Connect with us

SECURITATE

Finlanda și Suedia au primit premiul ”Ewald von Kleist” al Conferinței de Securitate de la München pentru “decizia istorică de a adera la NATO”

Published

on

© presidentti.fi

Corespondență din München

Finlanda și Suedia au fost distinse sâmbătă cu premiul “Ewald von Kleist” al Conferinței de Securitate de la München pentru decizia lor istorică de a solicita aderarea la NATO ca răspuns la războiul de agresiune al Rusiei, o distincție prin care MSC o onorează personalități de prim rang din domeniul politicii de securitate care au avut o contribuție remarcabilă la înțelegerea internațională și la soluționarea conflictelor, încă de la crearea premiului în 2009.

“După Jens Stoltenberg și Angela Merkel în cei doi ani precedenți, anul acesta acordăm premiul Suediei și Finlandei pentru decizia lor istorică de a solicita aderarea la NATO ca răspuns la războiul de agresiune al Rusiei”, a precizat Christoph Heusgen, președintele MSC

Ceremonia de decernare a premiilor a transmis un semnal reînnoit al unității alianței transatlantice, gazda ceremoniei fiind premierul Bavariei, Markus Soeder.

 

Din partea Suediei, premiul a fost acceptat de fostul prim-ministru Magdalena Andersson, care a inițiat procesul de aderare, și actualul prim-ministru Ulf Kristersson.

Din partea Finlandei, premiul a fost primit de președintele Sauli Niinistö și prim-ministrul Sanna Marin, care au jucat roluri absolut centrale în dezbaterea din jurul cererii de aderare la NATO.

Prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, a ținut discursul principal de acordare a premiilor.

Finlanda și Suedia au semnat protocoalele de aderare la NATO așa cum au convenit liderii NATO în declarația finală a summitului lor de la Madrid după soluționarea obiecțiilor Turciei, negocieri diplomatice în cadrul cărora și România a jucat un rol în parafarea unei înțelegeri. În prezent, 28 din cele 30 de state membre, între care și România, au ratificat aderarea celor două țări nordice la Alianța Nord-Atlantică, excepții făcând Ungaria și Turcia, care încă păstrează obiecții în calea aderării finale a celor două state nordice.

Decizia celor două țări scandinave pune capăt deceniilor, în cazul finlandezilor, și celor două secole, în cazul suedezilor, de neutralitate și nealiniere militară, o hotărâre istorică stimulată de invazia Rusiei în Ucraina. Aderarea Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, va dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO va însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii. După intrarea Finlandei și Suediei în NATO, 96% din teritoriul Uniunii Europene se va afla sub umbrela de securitate euro-atlantică.

Distincția primită de cele două țări a fost numită “Ewald von Kleist” după numele uneia dintre persoanele care au complotat în iulie 1944 pentru încercarea eșuată de a-l înlătura pe Adolf Hitler de la putere în Germania nazistă

Ewald von Kleist a fost fondatorul și personalitatea definitorie a Conferinței de Securitate de la München. În calitate de lider al acestei Conferințe de peste 30 de ani, Kleist a contribuit la promovarea dialogului transatlantic de securitate, la aderarea Germaniei postbelice în NATO și la ordinea de securitate mai largă din epoca Războiului Rece.

În 2009, primul laureat al acestui premiu a fost Henry Kissinger, fostul secretar de stat american al președintelui Richard Nixon, iar distincția a mai fost acordată lui Javier Solana, fost secretar general al NATO și primul Înalt Reprezentant al UE, iar în anul 2014 premiul a fost acordat în comun lui Helmut Schmidt și Valéry Giscard d’Estaing, cancelar al Germaniei Federale (1974-1982), respectiv președinte al Franței (1974-1981).

În 2018, laureatul distincție “Ewald von Kleist” a fost John McCain, senatorul american decedat în august 2018 și tradiționalul lider al delegației Congresului SUA la lucrările Conferinței de Securitate de la München.

În 2019, premiul a revenit prim-miniștrilor Greciei și Macedoniei de Nord pentru acordul istoric care a favorizat intrarea celei din urmă țări în NATO, în 2020 acest premiu a fost acordat Organizației Națiunilor Unite, în 2021 fostului cancelar german Angela Merkel, iar în 2022 secretarului general al NATO Jens Stoltenberg.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Secretarul general al NATO va participa la ceremonia de învestire a lui Erdoǧan, la Ankara. Aderarea Suediei la Alianță, principalul scop al vizitei în Turcia

Published

on

© President of Turkey/ Facebook

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, va efectua o vizită în Turcia în perioada 03-04 iunie 2023. Sâmbătă, el va participa la ceremonia de învestire a președintelui Republicii, Recep Tayyip Erdoǧan, la Ankara, după ce acesta a câștigat un al doilea madnat în urma alegerilor prezidențiale din 28 mai, informează un comunicat al Alianței.

Stoltenberg și-a anunțat deja de joi intenția de a vizita Ankara „în viitorul apropiat” pentru a promova ratificarea aderării Suediei la NATO. Acesta a declarat că a vorbit deja cu Erdogan la telefon la începutul acestei săptămâni pentru a „sublinia importanța de a face progrese” în ceea ce privește aderarea țării nordice.

Turcia și Ungaria sunt singurele țări NATO care nu au ratificat încă cererea de aderare a Suediei. Finlanda a aderat oficial la alianță în aprilie.

Erdoǧan, care a fost reales duminică pentru un nou mandat de cinci ani în funcția de președinte al Turciei, a acuzat Suedia că este un refugiu pentru „teroriști”, în special pentru membrii Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK).

Ministrul suedez de externe, Tobias Billstrom, a declarat că Stockholmul și-a îndeplinit „toate angajamentele” pentru a adera la NATO și a îndemnat Turcia și Ungaria să permită țării sale să intre în Alianță.

În context, șeful NATO a salutat intrarea în vigoare, joi, a noilor legi antiterorism ale Suediei. „Acest lucru arată că Suedia și-a respectat angajamentele asumate în cadrul Memorandumului trilateral încheiat anul trecut la Madrid. Și demonstrează că aderarea rapidă a Suediei va contribui la securitatea Alianței”, a concluzionat Jens Stoltenberg.

Secretarul general va avea, de asemenea, întâlniri bilaterale cu președintele Erdoǧan și cu înalți oficiali turci la Ankara.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Antony Blinken avertizează, într-un discurs la Helsinki, că o încetare a focului în Ucraina ar reprezenta o “pace Potemkin” favorabilă Rusiei. SUA vor discuții ample despre securitatea europeană

Published

on

© US Department of State/ Flickr

Propunerile de a impune încetarea focului sau concesii teritoriale pentru a opri războiul din Ucraina nu ar servi decât la legitimarea agresiunii președintelui Vladimir Putin și la încurajarea viitoarelor atacuri, a declarat vineri secretarul de stat Antony Blinken, într-un discurs mult așteptat susținut la Helsinki și în care prezentat strategia americană de întărire a Ucrainei împotriva amenințărilor rusești pe termen lung.

Blinken, făcând ceea ce oficialii au descris ca fiind un discurs semnal în capitala celui mai nou aliat NATO, Finlanda, a făcut o pledoarie pentru ceea ce el a spus că a fost “eșecul strategic colosal” al lui Putin în Ucraina, unul care, potrivit lui, a izolat Moscova, i-a slăbit economia și a expus slăbiciunea armatei ruse, cândva temută, relatează Washington Post.

 

Discursul a avut în contextul în care guvernul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski încearcă să recucerească teritoriul controlat de Rusia într-o nouă ofensivă, iar președintele Biden încearcă să împiedice erodarea sprijinului puternic al Occidentului pentru lupta existențială a Kievului.

Pe măsură ce cresc apelurile pentru o pace mediată din partea unor națiuni precum China și Brazilia, Blinken a prezentat, de asemenea, principiile pentru ceea ce el a numit “o pace justă și de durată”, inclusiv integritatea teritorială a Ucrainei, reparațiile pe care Rusia trebuie să le achite și răspunderea pentru crimele de război.

La o zi după ce a participat la reuniunea miniștrilor de externe din NATO de la Oslo, șeful dipomației americane a respins apelurile la încetarea focului sau la concesii de terenuri ucrainene în orice formule de “teritoriu pentru pace”, perspective despre care a spus că ar reprezenta o “pace Potemkin”.

