GRECO: România trebuie să îmbunătățească eficacitatea sistemului de promovare a integrității și de prevenire a corupției în cadrul administrației centrale și al agențiilor de aplicare a legii

România a dezvoltat un cadru instituțional și juridic de integritate pentru a promova integritatea și a preveni corupția în funcțiile executive de vârf ale administrației centrale și în cadrul agențiilor de aplicare a legii. Cu toate acestea, sunt încă necesare îmbunătățiri în mai multe domenii, potrivit unui raport publicat astăzi, 7 septembrie, de Grupul de state împotriva corupției (GRECO) al Consiliului Europei.

Raportul de evaluare al celei de-a cincea runde a GRECO privind România evaluează eficacitatea măsurilor instituite pentru prevenirea și combaterea corupției în funcțiile executive de vârf, cum ar fi președintele, prim-ministrul, viceprim-miniștrii, miniștrii, secretarii și subsecretarii de stat, consilierii prezidențiali, consilierii de stat, consilierii de stat și consilierii ministeriali, precum și în rândul personalului din cadrul Poliției și Jandarmeriei.

GRECO recunoaște că România a dezvoltat un cadru instituțional de integritate format din Agenția Națională de Integritate (ANI), Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Direcția Generală Anticorupție (DGA) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Există, de asemenea, o strategie națională anticorupție (SNA).

Cadrul juridic legat de integritate cuprinde mai multe legi care conțin dispoziții de reglementare a conflictelor de interese, a incompatibilităților, a depunerii declarațiilor de avere și de interese, a acceptării și declarării cadourilor. O nouă lege privind protecția avertizorilor de integritate a intrat în vigoare în decembrie 2022.

Raportul identifică o serie de domenii în care sunt necesare îmbunătățiri și conține 26 de recomandări pentru a le aborda. De exemplu, utilizarea frecventă de către guvern a ordonanțelor de urgență pentru a legifera în cazuri excepționale este o problemă de mare îngrijorare pe care autoritățile ar trebui să o abordeze cu prioritate. În plus, ar trebui instituit un mecanism independent care să supravegheze refuzul autorităților de a divulga informațiile de interes public care nu sunt publicate sau actualizate online în mod regulat.

Cadrul juridic existent în materie de integritate, care este dispersat în diverse legi voluminoase, necesită mai multă claritate, coerență și stabilitate. În același timp, fenomenul ușilor rotative pentru persoanele cu funcții executive de vârf trebuie să fie încă reglementat.

În ceea ce privește Poliția și Jandarmeria, autoritățile ar trebui să ia măsuri pentru a aborda numirea pe scară largă a ofițerilor de aplicare a legii în funcții de conducere, în special în virtutea fenomenului de „abilitare”, care este lăsat, în principal, la discreția superiorului ierarhic direct.

Raportul recomandă, de asemenea, ca verificarea periodică a integrității să fie consolidată și să se desfășoare pe tot parcursul carierei agenților de aplicare a legii. Exercitarea activităților secundare nu face obiectul unor mecanisme de supraveghere eficace și este necesară stabilirea unor norme care să reglementeze divulgarea și gestionarea conflictelor de interese în cadrul Jandarmeriei.

Autoritățile trebuie să raporteze GRECO cu privire la punerea în aplicare a recomandărilor sale până la 31 decembrie 2024, astfel încât acesta să poată evalua nivelul de conformitate al țării.

Grupul de State împotriva Corupției (GRECO) este un organism al Consiliului Europei care urmărește să îmbunătățească capacitatea membrilor săi de a lupta împotriva corupției prin monitorizarea respectării de către aceștia a standardelor anticorupție. Acesta ajută statele să identifice deficiențele din politicile naționale anticorupție, determinând reformele legislative, instituționale și practice necesare.

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Alexandra Loy
Alexandra Loy
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Articole Populare