Recentele evenimente, inclusiv violențele jandarmeriei de săptămâna trecută împotriva protestatarilor anticorupție din București, stârnesc îndoiala printre guvernele vest-europene și autoritățile europene în privința statului de drept și independența justiției din România, respectiv instituțiile democratice, scrie Financial Times, potrivit HotNews. Îndoieli similare sunt și pentru Europa Centrală și de Est, în special în Ungaria și Polonia.
Îngrijorarea fundamentală este că sub guvernarea social-democrată, România regresează în privința valorilor pe care ar trebui să le promoveze în timp ce se pregătește să preia președinția UE din ianuarie.
Deficiențele din ariile reformei judiciare și a luptei împotriva corupției înseamnă faptul că România, la fel ca Bulgaria, se află sub sistemul special al UE de monitorizare și verificare la aproape 12 ani de la intrarea în blocul comunitar, relatează publicația. Miniștrii guvernului român resimt un gust amar din cauza acestei proceduri. Șansele ca UE să o ridice au căzut în iulie când Laura Codruța Kovesi, șefa Direcției Naționale Anticorupție, a fost concediată după ce a a descris acest lucru ca fiind o campanie motivată politic de neutralizare a eforturilor sale și a urmăririi corupției la nivel înalt, mai transmite Financial Times.
În cei cinci ani cât a condus DNA, Kovesi a realizat un progres considerabil în campania sa anticorupție, asigurând condamnările mai multor miniștri, foști miniștri și membri ai celor două camere ale Parlamentului. Din perspectiva Uniunii Europene, presiunea pe Kovesi și a Direcției Naționale Anticorupție face parte dintr-un efort al Guvernului de a proteja politicienii de rang înalt printr-un cod penal mai blând și diminuarea sancțiunilor pentru corupție.
Demonstrațiile anticorupție care erup din când în când în orașele din România servesc Guvernului ca o reamintire că sunt anumite limite privind răbdarea publicului, mai notează Financial Times, concluzionând că „în România, lupta pentru statul de drept este uneori, literalmente, o luptă”.
.