În politică și diplomație, termenul de “pace Potemkin” sau “sat Potemkin”  este o construcție, la propriu sau la figurat, al cărei scop este de a oferi o fațadă exterioară unei situații, de a-i face pe oameni să creadă că situația este mai bună decât este. Denumirea îi este atribuită după a fost Grigory Potemkin, un lider militar rus, om de stat, nobil și favorit al țarinei Ecaterinei cea Mare, care a domnit în secolul al XVIII-lea.

O încetare a focului care pur și simplu îngheață liniile actuale pe loc – și îi permite lui Putin să își consolideze controlul asupra teritoriului pe care l-a cucerit și să se odihnească, să se reînarmeze și să atace din nou – nu este o pace justă și durabilă. Ar legitima acapararea de teritorii de către Rusia. Ar recompensa agresorul și ar pedepsi victima“, a spus el.

Blinken a declarat că Statele Unite vor sprijini negocierile “dacă și când Rusia este pregătită să lucreze pentru o pace adevărată”.

Împreună cu Ucraina și cu aliații și partenerii, suntem pregătiți să purtăm o discuție mai amplă despre securitatea europeană care să promoveze stabilitatea și transparența și să reducă probabilitatea unui conflict viitor“, a spus el.

Cu o zi în urmă, la castelul Mimi din Bulboaca, unde Republica Moldova a găzduit cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat garanții de securitate și perspectivă clară de aderare la NATO, în vreme ce președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz au anunțat că se vor întâlni la Potsdam pentru a discuta despre “garanții de securitate imediate” pentru Ucraina și “diferite de statutul de membru NATO”.

Discursul lui Blinken a evidențiat toate modurile în care agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a fost un eșec strategic, precum și eforturile noastre continue de a sprijini apărarea de către Ucraina a teritoriului, suveranității și democrației sale, în vederea obținerii unei păci juste și durabile.

Discursul a fost co-organizat de Institutul finlandez pentru afaceri internaționale și susținut de orașul Helsinki.

Continue Reading

NATO

NATO trebuie să ajute Ucraina să-și consolideze capacitatea de apărare pe termen mediu și lung pentru a descuraja viitoare atacuri, este apelul lansat de Antony Blinken

Published

on

© NATO/ Flickr

NATO trebuie să coopereze pentru a dezvolta și mai mult armata ucraineană în următorii ani în vederea unei victorii în actual război și pentru a descuraja viitoare atacuri, a evidențiat joi secretarul de stat american, Antony Blinken, anunță DPA, citat de Agerpres.

SUA sunt ”concentrate pe a ajuta Ucraina să-şi construiască capacitate de apărare şi descurajare pe termen mediu şi lung pentru ca atunci când agresiunea curentă se va încheia Ucraina să aibă capacitatea deplină să descurajeze, şi dacă va fi necesar, să se apere împotriva unei agresiuni viitoare”, a spus Blinken joi, după o reuniune informală a miniştrilor de externe ai NATO de la Oslo.

Cu puțin timp înainte de aceste declarații, Pentagonul a anunțat acordarea unei asistențe militare suplimentare Ucrainei, în valoare de 300 de milioane de dolari, pentru a ajuta această țară invadată de Rusia.

Citiți și: Stoltenberg, la Olso: Avem nevoie de un cadru care să asigure garanții pentru securitatea Ucrainei și pentru a întrerupe ciclul de agresiune al Rusiei

În timp ce miniștrii de externe din NATO se întâlneau la Oslo, Parlamentul European adopta un proiect de lege pentru creșterea producției europene de muniții și rachete.

Legea privind sprijinirea producției de muniții (ASAP) urmărește să accelereze livrarea de muniții și rachete în Ucraina și să ajute statele membre să își refacă arsenalele.

Prin introducerea unor măsuri specifice, inclusiv a unei finanțări în valoare de 500 de milioane de euro, ASAP urmărește să sporească capacitatea de producție a UE pentru a aborda deficitul actual de produse din domeniul apărării, în special muniție sol-sol și muniție de artilerie, rachete și componente ale acestora.

Comisia Europeană va identifica, va cartografia și va monitoriza în permanență disponibilitatea acestor produse din domeniul apărării, a componentelor acestora și a materiilor prime corespunzătoare. Propunerea stabilește mecanisme, principii și norme temporare pentru a asigura disponibilitatea în timp util și durabilă a acestor produse din domeniul apărării pentru cumpărătorii lor în cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA14 hours ago

Klaus Iohannis, laureat cu Premiul Civic German la Düsseldorf: Românii sunt pro-europeni convinși. Aderarea la Schengen ar fi un semnal important pe fondul creșterii euroscepticismului în Europa

INTERNAȚIONAL19 hours ago

România, reprezentată de Bogdan Aurescu la ceremonia de învestire a lui Erdogan: Suntem parteneri strategici și aliați apropiați în NATO

MAREA BRITANIE19 hours ago

Regele Charles al III-lea a mărturisit ce-l leagă de România: Am fost mișcat profund de suferințele românilor după al Doilea Război Mondial. Am vrut să amintesc lumii că România este o țară specială

MAREA BRITANIE20 hours ago

AFP: Transilvania este “onorată” să îl primească regele “său” Charles al III-lea, care a ales România pentru prima sa călătorie în străinătate după încoronare

MAREA BRITANIE2 days ago

La prima vizită externă după încoronare, Charles al III-lea l-a citat în limba română pe Eminescu: Am ajuns să iubesc România, “țară de glorii, țară de dor”

MAREA BRITANIE2 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe regele Charles al III-lea, “un mare prieten al României”, la Palatul Cotroceni: Datorită interesului Majestății Voastre, frumusețea satelor și tradițiilor românești a trecut granițele

U.E.2 days ago

Annalena Baerbock consideră că războiul rus din Ucraina a reprezentat un punct de cotitură pentru securitatea din regiunea Mării Baltice: Securitatea fiecăruia dintre noi este securitatea noastră, a tuturor

NATO2 days ago

Secretarul general al NATO va participa la ceremonia de învestire a lui Erdoǧan, la Ankara. Aderarea Suediei la Alianță, principalul scop al vizitei în Turcia

COMISIA EUROPEANA2 days ago

UE a sprijinit România cu 3 miliarde de euro prin instrumentul SURE pentru a proteja locurile de muncă și lucrătorii de impactul pandemiei de COVID-19

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Bruxelles-ul propune modernizarea normelor UE privind siguranța și durabilitatea maritimă și prevenirea poluării apelor de către nave

MAREA BRITANIE2 days ago

La prima vizită externă după încoronare, Charles al III-lea l-a citat în limba română pe Eminescu: Am ajuns să iubesc România, “țară de glorii, țară de dor”

INTERNAȚIONAL2 days ago

Antony Blinken avertizează, într-un discurs la Helsinki, că o încetare a focului în Ucraina ar reprezenta o “pace Potemkin” favorabilă Rusiei. SUA vor discuții ample despre securitatea europeană

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, despre garanții de securitate pentru R. Moldova și Ucraina: Dacă nu reușim să ajutăm Ucraina și Moldova, înseamnă că am pierdut

NATO3 days ago

Stoltenberg, la Olso: Avem nevoie de un cadru care să asigure garanții pentru securitatea Ucrainei și pentru a întrerupe ciclul de agresiune al Rusiei

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Klaus Iohannis: Summitul Comunității Politice Europene, o dovadă relevantă pentru aderarea R. Moldova la UE. România și celelalte state europene îi sunt alături

ROMÂNIA3 days ago

“Nu sunteți singuri!”: Klaus Iohannis face apel ca sprijinul UE pentru R. Moldova să aibă mai multă mai multă vizibilitate în rândul cetățenilor

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă va continua discuțiile cu sindicaliștii pentru rezolvarea grevei din Educație. Guvernul va aproba pe 1 iunie creșterile salariale pentru profesori

ROMÂNIA4 days ago

Ministrul Sănătății anunță finalizarea noii forme a Planului Naţional de Combatere a Cancerului

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

VIDEO Summitul CPE din R. Moldova: “Ne-am obișnuit să credem că suntem mici și că de noi nu depinde nimic, dar pe 1 iunie, Europa va veni la noi acasă”

NATO1 week ago

“Drumul către summitul de la Vilnius”: Jens Stoltenberg afirmă că aderarea Ucrainei la NATO “în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi”

Team2Share

Trending