță aduce multe oportunități în lumea muncii, dar și unele provocări.

În timp ce poate permite aranjamente de lucru flexibile, el ridică, de asemenea, întrebări cu privire la modul în care se asigură respectarea drepturilor lucrătorilor într-un mediu de lucru mai digitalizat. Aceasta include asigurarea unor condiții de muncă adecvate și a sănătății și securității la locul de muncă.

În special, utilizarea instrumentelor digitale la locul de muncă și posibilitatea de a lucra de la distanță pot atrage după sine riscul unei culturi a muncii “mereu conectate”.

Acest lucru, arată Comisia, a condus la apeluri din partea diferitelor părți interesate pentru un “drept la deconectare”, pentru a trasa limite clare între viața profesională și cea privată.

Ce prevederi sunt în vigoare la nivel european privind munca la distanță și dreptul la deconectare?

Deși în prezent nu există legislație la nivelul UE care să reglementeze în mod specific munca la distanță sau dreptul la deconectare, există legi ale UE care se aplică și în contextul muncii la distanță și care abordează anumite aspecte legate de dreptul la deconectare.

Cadrul strategic 2021-2027 privind sănătatea și securitatea la locul de muncă stabilește priorități și acțiuni-cheie pentru a asigura protecția securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă. Directiva privind timpul de lucru stabilește norme privind perioadele de repaus zilnic și săptămânal, concediul anual și limitele orelor de lucru săptămânale. Directiva privind condițiile de muncă transparente și previzibile oferă lucrătorilor care nu au un program de lucru previzibil (de exemplu, lucrătorii la cerere sau cu program de lucru cu zero ore) dreptul de a ști în avans când și unde va avea loc munca. În cele din urmă, Directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată ajută părinții și persoanele care se ocupă de îngrijirea copiilor să echilibreze viața profesională și cea de familie, oferind drepturi legate de concedii adecvate și de modalități de lucru flexibile.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.5 hours ago

Marcând 20 de ani de la aderare, Polonia anunță că va găzdui un summit privind relațiile UE- SUA în perioada președinției sale la Consiliul UE din 2025

U.E.5 hours ago

Miniștrii de externe german și polonez au marcat pe cele două maluri ale râului Oder 20 de ani de la aderarea Poloniei, la indigo cu predecesorii lor la 1 mai 2004

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Comisia Europeană lansează o consultare cu partenerii sociali privind o potențială legislație UE pentru “telemuncă și dreptul la deconectare”

U.E.8 hours ago

Eurostat: România, în primele patru țări din UE cu cele mai mici ponderi ale angajaților care lucrează minim 49 de ore pe săptămână

U.E.11 hours ago

“Este mai bine să fii în UE!”: La 20 de ani de la aderare, Donald Tusk promite că peste cinci ani Polonia va fi mai bogată decât Marea Britanie

U.E.12 hours ago

Moldova, Ucraina și Balcanii au “fereastra istorică” de a-și lega viitorul de UE, apreciază șeful diplomației europene la 20 de ani de la cea mai mare extindere a UE

REPUBLICA MOLDOVA13 hours ago

La 20 ani de la cel mai mare val de extindere din istoria UE, Maia Sandu asigură că Republica Moldova urmează “această cale”

NATO15 hours ago

SUA încurajează aliații să doneze Ucrainei sisteme antiaeriene Patriot. Germania, Olanda, Polonia, România, Spania şi Suedia au în dotare aceste rachete

U.E.15 hours ago

Două decenii de la “reunificarea unui continent divizat”: UE celebrează 20 de ani de la extinderea “Big Bang”, când zece țări au aderat la Uniune

POLITICĂ15 hours ago

Nicolae Ciucă, întâlnire cu ambasadorul Franței la București: Prezența militară franceză în România este o garanție a securității și stabilității noastre

COMISIA EUROPEANA2 days ago

La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”

NATO2 days ago

Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua

ALEGERI EUROPENE 20243 days ago

VIDEO Parlamentul European a lansat clipul pentru alegerile europene, cu un mesaj de la o generație la alta: “Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”

INTERNAȚIONAL1 week ago

Joe Biden a promulgat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar primele livrări de muniții se reiau imediat: “Nu ne înclinăm în fața lui Putin. Iată ce înseamnă să fii o superputere mondială”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

20 de ani de la “cel mai mare val de extindere a UE”, marcați în Parlamentul European cu gândul la aderarea Ucrainei și R. Moldova: O victorie a lui Putin ar schimba harta și cursul istoriei europene

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Finanțelor, concluzii după participarea la reuniunile de primăvară ale BM şi FMI: România va avea parte de sprijin pentru consolidarea fiscală și creșterea investițiilor în infrastructură

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Marcel Ciolacu anunță că ”proiectul de lege privind adoptarea salariului minim european în România” este în lucru la Ministerul Muncii: Păstrarea forţei de muncă în ţară, o prioritate

INTERNAȚIONAL1 week ago

Klaus Iohannis și Yoon Suk Yeol au adoptat, la Seul, Declarația pentru consolidarea Parteneriatului Strategic România – Coreea de Sud, cu accent pe apărare, energie și investiții

U.E.1 week ago

Șeful diplomației UE face apel la statele membre să furnizeze și interceptoare Ucrainei pe lângă muniția esențială pe câmpul de luptă

ROMÂNIA2 weeks ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

Trending