Connect with us

U.E.

Alexis Tsipras, premierul populist care respingea măsurile de austeritate în 2015, anunță sfârșitul „Odiseii moderne” și al recesiunii pentru Grecia

Published

on

Grecia “îşi reia astăzi destinul în propriile mâini”, şi-a exprimat marţi marea satisfacţie premierul grec Alexis Tsipras, într-un mesaj televizat transmis de pe insula Itaca, simbol al lungii călătorii a lui Ulise, relatează AFP.

Dorind să marcheze prima zi a “noii ere” pentru ţara sa “debarasată” de planurile de ajutor internaţional şi de tutela creditorilor, care au durat opt ani, Alexis Tsipras s-a deplasat în insula Itaca, în Marea Ionică, punctul de plecare şi de întoarcere a lui Ulise în Odiseea lui Homer, pentru a anunţa că “o nouă zi răsare” pentru Grecia, informează Agerpres.

O zi istorică (…), cea a sfârşitului politicilor de austeritate şi a recesiunii“, a declarat el.

Odiseea modernă pe care ţara noastră a traversat-o din 2010 a luat sfârşit“, a mai declarat premierul grec în această alocuţiune de circa zece minute.

Acest mesaj a vrut să pecetluiască sfârşitul celor opt ani de tutelă strictă asupra ţării sale, sub “menghina” UE şi FMI şi care a durat din 2010 până în prezent, mai amintește sursa citată.

Asistența financiară în valoare de până la 86 de miliarde euro din cadrul programului a fost acordată după o vară a anului 2015 tensionată pe plan european. În funcție de câteva luni la acel moment, premierul Alexis Tsipras a practicat o atitudine populistă, intrând într-o coliziune politică cu partenerii și cu instituțiile europene, iar evenimentele culminând cu un referendum la 5 iulie 2015, în cadrul căruia 61,3% dintre cetățenii eleni au respins planul de salvare propus de UE.

Tsipras, care în ultimii ani a fost prezență constantă la reuniunile socialiștilor europeni, s-a remarcat în 2015, atât prin referendumul derulat, cât și printr-o dispută aprinsă în plenul Parlamentului European cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și cu eurodeputații.

Luni, liderii UE, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, dar şi liderii german şi francez, au salutat ieşirea Greciei din planurile de ajutorare, lăudând “eforturile şi sacrificiile grecilor”, precum şi “solidaritatea” europenilor în timpul crizei datoriei.

Reamintim că acest program derulat sub Mecanismul european de stabilitate – o instituție financiară creată de statele membre din zona euro în 2012 – a fost cel de-al treilea program de ajustare macroeconomică pentru Grecia, care a început la 19 august 2015 și a fost programat să se deruleze până la data de 20 august 2018.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Ministrul francez al finanțelor, Bruno Le Maire: Statul se va asigura că Renault nu va lua decizii care să afecteze locurile de muncă din Franța

Published

on

© Bruno Le Maire/ Twitter

Ministrul francez al finanțelor, Bruno Le Maire, a avertizat marți producătorul de automobile Renault împotriva  închiderii unor uzine din Franța și a reducerii locurilor de muncă din această țară, după ce producătorul auto a anunțat reduceri de costuri săptămâna trecută, informează Agerpres.

Renault a raportat săptămâna trecută prima sa pierdere anuală într-un deceniu care a declanșat un angajament de reducere a costurilor cu 2 miliarde de euro (2,2 miliarde de dolari) în următorii trei ani, în cadrul unui plan care ar putea afecta și fabricile din Franța,  potrivit directorului general interimar al companiei Clotilde Delbos, care a anunțat că nu există „tabuuri” cu privire la posibila închidere a fabricilor în Franța.

Zguduit de scandalul în care este implicat fostul CEO al partenerului strategic Nissan, Carlos Ghosn, și slăbit de schimbările în curs în industria auto, grupul francez a înregistrat o pierdere netă de 141 milioane de euro în 2019, o premieră din 2009 încoace. Nici pentru 2020, Renault nu este mai optimistă și preconizează noi scăderi. Prognozele au fost parțial confirmate de cifrele pentru ianuarie: grupul (care include Alpine, Dacia, Lada) a înregistrat livrări în scădere cu 16,3%.

În plus, Delbos a recunoscut că Renault şi aliatul său japonez Nissan dispun de capacităţi de producţie excedentare şi a promis că în luna mai a acestui an va fi făcut un anunţ în acest sens. Renault şi Nissan încearcă să îşi îmbunătăţească performanţele prin punerea în comun a tehnologiilor şi uzinelor lor.

