Liderul formaţiunii conservatoare Noua Democraţie, Kyriakos Mitsotakis, a depus luni jurământul şi a preluat funcţia de prim-ministru al Greciei în cadrul unei ceremonii desfăşurate la numai o zi de la victoria partidului său în alegerile generale anticipate, transmite Agerpres, citând EFE.
Spre deosebire de predecesorul său, liderul de stânga Alexis Tsipras, notează EFE, Kyriakos Mitsotakis a optat pentru un jurământ religios rostit în faţa arhiepiscopului Atenei, Ieronim al II-lea, şi a mai multor reprezentanţi ai bisericii ortodoxe elene.
În alegerile de duminică, Noua Democraţie a obţinut majoritatea absolută cu 39,8% din voturi şi 158 din cele 300 de mandate parlamentare, în timp ce formaţiunea Syriza a întrunit 31,5% din preferinţele alegătorilor, ceea ce reprezintă un număr de 86 de deputaţi.
Potrivit EFE, învingătorul alegerilor generale din Grecia, Kyriakos Mitsotakis, exponent al unui curent modernizator al conservatorismului, şi-a propus eliberarea ţării sale de ceea ce el consideră ca fiind idei învechite de stânga şi transformarea statului elen, cu o politică de impozite joase, într-un paradis al mediului antreprenorial.
La Trei ani şi jumătate după ce a devenit, la 48 de ani, cel mai tânăr lider al formaţiunii conservatoare Noua Democraţie, Kyriakos Mitsotakis şi-a condus partidul, într-un interval de 40 de zile, la două victorii zdrobitoare – alegeri europene și naționale – asupra partidului de stânga Syriza al premierului Alexis Tsipras, care a guvernat ţara din ianuarie 2015.
Victoria lui Mitsotakis a fost deja salutată de președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, care a afirmat că ”demnitatea, rezistența și angajamentul european al grecilor impune respect”.
De asemenea, trimful politic al Noii Democrații era așteptat, giuvernul lui Tsipras fiind acuzat că şi-a ”trădat” electoratul prin acceptarea măsurilor de austeritate impuse de instituţiile europene şi de creditorii internaţionali, deşi când a ajuns la putere în 2015 el a promis că va pune capăt austerităţii.
La acel moment, premierul Alexis Tsipras a practicat o atitudine populistă, intrând într-o coliziune politică cu partenerii și cu instituțiile europene, iar evenimentele culminând cu un referendum la 5 iulie 2015, în cadrul căruia 61,3% dintre cetățenii eleni au respins planul de salvare de 86 de miliarde de euro propus de UE, condiţii pe care însă, după referendum, guvernul lui Tsipras le-a aplicat în mare parte și care au fost încheiate în august 2018.
