Connect with us

U.E.

Germania cere UE să actualizeze acordul cu Turcia privind migranții și susține un nou pact european privind migrația

Published

on

© Auswartiges Amt/ Twitter

Ministrul german de externe, Heiko Maas, a cerut Uniunii Europene să actualizeze acordul cu Turcia privind migranții, subliniind importanța unei finanțări suplimentare, și și-a manifestat susținerea pentru un nou pact european privind migrația pentru a împărți în mod echitabil povara între statele membre, relatează EFE și DPA, preluat de Agepres.

„Avem nevoie de o actualizare a cooperării noastre cu Turcia în domeniul migrației”, a declarat Maas pentru ziarul Die Welt.

UE este deosebit de interesată ca acordul privind migrația cu Ankara să fie dezvoltat și actualizat în continuare, a adăugat acesta.

„În contextul tuturor dificultăților pe care le avem cu guvernul turc, trebuie să recunoaștem că această țară și-a asumat pentru noi o povară deloc neglijabilă în materie de migrație”, a spus Maas.

Un nou acord ar presupune ca UE să ofere fonduri suplimentare pentru Turcia.

„Nu vreau să avansez nicio cifră, dar este foarte clar că acest parteneriat nu va funcționa fără bani”, a spus Maas.

Printre altele, acordul privind refugiații dintre UE și Turcia prevede ca Ankara să ia măsuri drastice împotriva migrației neautorizate către UE și ca Grecia să trimită înapoi în Turcia migranții care au ajuns ilegal în insulele din Marea Egee.

În martie 2016, UE și Turcia au ajuns la un acord pentru a pune capăt migrației ilegale care traversează Marea Egee și pentru a îmbunătăți condițiile celor peste 3 milioane de refugiați sirieni din Turcia.

Acordul a reușit să stăvilească fluxul de migranți și refugiați, însă reticența UE de a primi refugiați din Turcia și obstacolele birocratice în transferul fondurilor promise pentru refugiați au dus la critici aspre din partea politicienilor turci.

Președintele Recep Tayyip Erdoğan a criticat Uniunea Europeană pentru că nu și-a respectat promisiunea de a oferi fonduri pentru migranții și refugiații din Turcia, ca parte a pactului, în timp ce a alocat miliarde de euro Greciei.

În esență, făcând un schimb de migranți, UE a promis, de asemenea, să accepte un sirian eligibil pentru azil pentru fiecare sirian returnat în Turcia din insulele grecești și care nu a primit azil. Ca urmare a acestui acord, mii de sirieni au fost relocați în UE, deși acest lucru pălește în comparație cu milioanele de sirieni pe care Turcia se estimează că le găzduiește.

Până în martie 2021, doar 2.140 de migranți fuseseră retrimiși în Turcia în cadrul pactului, inclusiv datorită sistemului de azil copleșit din Grecia, care prelungește procedurile de ani de zile.

Acordul a redus numărul de migranți care ajung în Europa, în timp ce Turcia a primit cea mai mare parte a sprijinului de 6 miliarde de euro (7,15 miliarde de dolari) din partea UE.

La cinci ani distanță, pactul a început să nu mai dea rezultat, întrucât Turcia se luptă cu numărul crescut de migranți, iar UE este mai divizată ca niciodată în ceea ce privește politica sa de azil.

În acest sens, Heiko Maas și-a exprimat susținerea privind un nou pact al Uniunii Europene (UE) privind migraţia care promovează redistribuirea refugiaţilor şi împărţirea poverii financiare.

„Ar trebui să găsim o soluţie pentru redistribuirea refugiaţilor. Iar ţările care nu doresc să participe ar trebui să contribuie în alte moduri la rezolvarea acestei probleme, de exemplu prin furnizarea de resurse financiare pentru protejarea frontierelor externe ale UE. Trebuie să facem în sfârşit progrese în ceea ce priveşte împărţirea poverii”, subliniază Maas.

Potrivit şefului diplomaţiei germane, este nevoie de „o soluţie cuprinzătoare pentru migranţi, inclusiv pentru problema aşa-numitei migraţii secundare în cadrul UE. Toată lumea trebuie să-şi asume responsabilitatea”.

Turcia găzduiește 6 milioane de migranți, dintre care aproape 4 milioane provin din Siria, potrivit datelor furnizate de autoritatea sa pentru migrație. Este vorba de 2 milioane în plus față de 2016, ceea ce reprezintă o povară grea pentru o țară care avea doar 60 000 de solicitanți de azil în 2011, înainte de izbucnirea războiului civil din Siria.

Pactul a fost aproape să se destrame anul trecut, când mii de migranți, în special afgani, pakistanezi și irakieni, s-au adunat la granița turcă cu Grecia, după ce Ankara și-a deschis granițele pentru cei care se îndreptau spre Europa, temându-se de mai mulți refugiați din Idlib, în Siria. Criza a fost, însă întreruptă, de izbucnirea pandemiei.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Premierul Viktor Orban apreciază că Balcanii vor reprezenta ”următoarea mare oportunitate” pentru Uniunea Europeană: Progresul economic al UE va veni din această regiune

Published

on

© Viktor Orban/ Facebook

Balcanii vor reprezenta probabil ”următoarea mare oportunitate” pentru Uniunea Europeană, regiunea putând deveni următorul motor economic al UE, a precizat vineri premierul Viktor Orban, în cadrul conferinței președinților de parlamente din Grupul de la Vișegrad și Europa de sud-est, anunță MTI, citat de Agerpres.

”Dacă ţările balcanice vor avea această şansă, aşa cum au avut-o ţările din V4, în câţiva ani vor prinde viteză, îşi vor întări economiile şi creşterea reală, iar progresul economic al UE va veni din Balcani”, a anticipat Orban.

În vizunea acestuia, dacă predecesorii actualilor lideri occidentali nu ar fi decis extinderea Uniunii, aceasta ar fi fost mult mai slabă astăzi, întrucât Europa centrală reprezintă în acest moment o sursă de creştere suplimentară şi de performanţă. Mai mult, dacă ţările central-europene nu ar fi fost astăzi membre ale UE, nivelul de trai al Occidentului ar fi fost mult mai scăzut azi, a afirmat Orban, explicând că volumul schimburilor comerciale dintre ţările din V4 şi Germania este dublu faţă de cele dintre Franţa şi Germania şi de trei ori faţă de cele dintre Italia şi Germania.

În ultimul său turneu în Balcanii de Vest, cancelarul german, Angela Merkel, a apreciat că țările din această regiune mai au un drum lung de parcurs până să adere la Uniunea Europeană.

”Mai este încă un drum lung de parcurs până când Serbia și întreaga regiune vor putea deveni, în sfârșit, membri ai Uniunii Europene, așa cum este obiectivul nostru comun. Noi, cei care suntem deja membri ai Uniunii Europene, ar trebui să nu uităm că există un interes geostrategic absolut de a include aceste ţări în Uniunea Europeană”, a adăugat Merkel, reluând o serie de argumente prezentate la începutul lunii iulie

Președinția slovenă a Consiliului Uniunii Europene urmează să organizeze la începutul lunii octombrie un summit extraordinar pentru a discuta despre revigorarea relațiilor cu cele șase țări balcanice care aspiră să devină membre ale Uniunii Europene, după întrevederile din timpul precedentelor președinții, bulgară (2018) și croată (2020), nu au adus schimbări notabile din acest punct de vedere.

Macedonia de Nord şi Albania ar fi trebuit să lanseze negocierile de aderare la sfârşitul anului trecut, dar Bulgaria refuză să permită Macedoniei de Nord să avanseze, invocând dispute lingvistice şi culturale, în timp ce Comisia Europeană insistă că Albania şi Macedonia de Nord trebuie să avanseze împreună în procesul de aderare, astfel că disputa dintre Sofia şi Skopje afectează şi Albania.

Negocierile de aderare cu Serbia şi Muntenegru, cele două state considerate a fi cele mai avansate în procesul de accedere către UE, au încetinit de asemenea, în timp ce Bosnia şi Kosovo încă nu au fost desemnate oficial drept candidate la aderarea la Uniunea Europeană. 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel critică de la tribuna ONU ”actele de război împotriva mediului înconjurător”: Omenirea trebuie să semneze ”un tratat de pace cu planeta noastră”

Published

on

© European Union, 2021

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a criticat de la tribuna Națiunilor Unite ceea ce a calificat a fi ”un act de război împotriva mediului înconjurător” care a dus la schimbările climatice și a făcut apel la un ”tratat de pace cu planeta noastră”, potrivit Politico Europe

”Suntem implicați într-un război global, care nu are tabere, nici armată și niciun teritoriu nu este cucerit sau pierdut. Cu toate acestea, acest război distruge vieți. Îngenunchează țări și provoacă suferințe inimaginabile familiilor. Mă refer la războiul pe care oamenii îl poartă împotriva naturii. Ne-am torturat planeta, am abuzat de resursele naturale, am comis acte de război împotriva mediului înconjurător. Iar acum natura ripostează, readucându-ne la realitate. Nimeni nu poate spune <<nu am știut>>. Timp de decenii, oamenii de știință au tras un semnal de alarmă, dar avertismentele lor s-au pierdut în urechi surde. Ne-am întors cu spatele, ca să nu vedem”, a deplâns președintele Consiliului European situația în discursul susținut în cea de-a 76-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.

Pentru a combate schimbările climatice, Charles Michel consideră că este nevoie ca ”oamenii să semneze un armistițiu cu natura, un tratat de pace cu planeta noastră” pentru ”generațiile viitoare”.

În egală măsură, oficialul european a făcut apel la ”cooperare mai degrabă decât la confruntare, la solidaritate mai degrabă decât la izolare, la transparență mai degrabă decât la secretomanie și dorim loialitate, respectându-ne cuvântul dat.”

Referirile lui Michel la transparență și loialitate reprezintă un ecou al criticilor puternice pe care le-a formulat la începutul acestei săptămâni la adresa SUA în legătură cu o nouă legătură strategică pe care Washingtonul a convenit-o cu Regatul Unit și Australia în zona Indo-Pacific.

Președintele american Joe Biden a încercat să liniștească apele, recunoscând după o convorbire telefonică cu președintele francez Emmanuel Macron că Washingtonul ar fi trebuit să consulte Parisul cu privire la acest pact, care a afectat o înțelegere pe care Parisul a stabilit-o în 2016 cu Canberra.

În discursul său Charles Michel a menționat că UE este principalul investitor în regiunea Indo-Pacific și un partener comercial important în această zonă.

În discursul său Charles Michel a menționat că UE este principalul investitor în regiunea Indo-Pacific și un partener comercial important în această zonă.

De altfel, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant au adoptat o comunicare comună privind Strategia UE pentru cooperare în regiunea indo-pacifică. Comunicarea comună conține acțiuni concrete de consolidare a angajamentului strategic în această regiune, în conformitate cu sarcinile încredințate de Consiliu la 19 aprilie 2021.

Punerea în aplicare a strategiei UE va include în special următoarele acțiuni:

  • Finalizarea negocierilor comerciale ale UE cu Australia, Indonezia și Noua Zeelandă; reluarea negocierilor comerciale și începerea negocierilor privind investițiile cu India; încheierea unui acord de parteneriat economic cu Comunitatea Africii Orientale; evaluarea posibilei reluări a negocierilor comerciale cu Malaysia, Filipine și Thailanda și eventuala negociere a unui acord comercial interregional cu ASEAN.
  • Încheierea de acorduri de parteneriat și cooperare (APC) cu Malaysia și Thailanda; începerea negocierilor APC cu Maldive și concretizarea deplină a viitorului nou acord de parteneriat al UE cu statele din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP).
  • Încheierea de alianțe și parteneriate verzi cu parteneri voluntari și ambițioși din regiunea indo-pacifică pentru combaterea schimbărilor climatice și a degradării mediului. Prima alianță de acest fel a fost convenită cu Japonia în mai 2021.
  • Consolidarea guvernanței oceanelor în regiune, inclusiv sporirea sprijinului UE pentru sistemele de gestionare și control în domeniul pescuitului din țările situate în regiunea indo-pacifică, combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat și punerea în aplicare a acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil.
  • Extinderea rețelei de parteneriate digitale cu partenerii din regiunea indo-pacifică, precum și explorarea posibilității unor noi acorduri de parteneriat digital cu Japonia, Republica Coreea și Singapore.
  • Accelerarea punerii în aplicare a parteneriatelor pentru conectivitate cu Japonia și India; sprijinirea partenerilor în crearea unui mediu de reglementare adecvat și facilitarea mobilizării finanțării necesare pentru îmbunătățirea conectivității pe teren între Europa și regiunea indo-pacifică.
  • Consolidarea cooperării în domeniul cercetării și inovării în cadrul programului Orizont Europa; analizarea posibilității de asociere la acest program a unor parteneri similari eligibili din regiunea indo-pacifică, cum ar fi Australia, Japonia, Republica Coreea, Noua Zeelandă și Singapore.
  • Explorarea modalităților de a asigura intensificarea mobilizărilor navale de către statele membre ale UE pentru a contribui la protejarea liniilor maritime de comunicare și a libertății de navigație în regiunea indo-pacifică, consolidând în același timp capacitatea partenerilor din regiune de a asigura securitatea maritimă.
  • Consolidarea sprijinului acordat sistemelor de sănătate și pregătirilor în caz de pandemie în țările cel mai puțin dezvoltate din regiunea indo-pacifică, consolidarea cercetării colaborative privind bolile transmisibile în contextul programului de cercetare Orizont Europa.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Conferința privind viitorul Europei: Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, consideră că UE are nevoie de un președinte ales de cetățenii europeni: Va avea mai multă legitimitate în reprezentarea UE

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, propune crearea unui nou portofoliu la nivel european, acela de președinte al Uniunii Europene, ales de cetățenii europeni pe liste electorale transnaționale.

”Avem foarte mulți președinți: al Comisiei, al Parlamentului, al Consiliului European. Propunerea noastră este aceea de a avea un președinte al Uniunii Europene, ar putea fi cel la Comisiei Europene sau al Consiliului European sau comasarea acestor două poziții. Ce este important este să oferim cetățenilor să aibă un cuvânt de spus în alegerea acestui președinte. Dacă vom avea un președinte ales al Uniunii Europene, acest președinte va avea mai multă legitimitate în reprezentarea UE”, a explicat Dacian Cioloș la evenimentul de deschidere a Future of Europe Youth Summit (FEYS), un eveniment oficial pregătit de tineri pentru tineri în cadrul Conferinței privind viitorul Europei.

Președintele Consiliului European, numit de șefii de stat sau de guvern ai țărilor membre UE pentru un mandat de 2 ani și jumătate cu posibilitate de reînnoire, conduce lucrările prin care Consiliul European stabileşte direcţia şi priorităţile politice generale ale UE, în cooperare cu Comisia Europeană, promovează coeziunea şi consensul în cadrul Consiliului European și reprezintă UE pe plan extern, în chestiuni legate de securitate şi afaceri externe.

De cealaltă parte, președintele Comisiei Europene, desemnat de asemenea de liderii UE, furnizează orientări politice Comisiei, convoacă şi prezidează colegiul comisarilor europeni, conduce activităţile Comisiei de punere în aplicare a politicilor UE, participă la reuniunile G7, contribuie la dezbaterile majore din Parlamentul European şi la cele dintre guvernele statelor membre, în cadrul Consiliului Uniunii Europene.

Ideea introducerii listelor electorale transnaționale, propunere mai veche care a căpătat avânt după sprijinul arătat de președintele Franței, Emmanuel Macron, a fost respinsă în luna februarie a anului 2018 de Parlamentul European, dar a fost reluată de Dacian Cioloș în contextul negocierilor referitoare la pachetul de nume pentru funcțiile instituțiilor europene, din 2019.

Ursula von der Leyen, pe atunci candidat nominalizat de liderii UE pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, și-a arătat sprijinul pentru introducerea acestor liste.

Conferința privind viitorul Europei, ale cărei concluzii urmează să fie prezentate în primăvara anului 2022, în timpul președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, oferă acest prilej de revizuire a aspectelor legate de modul în care funcționează Uniunea Europeană, inclusiv cel legat de nevoia de unanimitate la nivelul statelor membre pentru adoptarea unor decizii privind politică externă, de exemplu.

În intervenția sa la evenimentul mai sus amintit, Dacian Cioloș a subliniant nevoie de a face tranziția ”de la vetocrație la democrație.”

”Știți că multe decizii la nivel european sunt blocate pentru că aceste decizii trebuie adoptate prin unanimitate. Toate statele membre trebuie să fie de acord, ceea ce înseamnă că un singur stat membru poate bloca orice decizie, din diferite considerente. Când vorbim de politică externă sau de aplicarea sancțiunilor, de exemplu, împotriva Belarusului sau a unor state care nu respectă drepturile omului, acest mecanism devine o problemă. Acesta este motivul pentru care dorim să propunem o amendare a tratatului astfel încât să renunțăm la această unanimitate pentru unele decizii importante. Ideea este aceea de a permite o evoluție privind calitatea procesului decizional la nivel european pentru a fi capabili să luăm rapid decizii”, a explicat Cioloș, într-o aluzie la diferitele situații în care Ungaria a apelat la dreptul său de veto. 

Consiliul trebuie să voteze în unanimitate într-o serie de chestiuni pe care statele membre le consideră sensibile. De exemplu:

  • politica externă și de securitate comună (cu excepția anumitor cazuri clar definite care necesită majoritate calificată, de exemplu numirea unui reprezentant special);
  • cetățenie (acordarea unor drepturi noi cetățenilor UE);
  • aderarea la UE;
  • armonizarea legislației naționale privind impozitarea indirectă;
  • finanțele UE (resursele proprii, cadrul financiar multianual);
  • anumite dispoziții din domeniul justiției și afacerilor interne (procurorul european, dreptul familiei, cooperarea polițienească operațională etc.);
  • armonizarea legislației naționale din domeniul securității sociale și protecției sociale.

În plus, votul în unanimitate este necesar pentru a permite Consiliului să se îndepărteze de la propunerea Comisiei atunci când Comisia nu poate fi de acord cu modificările aduse la propunerea sa. Această regulă nu se aplică actelor care trebuie să fie adoptate de Consiliu la recomandarea Comisiei, de exemplu actele din domeniul coordonării economice. În cazul votului în unanimitate, abținerea nu împiedică luarea unei decizii.

Ungaria a apelat în ultimele luni la dreptul său de veto pentru a bloca acțiune ale UE privind politica externă. În 2020, aceasta a îndemnat Uniunea Europeană să ridice sancțiunile impuse asupra Belarusului, unde, în luna mai, regimul lui Lukașenko a avut o nouă manifestare contrară valorilor democratice prin deturnarea unui avion de pasageri, care plecase de la Atena și se îndrepta spre Vilnius, pentru a-l aresta pe jurnalistul disident Roman Protasevici și pe iubita acestuia, Sofia Sapega, aflați la bordul aeronavei.

Tot anul trecut, în toamnă, premierul Executivului de la Budapesta a îndemnat UE să anuleze sancţiunile impuse Rusiei, făcând presiuni pentru o reluare a comerţului cu Moscova.

În egală măsură, Viktor Orban a blocat la 16 aprilie 2021 o declarație a Uniunii Europene cu privire la atacurile Chinei la adresa protestatarilor pro-democrație din Hong Kong, menită să arate sprijinul european față de demersul Regatului Unit și al Statelor Unite în susţinerea drepturilor omului în Hong Kong. Mai recent, Budapesta a refuzat de asemenea să sprijine o declaraţie care făcea apel la un armistiţiu între Israel şi palestinieni.

Să nu uităm că Budapesta și Varșovia au amenințat anul trecut că vor bloca adoptarea bugetului multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 și fondului de redresare ca urmare a noilor prevederi potrivit cărora fondurile europene vor fi condiționate de respectarea statutul de drept. 

Este lesne de înțeles de ce aceste două state au adoptat o poziție comună cu privire la acest aspect, acestea fiind singurele țăriîmpotriva cărora a fost activat Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene ca urmare a deciziilor adoptate de cele două administrații ce au intrat în conflict cu princiiple democratice și statul de drept, piloni pe care s-a construit ”visul european” numit Uniunea Europeană.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
POLITICĂ13 hours ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

INDIA14 hours ago

Liderii SUA, Japoniei, Indiei și Australiei pledează pentru o regiune indo-pacifică ”fără a fi intimidată de presiuni” și își asumă să ”își dubleze eforturile pentru a fi o forță pentru securitatea regională”

MAREA BRITANIE15 hours ago

MAE: De la 1 octombrie, românii nerezidenți vor putea intra în Regatul Unit exclusiv în baza pașaportului valabil

U.E.15 hours ago

Premierul Viktor Orban apreciază că Balcanii vor reprezenta ”următoarea mare oportunitate” pentru Uniunea Europeană: Progresul economic al UE va veni din această regiune

CONSILIUL EUROPEAN17 hours ago

Charles Michel critică de la tribuna ONU ”actele de război împotriva mediului înconjurător”: Omenirea trebuie să semneze ”un tratat de pace cu planeta noastră”

INTERNAȚIONAL18 hours ago

Criza submarinelor: Boris Johnson încearcă să redreseze relațiile franco-britanice și îi propune lui Emmanuel Macron o ”restabilire a cooperării”. Președintele Franței, răspuns glacial: Aștept propunerile

Dacian Cioloș19 hours ago

Conferința privind viitorul Europei: Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, consideră că UE are nevoie de un președinte ales de cetățenii europeni: Va avea mai multă legitimitate în reprezentarea UE

POLITICĂ20 hours ago

Criza submarinelor: Președintele PMP, Cristian Diaconescu: O criză comercială, cum este cea provocată de Franța, nu poate declanșa așteptări geopolitice

S&D22 hours ago

Miniștrii muncii din PES: Uniunea Europeană trebuie să combată dezechilibrele sociale. Bunăstarea este un indicator vital pentru politici de succes

GENERAL22 hours ago

România a găzduit prima ediție a Săptămânii Mondiale a Francofoniei Științifice. Ministrul Sorin Cîmpeanu, ales președinte al celei mai mari organizații academice internaționale, Agenția Universitară a Francofoniei

POLITICĂ13 hours ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU3 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru4 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU4 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI4 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU4 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL5 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI1 week ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI1 week ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

Team2Share

Trending