Cu toate acestea, Le Maire a avertizat că „statul își va juca rolul de acționar al Renault pentru a se asigura că alegerile care vor fi făcute nu vor afecta negativ locurile de muncă și fabricile din Franța”, le-a spus Le Maire jurnaliștilor aflați la Bruxelles.

Guvernul francez este principalul acționar al Renault, cu o participație de 15%  și două poziții în consiliul director.

Ministrul a mai spus, de asemenea, că guvernul va discuta cu producătorul auto și va rămâne „foarte vigilent” cu privire la strategia sa de reducere a costurilor.

Le Maire a discutat duminică despre planul industrial al Renault într-un apel telefonic cu președintele companiei Jean-Dominique Senard și a punctat că dialogul va continua. Deși a recunoscut nevoia Renault de a se adapta pentru a face față noilor provocări de pe piață, ministrul de finanțe a subliniat că că schimbările ar trebui să țină seama de interesele pe termen lung ale companiei în Franța.

 

Continue Reading

U.E.

Noul președinte croat Zoran Milanovic promite să lupte împotriva corupției: Sistemul judiciar şi mass-media trebuie să lucreze la dezvoltarea mecanismelor împotriva corupţiei din interiorul propriilor rânduri

Published

on

© Zoran Milanovic/ Facebook

Noul președinte croat, Zoran Milanovic, a depus marți jurământul și a promis să lupte împotriva corupției, anunță DPA, citat de Agerpres.

În primul său discurs în calitate de șef al statutul care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, Milanovic a cerut tuturor partidelor croate să lucreze împreună împotriva corupției ce afectează toate sferele vieții, inclusiv împotriva eforturilor de a ascunde problema schimbărilor climatice.

Cred că există o singură cale adecvată – sprijinul complet şi activ pentru comunitatea ştiinţifică şi pentru sistemul judiciar independent şi mass-media”, a declarat Zoran Milanovic după preluarea oficială a funcţiei.

”Dar oamenii de ştiinţă, sistemul judiciar şi mass-media trebuie să lucreze continuu la dezvoltarea mecanismelor împotriva necinstei şi corupţiei din interiorul propriilor rânduri”, a completat acesta.

Zoran Milanovic, în vârstă de 53 de ani, fost premier social-democrat al Croației până în ianuarie 2016 care a lucrat în Ministerul de Externe croat înainte de a intra în politică, a înfrânt-o pe Kolinda Grabar-Kitarovic, candidata Uniunii Democrate Croate (HDZ), reușind să obțină 53.25%.

Funcţia de preşedinte este în mare parte ceremonială în Croaţia, dar şeful statului are un cuvânt de spus în apărare şi diplomaţie.

Continue Reading

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a fost numit vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European

Published

on

© Dan Motreanu/ Facebook

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a fost numit vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European, informează europarlamentarul pe pagina sa de Facebook.

”Am fost numit vicepreședinte al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară din Parlamentul European, poate cea mai importantă comisie a acestui mandat, având în vedere competențele exclusive pe majoritatea propunerilor legislative din cadrul Pactului Ecologic European care va stabili un nivel ridicat de protecție a mediului, tranziția către o economie curată și o bună calitate a vieții pentru cetățeni”, a scris Motreanu.

 

În perioada 2017-2019, Comisia ENVI a fost condusă de fostul europarlamentar și actual comisar european Adina Vălean, aceasta fiind primul român președinte de comisie europarlamentară. 

Anterior numirii lui Motreanu, una din funcțiile de vicepreședinte al Comisiei ENVI a fost deținută de eurodeputatul Cristian Bușoi, însă acesta a fost ales președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE).

Dan Motreanu se află la primul mandat de deputat în Parlamentul European, unde activează ca membru plin în Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor și ca membru supleant în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală și în Comisia pentru cultură și educație. De asemenea, eurodeputatul face parte și din trei delegații parlamentare: Delegația la Comisia parlamentară mixtă UE-Chile, Delegația la Adunarea Parlamentară Euro-Latinoamericană și Delegația pentru relațiile cu Japonia.

Anterior mandatului de europarlamentar, Dan Motreanu a fost deputat între anii 2004-2016.

Între anii 2006-2007 a fost ministru al Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, în perioada crucială care a precedat aderarea României la UE.

În prezent, este vicepreședinte PNL pentru politici în Educație, Cercetare, Tineret, Sport, Cultură, Culte și Minorități.

La alegerile prezidențiale din 2019 a fost șeful de campanie al PNL pentru susținerea candidaturii președintelui Klaus Iohannis pentru un nou mandat.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending