Connect with us

INTERNAȚIONAL

Grecia are un nou prim-ministru: Kyriakos Mitsotakis a depus jurământul și promite să transforme țara ”într-un paradis antreprenorial”

Published

on

© Kyriakos Mitsotakis/ Facebook

Liderul formaţiunii conservatoare Noua Democraţie, Kyriakos Mitsotakis, a depus luni jurământul şi a preluat funcţia de prim-ministru al Greciei în cadrul unei ceremonii desfăşurate la numai o zi de la victoria partidului său în alegerile generale anticipate, transmite Agerpres, citând EFE.

Spre deosebire de predecesorul său, liderul de stânga Alexis Tsipras, notează EFE, Kyriakos Mitsotakis a optat pentru un jurământ religios rostit în faţa arhiepiscopului Atenei, Ieronim al II-lea, şi a mai multor reprezentanţi ai bisericii ortodoxe elene.

În alegerile de duminică, Noua Democraţie a obţinut majoritatea absolută cu 39,8% din voturi şi 158 din cele 300 de mandate parlamentare, în timp ce formaţiunea Syriza a întrunit 31,5% din preferinţele alegătorilor, ceea ce reprezintă un număr de 86 de deputaţi.

Potrivit EFE, învingătorul alegerilor generale din Grecia, Kyriakos Mitsotakis, exponent al unui curent modernizator al conservatorismului, şi-a propus eliberarea ţării sale de ceea ce el consideră ca fiind idei învechite de stânga şi transformarea statului elen, cu o politică de impozite joase, într-un paradis al mediului antreprenorial.

La Trei ani şi jumătate după ce a devenit, la 48 de ani, cel mai tânăr lider al formaţiunii conservatoare Noua Democraţie, Kyriakos Mitsotakis şi-a condus partidul, într-un interval de 40 de zile, la două victorii zdrobitoare – alegeri europene și naționale – asupra partidului de stânga Syriza al premierului Alexis Tsipras, care a guvernat ţara din ianuarie 2015.

Victoria lui Mitsotakis a fost deja salutată de președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, care a afirmat că ”demnitatea, rezistența și angajamentul european al grecilor impune respect”.

De asemenea, trimful politic al Noii Democrații era așteptat, giuvernul lui Tsipras fiind acuzat că şi-a ”trădat” electoratul prin acceptarea măsurilor de austeritate impuse de instituţiile europene şi de creditorii internaţionali, deşi când a ajuns la putere în 2015 el a promis că va pune capăt austerităţii.

La acel moment, premierul Alexis Tsipras a practicat o atitudine populistă, intrând într-o coliziune politică cu partenerii și cu instituțiile europene, iar evenimentele culminând cu un referendum la 5 iulie 2015, în cadrul căruia 61,3% dintre cetățenii eleni au respins planul de salvare de 86 de miliarde de euro propus de UEcondiţii pe care însă, după referendum, guvernul lui Tsipras le-a aplicat în mare parte și care au fost încheiate în august 2018.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Fostul lider sovietic Mikhail Gorbaciov denunță ,,o epocă a politicii militarizate” și face apel la Rusia și SUA să poarte discuții privind controlul armelor nucleare

Published

on

Fostul lider sovietic Mikhail Gorbaciov a avertizat vineri că lumea se aruncă într-o epocă periculoasă a politicii militarizate și făcut apel la Moscova și Washington să se reunească de urgență pentru discuții legate de controlul armelor nucleare, potrivit cotidianului Izvestia, preluat de Reuters

Gorbaciov, ale cărui reforme privind controlul armelor în anii ’80 au contribuit la încetarea Războiului Rece, a făcut aceste declarații pentru cotidianul Izvestia la două luni de la încetarea Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare (INF) semnat în 1987.

„Există tendințe periculoase – toate sunt la vedere. Aș sublinia două dintre ele: nerespectarea dreptului internațional și  militarizarea politicii mondiale ”, a spus Gorbaciov.

SUA au testat o rachetă de croazieră cu rază medie, la câteva săptămâni după ce s-au retras dintr-un tratat-cheie cu Rusia, care interzicea astfel de arme nucleare.

SUA și NATO au acuzat Rusia de încălcarea acestui acord strategic prin producerea și deținerea rachetei de croazieră 9M729/ SSC-8, despre care Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică spun că este mobilă, dificil de depistat și că poate lovi orice oraș european.

Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare încheiat în 1987 între SUA și URSS a intrat în istorie pe 2 august 2019, după ce Statele Unite și Rusia și-au anunțat aproape concomitent retragerea din acordul ce prezerva echilibrul strategic în Europa, un deznodământ anticipat în urmă cu șase luni când Washington-ul a anunțat începerea procesului de retragere, acuzând Rusia că a încălcat în ultimii ani acest tratat.

În replică, Rusia a testat la câteva zile distanță de testul similar al amercanilor două rachete balistice Sineva și Bulava, lansate de pe două submarine din regiunea polară a Oceanului Arctic și din Marea Barents. Potrivit Ministerului Apărării rus, exerciţiul a fost ordonat de președintele Vladimir Putin.

De asemenea, liderul rus declara în urmă cu două luni că ,,Rusia va fi constrânsă să dezvolte rachete similare” cu cele ale SUA, în același timp dând ordin ministerelor Apărării şi de Externe, precum şi serviciilor de informaţii ruse, să urmărească ,,cu atenţie” iniţiativele luate de Washington în acest domeniu.

Președintele rus a mai spus că, până la dezvoltarea unor noi sisteme de rachete, Rusia se va apăra împotriva ameninţărilor apărute după încetarea Tratatului INF cu mijloacele pe care le are deja la dispoziţie: rachete cu lansare aeriană X-101 şi Kinjal, cu lansare de pe mare Kalibr, precum şi cu sisteme de perspectivă, între care sistemul hipersonic Zircon.

 

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Banca Mondială și FMI transmit că deblocarea impasului privind Brexit va întări perspectivele de creștere ale economiei globale

Published

on

© Pete Linforth/Pixabay

Deblocarea impasului privind Brexitul, prin încheierea unui noi acord de retragere între Uniunea Europeană și Regatul Unit,va întări perspectivele de creştere ale economiei mondiale, atât pentru statele bogate, cât şi pentru cele în curs de dezvoltare, a declarat preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, potrivit Reuters, preluat de Agerpres

Uniunea Europeană și Marea Britanie au anunțat joi dimineață că au ajuns la un acord privind Brexit-ul, după negocieri-maraton care s-au prelungit târziu în noapte.

Protocolul revizuit oferă o soluție operativă din punct de vedere legal, care evită o frontieră dura pe insula irlandeză, protejează economia și Acordul de Vinerea Mare (Belfast) sub toate dimensiunile sale și protejează integritatea pieței unice a UE.

,,Dacă va exista claritate în acest proces, va fi stimulată puţin şi creşterea economică”, le-a spus jurnaliştilor Malpass, după acordul anunţat joi de UE şi Marea Britanie, a cincea mare economie mondială.

Incertitudinile legate de Brexit au afectat comerţul şi perspectivele economice atât în cazul Marii Britanii cât şi al UE. Rezolvarea acestei probleme va aduce beneficii atât pentru Regatul Unit şi blocul comunitar, cât şi pentru economiile în curs de dezvoltare, a apreciat Malpass.

Şi directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a numit acordul ,,o veste bună”, exprimându-şi speranţa că voinţa de a finaliza acordul este comună tuturor părţilor implicate.

Georgieva le-a declarat jurnaliştilor că FMI a estimat o creştere a economiei Marii Britanii cu 3,5%-5% mai redusă în cazul unui Brexit fără acord, care ar afecta cu 0,5% avansul PIB-ului UE. Chiar şi cu un acord, economia britanică va pierde 2%, a avertizat Georgieva.

Noul acord prevede că Irlanda de Nord va fi o parte a teritoriului vamal al Marii Britanii, însă va respecta regulile vamale ale Uniunii Europene pentru produsele exportate către UE. De asemenea, în cazul frontierei irlandeze va exista și un mecanism de rabat, detaliile find încă necunocute, însă această soluție pare agreată de ambele părți, în contextul în care guvernul Johnson a respins fără echivoc mecanismul de backstop (plasa de siguranță) negociată de fostul executiv al Theresei May.

Principala schimbare în Declarația politică, care însoțește acordul de retragere, se referă la viitoarea relație economică UE-Marea Britanie, în care actualul guvern britanic a optat pentru un model bazat pe un acord de liber schimb. Declarația politică confirmă ambiția de a încheia un acord de liber schimb, fără tarife, între UE și Marea Britanie și afirmă că angajamentele solide, asumate de cele două părți, bazate pe un mediu concurețial echitabil, ar trebui să asigure o concureță echitabilă.

Majoritatea celorlalte prevederi ale acordului – drepturile cetățenilor, angajamentele financiare ale Regatului Unit și perioada de tranziție – au rămas în termenii negociați anterior.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene reuniți în formatul articolului 50, fără Marea Britanie, și-au dat acceptul cu privire la Acordul privind retragerea Marii Britanii din UE și invită Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene să adopte toți pașii necesari pentru ca acest acord să intre să intre în vigoare la data de 1 noiembrie 2019.

În acest context, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a respins varianta acordării unei noi prelungiri pentru Brexit, explicând că nu mai există un motiv care să susțină o prelungire, acordul la care negociatorii britanici și cei europeni au ajuns după runde de discuții-maraton fiind unul ”corect, echilibrat”, care garantează pacea și stabilitea pe insula irlandeză.

Această poziție pare menită să pună presiune pe parlamentarii britanici, dar și să fie un mesaj care ar putea însemna că, după trei ani de la referendumului din 23 iunie 2016 și un acord respins deja de trei ori de Camera Comunelor, Bruxelles-ul nu mai are dorința de a deschide din nou negocierile. 

De altfel, în conferința de presă comună cu premierul britanic Boris Johnson, Juncker a precizat că UE va începe negocierile cu Marea Britanie privind viitoarele relații imediat după ratificarea acordului, la 1 noiembrie. 

Camera Comunelor va avea sâmbătă o reuniune extraordinară în cadrul căreia noul acord va fi supus la vot. Premierul conservator Boris Johnson le-a cerut deputaţilor să voteze documentul care permite o retragere ordonată a Regatului Unit din UE pe 31 octombrie.

Citiți și Acordul pentru Brexit coincide cu moștenirea lui Tusk și a lui Juncker, aflați la final de mandat: Ușa va fi întotdeauna deschisă dacă prietenii noștri britanici decid să se întoarcă într-o zi

Dar refuzul laburiştilor lui Jeremy Corbyn şi al unioniştilor nord-irlandezi (DUP) de a susţine acordul, plus opoziţia liberal-democraţilor faţă de ieşirea din UE, reduc considerabil şansele ca acesta să treacă de votul Camerei Comunelor. Conservatorii dețin 288 de mandate în Camera Comunelor, în timp ce numărul total al membrilor este 650. Astfel, o majoritate simplă poate fi constituită din minim 326 de parlamentari.

În această eventualitate, reamintim că la 4 septembrie parlamentarii britanici au aprobat o lege prin care îl obligă pe Boris Johnson să ceară prelungirea Brexit-ului până la 31 ianuarie 2020 dacă un acord nu este adoptat. De asemenea, o eventuală solicitare din partea lui Boris Jonson, care exclude această opțiune și avertizează că Marea Britanie va părăsi UE la 31 octombrie chiar și fără un acord, trebuie aprobată şi de liderii europeni.

Continue Reading

NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg: Voi lucra cu Mircea Geoană, noul meu secretar general adjunct, pentru consolidarea Alianței Nord-Atlantice

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a transmis joi, într-o postare pe Twitter că va lucra cu Mircea Geoană, noul secretar general adjunct al organizației, pentru consolidarea Alianței Nord-Atlantice.

Un călduros bun venit pentru noul meu secretar general adjunct, Mircea Geoană! Aștept cu nerăbdare să lucrăm împreună pentru a consolida NATO mai departe. Vei construi în baza moștenirii solide pe care a lăsat-o Rose Gottemoeller, o campioană al Alianței noastre transatlantice. Ne va lipsi tuturor”, scris Stoltenberg, pe Twitter.

 

Mircea Geoană și-a preluat joi, 17 octombrie, mandatul de secretar general adjunct al NATO, cea mai înaltă poziție ocupată de un român în ierarhia Alianței Nord-Atlantice, conform unei decizii anunțată în vara acestui an de secretarul general Jens Stoltenberg.

Diplomatul român Mircea Geoană își preia poziția de secretar general adjunct al NATO. El este primul secretar general adjunct care provine din Europa Centrală și de Est”, se arată într-un comunicat al NATO, în care este menționat că Geoană o înlocuiește în funcție pe Rose Gottemoeller, din SUA, prima femeie secretar general adjunct din istoria Alianței.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a decis la 17 iulie 2019 să-l numească pe Mircea Geoană din România în calitate de următor secretar general adjunct. 

Sunt bucuros să anunț numirea lui Mircea Geoană drept următorul secretar general adjunct. Este un avocat ferm al legăturii transatlantice și va aduce o experiență îndelungată în calitate de om de stat și diplomat acestui post. El va fi primul român care va deține această poziție de rang înalt”, a transmis Jens Stoltenberg, cu acea ocazie, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.


Citiți și 

România dă primul est-european în conducerea NATO: Mircea Geoană a fost numit secretar general adjunct al NATO

Jens Stoltenberg, după ce l-a numit pe Mircea Geoană în funcția de secretar general adjunct al NATO: Va fi primul român care va deține această poziție

Mircea Geoană, prima reacție după ce a fost numit numărul doi în NATO: Reprezintă o recunoaștere a contribuției României în cadrul Alianței Nord-Atlantice

Ce responsabilități va avea Mircea Geoană în calitate de secretar general adjunct al NATO

MAE: Numirea lui Mircea Geoană ca secretar general adjunct, cea mai înaltă poziție ocupată de România în ierarhia NATO


Până în prezent, poziția de secretarul general adjunct al NATO a fost ocupată de oficiali și reprezentanți din Olanda, Italia, Turcia, Canada și Statele Unite.

Anterior lui Mircea Geoană, cea mai importantă poziție deținută de România în cadrul NATO a fost postul de asistent al secretarului general al NATO pentru provocări de securitate emergente din cadrul Alianței Nord-Atlantice, deținut de ambasadorul Sorin Ducaru. Totodată, din anul 2010, purtătorul de cuvânt al NATO este o româncă, fosta jurnalistă BBC Oana Lungescu.

Mircea Geoană este fondatorul și președintele Institutului Aspen România. A fost anterior președinte al Senatului României (2008-2011), ministru al Afacerilor Externe (2000-2004) și ambasador al României în Statele Unite (1996-2000). El își va ocupa noua funcție la mijlocul lunii octombrie 2019.

În perioada în care Geoană a fost ambasador al României în SUA, Washington-ul și Bucureștiul au lansat Parteneriatului Strategic bilateral, iar Emil Constantinescu a devenit primul și singurul președinte român care s-a adresat Congresului SUA.

Numirea lui Geoană în această poziție are loc în același an în care NATO aniversează șapte decenii de la înființare, iar România 15 ani de când este membru al Alianței.

Mai mult, în calitate de ministru de Externe al României în perioada 2000-2004, Mircea Geoană a reprezentat țara noastră la ceremonia de arborare pentru prima dată a drapelului național la sediul NATO, la 2 aprilie 2004.

Puteți citi pe larg despre
Aniversarea a 70 ani de la înființarea NATO
Aniversarea a 15 ani de la aderarea României la NATO

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending