ICI București găzduiește International Conference on Virtual Learning –ICVL 2025 în data de 10 aprilie 2025, în cadrul celei de-a doua ediții a DISB – Digital Innovation Summit Bucharest.

Evenimentul reprezintă o oportunitate pentru mediul academic, cercetători și profesioniști din întreaga lume de a se reuni și de a împărtăși cunoștințele și experiențele privind învățământul virtual.

ICVL este o conferință anuală care își propune să exploreze și să aducă inovații în scopul educației inteligente și incluzive, cu accent pe crearea unui cadru care să introducă pe scară largă abordările eLearning în activitățile de predare și formare, asistând profesorii și formatorii în utilizarea tehnologiilor didactice inovatoare, promovând software-ul educațional și tehnologia disruptivă în educație, potrivit unor detalii oferite de ICI București.

Lucrările trebuie să fie scrise în limba engleză, iar subiectele abordate sunt: Instructional Design în Era Digitală, Tehnologii & Laborator Virtual (TECH), Soluții Software (SOFT), Schimbarea Învățământului prin Adoptarea Tehnologiilor Disruptive și Dinamica de Grup Online și Dimensiunile Netehnolgice ale Învățării Digitale.

Date importante:

• Transmiterea lucrării în limba engleză către icvl@icvl.eu pentru evaluare: 7 februarie 2025
• Notificarea acceptării lucrării: 21 februarie 2025
• Înregistrare: 24 februarie 2025
• Transmiterea lucrării în forma finală: 7 martie 2025
• Data conferinței: 10 aprilie 2025

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a avut marți o întâlnire cu directorii și conducerea Autorităților de Management, pentru a evalua situația programelor aferente perioadei 2021-2027.

Potrivit unui comunicat MIPE, discuțiile au vizat:

• Stadiul proiectelor aflate în implementare;
• Contractarea noilor proiecte;
• Situația cererilor de rambursare;
• Metode concrete pentru îmbunătățirea gradului de absorbție la nivelul fiecărui program.

”Este esențial în acest moment să accelerăm absorbția fondurilor din Politica de Coeziune 2021-2027. Păstrăm bunele practici din trecut, anume să avem o evidență clară a proiectelor aflate în implementare și asupra declarațiilor de cheltuieli pe care trebuie să le depunem. Pentru februarie, de exemplu, vom avea aplicații de plată de 900 milioane de euro. Suntem într-o etapă critică, dar cu o monitorizare riguroasă, vom avea în continuare garanția că fondurile europene vor fi soluția reală la nevoile comunităților”, a subliniat ministrul Marcel Boloș.

Ministrul a reiterat sprijinul său ferm pentru toate echipele implicate, subliniind importanța colaborării și profesionalismului în derularea programelor europene.

La începutul acestui an, Marcel Boloș a prezentat direcțiile prioritate pe care le va urmări din funcția de ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, post pe care l-a mai ocupat în perioada aprilie 2022-iunie 2023 și noiembrie 2019-decembrie 2020.

Acestea sunt:

• Evaluarea și deblocarea implementării Planului Național de Redresare și Reziliență, astfel încât reformele și investițiile propuse să rămână în parametri optimi și să aducă beneficii reale.
• Închiderea și monitorizarea atentă a proiectelor fazate din 2014-2020, pentru o valorificare integrală a fondurilor deja angajate.
• Prevenirea riscului de decomitere în cadrul financiar multianual 2021-2027, prin corelarea intervențiilor și a apelurilor de proiecte cu obiectivele financiare și indicatorii specifici.

Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, l-a asigurat pe Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie și productivitate, punere în aplicare și simplificare, că Guvernul României va respecta angajamentele prevăzute în planul bugetar-structural pe termen mediu, construind un bugetat pentru 2025 centrat pe angajamentul asumat față de Comisia Europeană, de a ține sub control cheltuielile publice și de a păstra nivelul investițiilor.

”Întrevedere cu Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie și productivitate, implementare și simplificare. România va primi un suport semnificativ, atât pe plan financiar, cât si pe plan tehnic pe parcursul celor 7 ani, în care va trebui să restabilim echilibrul macroeconomic”, a menționat viceprim-ministrul României într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a dezvăluit că Valdis Dombrovskis ”a apreciat evoluția pozitivă a economiei românești, subliniind importanța creșterii economice, România fiind țara din Europa Centrală și de Est cu cel mai mare procent de recuperare a decalajului economic față de media UE”.

”Am folosit acest prilej pentru a-l asigura ca Guvernul va respecta angajamentele prevăzute în planul bugetar-structural pe termen mediu. Construim bugetul anului 2025, limitând cheltuielile și păstrând nivelul ridicat al investițiilor. România va urma, astfel, viziunea Comisiei Europene, prin care cheltuielile publice sunt ținute sub control iar investițiile reprezintă motorul de creștere a economiei noastre”, a dat asigurări ministrul Finanțelor.

Întâlnirea dintre cei doi a fost prilejuită de prima reuniune a formațiunii Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) desfășurată sub președinția poloneză a Consiliului Uniunii Europene, sesiune în cadrul căreia Varșovia și-a prezentat programul de lucru pentru primele șase luni ale acestui an.

În cadrul ședinței la care a participat și ministrul Tánczos Barna, țările membre UE au aprobat planul fiscal pe termen mediu al României, parcurgând astfel o nouă etapă a circuitului european de avizare, după ce, anul trecut, la finalul lunii noiembrie, și Comisia Europeană a dat undă verde acestui document.

Planul bugetar-structural național pe termen mediu pentru perioada 2025-2031 prezentat de România prevede măsuri de ajustare a deficitului bugetar pe parcursul a șapte ani pentru a se alinia astfel al cerințele stipulate în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene: deficitul public al țărilor membre nu trebuie să depășească 3% din PIB, iar datoria publică nu trebuie să fie mai mare de 60% din PIB.

El se aliniază astfel normelor bugetare stabilite de statele membre la finalul lunii aprilie 2024 conform cărora țările UE au posibilitatea de a implementa planul buget structural pe parcursul a 4 ani, cu opțiunea  de prelungire de până la șapte ani, cum este cazul României, dacă țara care solicită această prelungire se angajează să efectueze anumite reforme și investiții care îmbunătățesc reziliența și potențialul de creștere, sprijină sustenabilitatea finanțelor publice și abordează prioritățile comune ale UE.