Connect with us

U.E.

Franța și-a rechemat ambasadorul din Italia ”pentru consultări” după ”declarații revoltătoare” din partea Romei care au dus la o situație fără precedent de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial

Published

on

Franța și-a rechemat ambasadorul de la Roma ”pentru consultări” după o serie de ”declarații revoltătoare” și ”atacuri fără fundament” și fără ”precedent” ale unor responsabili italieni, a anunțat joi Ministerul de Externe de la Paris, anunță AFP, Reuters și The Guardian, informează Agerpres.

”Franţa face, de mai multe luni, obiectul unor acuzaţii repetate, atacuri fără fundament, declaraţii revoltătoare”, a declarat Agnes von der Mühll, purtătoarea de cuvânt a Quai d’Orsay, într-un comunicat.

Notând că este vorba despre o situaţie care ”nu are precedent de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial”, ea a insistat că ”ultimele ingerinţe constituie o provocare suplimentară şi inacceptabilă”.

Purtătoarea de cuvânt a Quai d’Orsay a atras atenţia că ”a avea dezacorduri este un lucru, a instrumentaliza relaţia în scopuri electorale este altceva”.

Vicepremierii italiani Matteo Salvini, membru al Ligii, și Luigi Di Maio, liderul Mişcării 5 Stele (antisistem), s-a întâlnit cu reprezentanţi ai ”vestelor galbene”, mobilizaţi de mai multe săptămâni împotriva preşedintelui francez Emmanuel Macron.

”Vântul schimbării a ajuns în Alpi. Repet: vântul schimbării a ajuns în Alpi”, a scris Di Maio pe reţelele sociale după întâlnire.

Aceasta a fost precedată de o serie de atacuri ale lui Di Maio, precum şi ale celuilalt vicepremier, Matteo Salvini, şeful partidului de extremă dreapta Liga, împotriva împotriva Franţei, a guvernul de la Paris şi a preşedintelui Macron.

Șicanele politice dintre Italia și Franța sunt văzute ca fiind cea mai profundă altercație dintre cele două state, de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial. Ambele tabere se pare că se folosesc de diferențele lor în scopuri electorale – Salvini, care dorește avansarea agendei extremei drepte, și Emmanuel Macron care s-a erijat într-o contrapodere de centru la populism, cu proiecție spre alegerile europarlamentare din luna mai 2019, văzute ca fiind definitorii pentru viitorul Uniunii Europene.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Președintele Franței îl acuză pe omologul brazilian Jain Bolsanaro că ”a mințit” cu privire la angajamentele climatice. Franța anunță că se opune acordului de liber schimb UE-Mercosur din cauza incendiilor din Pădurea Amazoniană

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat vineri că se va opune tratatului de liber schimb UE-Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay), după ce l-a acuzat în prealabil pe omologul său brazilian Jair Bolsanaro că a ”mințit” cu privire la angajamentele asumate în favoarea mediului, a indicat Palatul Elysée, transmite agenţia Belga, preluată de cotidianul La Libre Belgique în ediţia online, potrivit Agerpres.

”Ţinând cont de atitudinea Braziliei din ultimele săptămâni, preşedintele Republicii nu poate decât să constate că preşedintele Bolsonaro l-a minţit la summitul (G20) de la Osaka”, afirmă Palatul Elysée, apreciind că ”preşedintele Bolsonaro a decis să nu-şi respecte angajamentele climatice şi să nu se angajeze în materie de biodiversitate”.

Citiți și: 
”Moment istoric” anunțat de Jean-Claude Juncker la G20: După două decenii de negocieri, UE și țările Mercosur au încheiat unul dintre cele mai mari acorduri comerciale de pe planetă

”În aceste condiţii, Franţa se opune acordului Mercosur în situaţia actuală”, afirmă Administrația Prezidențială franceză.

Pe fondul unei condamnări tot mai mari la nivel mondial, preşedintele Braziliei, Jair Bolsonaro, a declarat vineri că ar putea mobiliza armata pentru a ajuta la stingerea unui număr record de incendii care se răspândesc în pădurea amazoniană, informează Digi24.

Incendiile de pădure care se propagă rapid în Amazonia sunt pe care să devină subiect diplomatic major.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a cărui țară deține președinția rotativă a G7, a spus joi că numărul record de incendii din Pădurea Amazoniană reprezintă o ”criză internațională”, care trebuie să fie printre principalele subiecte abordate în cadrul summitului primelor șapte economii mondiale, ce va avea loc în perioada 24-26 august în orașul francez Biarritz.

”Casa noastră arde. La propriu. Pădurea Amazoniană, plămânii care produc 20% din oxigenul planetei noastre, ard”, a scris Emmanuel Macron pe Twitter.

O reacție a venit și din partea secretarului general al ONU, Antonio Guterres, care a spus că este ”profund preocupat” de incendiile din Amazon.

”În mijlocul crizei climatice globale, nu ne putem permite mai multe daune unei surse majore de oxigen și biodiversitate. Amazonul trebuie protejat”, a spus el.

Pădurea amazoniană produce aprozimativ 20% din oxigenul Planetei și este adesea numită ”plămânul Lumii”. Conform WWF, dacă va fi distrusă irevocabil, ar putea să emită carbon în loc de oxigen, și asta ar duce la schimbarea majoră a climei globale.

Continue Reading

U.E.

