Premierul Viorica Dăncilă a transmis președintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, propunerea de comisar european interimar și portofoliile vizate de România în viitoarea componență a Comisiei Europene, între care se numără cele pe Energie, Transporturi, Mediu sau Politică de vecinătate, informează Digi24 și Mediafax citând surse politice.
Potrivit surselor menționate, premierul Viorica Dăncilă și președintele Klaus Iohannis au discutat telefonic pe marginea acestor chestiuni și au convenit să susțină varianta unui comisar interimar, propunerea PSD în acest sens fiind fostul eurodeputat și vicepreședinte al Parlamentului European, Ioan Mircea Pașcu.
În scrisoarea transmisă, conform surselor citate, premierul Dăncilă a propus ca, în cazul în care se acceptă propunerea de comisar interimar, acesta să nu mai încaseze salariu și după terminarea mandatului, așa cum este procedura.
Propunerea României apare după ce Jean-Claude Juncker a decis săptămâna trecută să transfere temporar către alți comisari portofoliile pe care le-au deținut Andrus Ansip și Corina Crețu în executivul european după ce ambii au demisionat din funcții pentru a-și prelua mandatele de europarlamentar. Decizia lui Juncker a fost argumentată de acesta anterior, spunând că numirea unor comisari interimari pentru o perioadă atât de scurtă, actuala Comisie încheindu-și mandatul la 31 octombrie 2019, nu ar justifica pensia ulterioară.
Pe de altă parte, în scrisoare sunt menționate și preferințele României cu privire la portofoliul pe care comisarul din partea țării noastre al urma să îl ocupe în viitoarea Comisie Europeană, fiind menționate portofoliile pentru Transporturi, Energie, Mediu și Politică de Vecinătate.
Cu toate acestea, ministrul afacerilor externe Teodor Meleșcanu a declarat la finele săptămânii trecute că ”nu sunt foarte optimist că vom avea un portofoliu foarte gras în viitoarea Comisie Europeană”, făcând referire la ultimele două portofolii deținute de comisarii români, agricultură, respectivă politică regională.
Noul portofoliu ar urma să fie negociat împreună cu viitorul președinte al Comisiei Europene, cel mai probabil Ursula von der Leyen, nominalizarea sa în fruntea Comisiei Europene urmând a fi supusă unui vot în plenul Parlamentului European pe 16 iulie. În cadrul aceleiași sesiuni plenare, 15-18 iulie, România își va prezenta bilanțul primului său mandat la președinția Consiliului Uniunii Europene.
În cazul în care întrunește majoritatea – minim 376 de voturi -, von der Leyen va trebuie să își definitiveze componența Colegiului Comisarilor până la finalul lunii iunie, ultima săptâmână din luna august și luna septembrie fiind dedicate audierilor celor propuși în Comisiile de specialitate ale Parlamentului European.
Mai mult, lui von der Leyen i-a fost solicitat de către șefii de stat sau de guvern să realizeze un echilibru geografic în viitoarea Comisie Europeană prin atribuirea unor funcții de vicepreședinți ai Comisiei Europene și membrilor Colegiului care provin din Europa de Est, în condițiile în care pachetul de nume votat de liderii europeni pentru șefia instituțiilor UE nu conține niciun reprezentant din țările care au aderat la UE din 2004 încoace.
De la aderarea sa la Uniunea Europeană, România a avut trei portofolii de comisar: multilingvism (Leonard Orban, 2007-2009), agricultură (Dacian Cioloș, 2010-2014) și politică regională (Corina Crețu, 2014-2019).