Premierul britanic Boris Johnson, mesaj pentru migranții care traveresează ilegal Canalul Mânecii: Vă vom trimite înapoi. Marea Britanie nu ar trebui privită ca un loc unde poţi automat să vii şi să încalci legea

Published

on

Marea Britanie îi va trimite înapoi pe migranții care încearcă să traverseze ilegal Canalul Mânecii din Franța, a specificat vineri prim-ministrul Regatului Unit Boris Johnson, informează Reuters, citat de Agerpres.

”Vă vom trimite înapoi”, a afirmat Johnson, întrebat de presă care este mesajul său către migranţii ilegali după ce autorităţile au interceptat o ambarcaţiune în largul litoralului sudic al Angliei.

”Marea Britanie nu ar trebui privită ca un loc unde poţi automat să vii şi să încalci legea încercând să ajungi în mod ilegal”, a punctat Johnson.

Conform BBC, ministrul britanic de interne Priti Patel va purta discuții cu omologul său fracez după ce mai lut de 60 de migranți au încercat joi să traverseze Canalul Mânecii.

Patru bărci au fost interceptate de paza de coastă în largul comitatului Kent, iar două au debarcat pe o plajă din Sussex.

Alte două ambarcaţiuni de cauciuc, în care se aflau 19 adulţi, 10 copii şi un bebeluş, au fost oprite de autorităţile franceze.

Mai mult de 900 de persoane, printre care cel puţin 80 de copii, au trecut Canalul Mânecii la bordul unor ambarcaţiuni de mici dimensiuni în acest an.

Potrivit Ministerului de Interne, 65 de persoare au ajuns ilegal cu ambarcațiuni de mici dimensiuni au fost returnate în ţări europene în acest an.

Continue Reading

U.E.

Cancelarul german Angela Merkel aduce un omagiu ”lanțului uman baltic” cu ocazia celei de-a 30-a aniversări: A fost un pas impresionant către libertate şi democraţie în nordul, centrul şi estul Europei

Published

on

Cancelarul german, Angela Merkel, a adus joi un omagiu demonstranților care acum 30 de ani formau așa-numitul ”lanț uman baltic”, protestând împotriva Uniunii Sovietice cu ocazia celei de-a 50-a aniversări a pactului de neagresiune dintre URSS și Germania nazistă, cel care a condus la ocupația sovietică a statelor baltice, informează Radio Free Europe.

Într-un mesaj video difuzat la o conferință de presă ce a avut loc în capitala letonă, Riga, Merkel a spus că ”Lanţul Baltic a fost un pas impresionant şi important către libertate şi democraţie în nordul, centrul şi estul Europei”.

”Lanţul Baltic arată cât de mult pot face oamenii prin mijloace paşnice atunci când sunt împreună”, a mai spus Merkel, completând că protestatarii au fost un ”exemplu şi o inspiraţie pentru toţi europenii”.

La 23 august 1989, în jur de 2 milioane de persoane în Estonia, Letonia şi Lituania şi-au unit mâinile pentru a forma un lanţ uman de 600 de kilometri care s-a întins între cele trei capitale – Tallinn via Riga până la Vilnius.

Lanţul a fost format pentru a protesta împotriva Uniunii Sovietice cu ocazia celei de-a 50-a aniversări a semnării pactului de neagresiune dintre Uniunea Sovietică şi Germania nazistă, ceea ce a condus efectiv la ocupaţia sovietică a balticilor.

Și Uniunea Europeană a marcat acest eveniment istoric prin mai multe postări pe pagina de Facebook și Instagram a Comisiei Europene.

”O Europă liberă nu este un dat, ci o alegere, în fiecare zi”, a precizat Executivul european în postări publicate pe cele două rețele de socializare.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

A free Europe is not a given but a choice, every day. 1️⃣ single day, 2️⃣ anniversaries. . 3️⃣0️⃣ years ago, the Baltic Way brought together around 2 million people from 🇱🇻 Latvia, 🇱🇹 Lithuania and 🇪🇪 Estonia standing for freedom, democracy, and human rights. On this day, they formed a human chain of 600 kilometres for the Baltic States’ independence. Ever since, it became an examplary model for democratic movements elsewhere in the world. . 8️⃣0️⃣ years ago, a dark chapter was opened in European history with the signature of the Molotov-Ribbentrop pact between Nazi Germany and the Soviet Union. On Europe-Wide Day of Remembrance for the victims of all totalitarian and authoritarian regimes, we must keep their memories alive to inspire and guide new generations in defending fundamental rights, the rule of law and democracy. . @EiropasKomisija @europoskomisija @euroopakomisjon #BalticWay30 #RemembranceDay #EUHistory #EU #EuropeanUnion #BalticWay #StrongerTogether #NeverForget #WeRemember #Peace

O postare distribuită de European Commission 🇪🇺 (@europeancommission) pe

La 80 de ani de la semnarea protocolului secret al pactului Ribbentrop-Molotov, în care era stipulat că Uniunea Sovietică şi Germania ”au discutat în deplină confidenţialitate chestiunea delimitării sferelor de interese de ambele părţi ale Europei de Est”, guvernul rus a decis să-l publice şi să fie expus de Arhiva Federală.

Tot cu această ocazie, miniștrii afacerilor externe din Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și România au semnat vineri o declarație comună în care fac apel la guvernele tuturor țărilor europene să ofere atât sprijin moral, cât și material pentru investigațiile în curs ce vizează regimurile totalitare.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending