COMISIA EUROPEANA
Regatul Unit și UE își resetează cooperarea post-Brexit printr-un acord de referință privind reluarea participării britanice în programele Orizont Europa și Copernicus. Acesta va aduce o contribuție anuală la bugetul european în medie de 2,6 mld. de lire sterline
Published
4 weeks agoon

Regatul Unit își reia participarea la programele Orizont Europa și Copernicus în cadrul Acordului Comercial și de Cooperare, în schimbul unei contribuții anuale de 2,6 miliarde de lire sterline la bugetul UE, începând din 2024, în urma negocierilor între Comisia Europeană și guvernul britanic, încheiate miercuri seara, după discuția telefonică dintre președinta Ursula von de Leyen și premierul Rishi Sunak, potrivit unui comunicat din Downing Street.
Potrivit Comisiei Europene, acesta este un „moment de referință” pentru colaborarea științifică și spațială dintre UE și Regatul Unit, ca urmare a acordului privind cadrul Windsor de la începutul acestui an.
„UE este un lider mondial în domeniul cercetării și inovării. Programul Orizont este esențial pentru păstrarea avantajului tehnologic. Acordul politic de astăzi privind participarea Regatului Unit la Orizont Europa și Copernicus va consolida știința în întreaga Europă”, a afirmat șefa Executivului European, într-un mesaj pe Twitter.
The EU is a global leader in Research & Innovation. #Horizon is critical to preserve technological edge.
Today’s political agreement on the UK’s participation in Horizon Europe and Copernicus will strengthen science across the whole of Europe.
Looking forward to meeting…
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) September 7, 2023
La rândul său, premierul britanic Rishi Sunak a salutat acordul, subliniind că este unul „corect pentru Regatul Unit, care să deblocheze oportunități de cercetare de neegalat, și, de asemenea, un acord corect pentru contribuabilii britanici”. Acesta a adăugat că cercetătorii din Regatul Unit pot solicita granturi și pot depune oferte pentru a participa la proiecte în cadrul programului Orizont, începând chiar de astăzi, 7 septembrie.
„Programul Orizont va oferi companiilor și instituțiilor de cercetare din Regatul Unit oportunități de neegalat de a conduce lucrări la nivel mondial pentru a dezvolta noi tehnologii și proiecte de cercetare, în domenii de la sănătate la inteligență artificială. Acest lucru nu va deschide doar cooperarea cu UE, ci și cu Norvegia, Noua Zeelandă și Israel, care fac parte din program, precum și cu țări precum Coreea și Canada, care doresc să se alăture și ele”, a declarat Rishi Sunak.
Potrivit Comisiei Europene, cercetătorii britanici vor putea participa pe deplin la programul Orizont Europa în aceleași condiții ca și cercetătorii din alte țări asociate, inclusiv consorțiile de vârf, începând cu programele de lucru 2024 și ulterior – inclusiv orice apeluri 2024 care se deschid în acest an. Pentru apelurile din programele de lucru din 2023, Comisia Europeană va continua să administreze dispozițiile tranzitorii, iar Regatul Unit va continua să ofere finanțare în cadrul Garanției Britanice.
De asemenea, Regatul Unit se va alătura din nou programului Copernicus de observare satelitară a Pământului, care a fost esențial pentru monitorizarea fenomenelor meteorologice din această vară, inclusiv a incendiilor de vegetație din întreaga Europă.
De cealaltă parte, UE a acceptat cererea Regatului Unit de a nu se alătura din nou programului Euratom, potrivit guvernului de la Londra. În schimb, Regatul Unit va urma o strategie internă privind energia nucleară, care va implica o strânsă colaborare internațională, inclusiv cu partenerii europeni, și un nou program alternativ de ultimă generație, sprijinit cu până la 650 milioane de lire sterline până în 2027.
În conformitate cu termenii Acordului comercial și de Cooperare, Comisia Europeană și guvernul Regatului Unit au convenit, de asemenea, asupra unor termeni corespunzători în ceea ce privește contribuția financiară a Regatului Unit pentru cadrul financiar multianual 2021-2027, reflectând faptul că cercetătorii britanici nu au participat la programul Orizont Europa sau Copernicus de la începutul acestora în 2021.
În ceea ce privește finanțarea participării Regatului Unit la cele două programe ale UE, premierul Rishi Sunak a transmis că au fost stabilite „noi măsuri de protecție financiară pentru contribuabilul britanic, în special în primii ani de asociere, când implicarea oamenilor de știință britanici va fi în curs de refacere”. Astfel, contribuabilii britanici nu vor plăti pentru perioada în care cercetătorii au fost excluși (începând din 2021), costurile urmând să fie suportate din ianuarie 2024.
În acest sens, Comisia Europeană a declarat că Regatul Unit va contribui cu aproximativ 2,6 miliarde de lire sterline în medie pe an la programele Orizont și Copernicus, contribuțiile britanice urmând să înceapă din ianuarie 2024. Downing Street a precizat că acest lucru ar oferi, de asemenea, „un spațiu de respiro pentru a stimula participarea cercetătorilor britanici la cererile deschise de granturi înainte de a începe să plătim în program”.
Nu în ultimul rând, Regatul Unit va avea o nouă clauză de rambursare automată care protejează statul britanic pe măsura recuperării participării în urma efectelor din ultimii doi ani și jumătate. Aceasta înseamnă că Regatul Unit va fi compensat în cazul în care cercetătorii britanici vor primi mult mai puțini bani decât cei pe care statul îi investește în program. Acest lucru nu a fost prevăzut în condițiile inițiale de asociere.
Acordul de principiu de astăzi marchează un nou pas înainte pentru ca UE și Regatul Unit să colaboreze în spiritul unei cooperări prietenești în chestiuni de interes comun, precum și o resetare a relațiilor de parteneriat strategic post-Brexit.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

You may like
-
Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit cu Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei: Sunt convins că prin proiecte comune putem contribui la promovarea imaginii României în lume
-
UE, apărată de șantajul economic al puterilor străine: Eurodeputații au aprobat un instrument comercial ca “scut de protecție a suveranității UE”
-
Comisia Europeană ar putea debloca o finanțare de 13 mld. de euro pentru Ungaria în schimbul sprijinului guvernului Orban privind majorarea bugetului UE și asistența pentru Ucraina
-
O componentă esențială a reformei pieței de energie electrică a UE ar putea fi eliminată pe fondul unor disensiuni între Franța și Germania
-
UBB a încheiat un parteneriat strategic cu George Mason University din SUA pentru stimularea inovației și excelenței în domeniul automatizării inteligente
-
Recep Tayyip Erdogan spune că Turcia ”nu mai așteaptă nimic din partea UE”: Nu vom ”tolera noi exigenţe sau condiţii în procesul de aderare”
COMISIA EUROPEANA
Ziua Mondială a Inimii. Comisia Europeană lansează noi proiecte pentru prevenția și depistarea timpurie a bolilor cardiovasculare, principala cauză de deces în UE
Published
4 days agoon
September 29, 2023By
REDACTIA
Comisarul european pentru Sănătate și Siguranță Alimentară, Stella Kyriakides, a subliniat, cu prilejul Zilei Mondiale a Inimii, nevoia de a reduce numărul persoanelor afectate de boli cardiovasculare, într-un mesaj difuzat vineri de Comisia Europeană.
“Bolile cardiovasculare continuă să afecteze grav sănătatea, societatea și economia întregii lumi. Ele reprezintă principala cauză de deces în UE și în lume. În fiecare an în UE, peste 6 milioane de persoane suferă de afecțiuni cardiace, iar peste 1,8 milioane de persoane mor din cauza bolilor de inimă”, a declarat oficialul european.
Comisia Europeană a lansat două proiecte în cadrul inițiativei “Mai Sănătoși Împreună”, care urmăresc ameliorarea efectelor cauzate de boli cardiovasculare, conform comisarului Kyriakides. Primul proiect oferă 53 de milioane de euro pentru a ajuta statele membre să lucreze împreună în domeniul diabetului și al bolilor cardiovasculare, iar al doilea susține cooperarea pentru tratarea cauzelor bolilor de inimă și a altor boli netransmisibile.
“Comisia este umăr la umăr cu statele membre pentru a reduce bolile cardiovasculare și povara pe care aceasta le impune sistemelor de sănătate”, a subliniat ea.
De asemenea, Kyriakides a remarcat importanța schimbării obiceiurilor nesănătoase, precum dietele nesănătoase, fumatul și consumul excesiv de alcool, pentru prevenirea bolilor de inimă.
Organizațiilor societății civile le-au fost alocate 5 milioane de euro ca sprijin pentru eforturile de a crește gradul de conștientizare și de prevenire a bolilor cardiovasculare și a diabetului.
“Și în cele din urmă, în această Zi Mondială a Inimii, este important să subliniem că detectarea timpurie este cheia. Adesea nu există simptome, iar un atac de cord sau un accident vascular cerebral pot fi primul semn al unei boli de bază. Prevenția este ceea ce salvează vieți, și trebuie să lucrăm cu toții la detectare și prevenire în întreaga UE.”, a mai afirmat Comisarul european pentru Sănătate și Siguranță Alimentară.
Material redactat de Taisia Fusea
COMISIA EUROPEANA
Comisia Europeană pregătește terenul pentru summitul liderilor UE de la Granada cu propunerea de a construi o Europă capabilă să își protejeze interesele strategice
Published
6 days agoon
September 27, 2023
Înainte de summitul informal al șefilor de stat sau de guvern din 27 de state membre ale UE, care va avea loc la începutul lunii octombrie la Granada, Comisia Europeană a publicat miercuri o serie de propuneri pentru a construi o Europă mai rezilientă, mai competitivă și mai sustenabilă, documentul fiind considerat un succesor al Declarației de la Versailles adoptată în martie 2022 de liderii UE și un act premergător al dezbaterii dintre liderii europeni privind autonomia strategică și obiectivele politice prioritare ale Uniunii pentru anii următori.
Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, comunicarea Comisiei indică domenii specifice în care sunt necesare eforturi suplimentare, cum ar fi construirea unei piețe unice mai inovatoare și mai interconectate, menținerea coeziunii interne, promovarea alianțelor cu partenerii internaționali și consolidarea capacității UE de furnizor de securitate pentru cetățenii și regiunea sa.
Conform sursei citate, UE trebuie să continue să depună eforturi pentru a-și reduce riscurile și a-și consolida baza economică și industrială, protejându-și în același timp securitatea economică și modelul social unic.
“Europa a reacționat în mod decisiv la un mediu geopolitic și economic în schimbare rapidă. Noua realitate ne impune să ne consolidăm capacitatea de a proteja interesele strategice ale Europei și de a asigura securitatea cetățenilor și partenerilor noștri“, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
“De la Versailles încoace, UE își menține cursul și se transformă într-o economie mai rezistentă, mai competitivă și mai durabilă. Vom continua să rămânem uniți și să aprofundăm și mai mult legăturile cu partenerii și cu cei care ne împărtășesc îngrijorările și interesele”, a continuat ea.
Domeniile asupra cărora se apleacă comunicarea Comisiei vizează: consolidarea capacităților de apărare ale Europei și construirea unei păci durabile în Europa; consolidarea securității energetice a Europei și abordarea crizei climatice; construirea unei baze economice mai robuste și mai sustenabile; încurajarea investițiilor publice și private.
Citiți și
La 10 și 11 martie 2022, la scurt timp după ce războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a zdruncinat ordinea bazată pe reguli, șefii de stat sau de guvern din UE s-au întâlnit la Versailles, iar declarația adoptată a angajat UE să-și asume mai multă responsabilitate pentru securitatea sa, să consolideze capacitățile de apărare și să facă pași suplimentari spre construirea suveranității europene, reducerea dependențelor și conceperea unui nou model de creștere și investiții. Acel summit a stabilit o agendă largă, colectivă, pentru a spori capacitatea Europei de a contribui la securitatea regională și globală.
Comunicarea adoptată miercuri de Comisiei face bilanțul a ceea ce s-a realizat, 18 luni mai târziu, în promovarea și construirea unei economii mai rezistente, mai competitive și durabile, care să protejeze cetățenii UE și să le garanteze bunăstarea.
Reuniunea informală a șefilor de stat și de guvern din UE are loc la Granada pe 6 octombrie, perioadă în care va avea loc și cel de-al treilea summit al Comunității Politice Europene.
COMISIA EUROPEANA
Recomandare reiterativă a Comisiei Europene la adresa României privind progresele în atingerea obiectivelor pentru transformarea digitală a UE: Eforturile ar trebui accelerate
Published
6 days agoon
September 27, 2023By
Teodora Ion
Comisia Europeană a publicat primul raport privind starea deceniului digital, care oferă o imagine cuprinzătoare a progreselor înregistrate în vederea realizării transformării digitale pentru a face din UE o Uniune Europeană mai suverană, mai rezilientă și mai competitivă din punct de vedere digital.
Potrivit unui comunicat al instituției, acesta include o evaluare a performanțelor UE în ceea ce privește obiectivele și țintele pentru 2030 ale Europei, concentrându-se pe patru piloni principali: competențele digitale, infrastructura digitală, digitalizarea întreprinderilor, inclusiv utilizarea inteligenței artificiale (AI), și digitalizarea serviciilor publice.
Aceasta include, de asemenea, monitorizarea Declarației europene privind drepturile și principiile digitale, care reflectă angajamentul UE în favoarea unei transformări digitale sigure, securizate și durabile, care să pună oamenii în centru.
A. Infrastructura digitală – conectivitate sigură
Conform obiectivului actual pentru 2030, toată lumea ar trebui să aibă la dispoziție o acoperire gigabit și rețele performante 5G în toate zonele populate.
În prezent, rețelele de fibră optică, care sunt esențiale pentru furnizarea de conectivitate gigabit, ajung doar la 56% din gospodării, în timp ce acoperirea 5G se situează la 81% din populație, scăzând la 51% în zonele rurale. Cu toate acestea, implementarea rețelelor autonome 5G întârzie, iar 5G este încă sub nivelul de calitate în ceea ce privește așteptările utilizatorilor finali și nevoile industriei. 55% dintre gospodăriile din mediul rural nu sunt încă deservite de nicio rețea avansată, iar 9% nu sunt încă acoperite de nicio rețea fixă.
Comisia Europeană consideră că sunt necesare investiții suplimentare de până la cel puțin 200 de miliarde EUR pentru a asigura o acoperire gigabit completă în întreaga UE, precum și o acoperire 5G în toate zonele populate.
Statele membre ar trebui să își cartografieze lacunele de conectivitate și să exploreze posibilitatea de finanțare pentru a completa investițiile private în zonele care nu sunt viabile din punct de vedere comercial, inclusiv în zonele rurale și îndepărtate, beneficiind de cadrul de reglementare al UE favorabil investițiilor.
A1. Situația României
Conectivitatea este domeniul în care România obține cele mai bune rezultate, îndeplinind una dintre condițiile prealabile pentru o transformare digitală de succes. 96% dintre gospodăriile din România au deja acces la rețele Gigabit/FTTP, cifră cu mult peste media UE (73% pentru acoperirea VHCN și 56% pentru acoperirea FTTP). Cu toate acestea, acoperirea 5G este de 27%, mult sub media UE de 80%. Este așteptat ca mai multe măsuri implementate în 2022 în cadrul PNRR să conducă la progrese în acest domeniu, în special noua lege privind securitatea rețelelor 5G, punerea în aplicare a diferitelor recomandări prevăzute în setul de instrumente de conectivitate al UE, precum și o licitație pentru licențele 5G cu importante obligații de acoperire care se întind, în unele cazuri, până în 2033.
Recomandarea Comisiei Europene: România ar trebui să își accelereze eforturile în ceea ce privește infrastructura de conectivitate, în special în ceea ce privește introducerea conectivității 5G, explorând toate sursele de finanțare disponibile pentru a sprijini investițiile private în domeniile care nu sunt viabile din punct de vedere comercial. Eforturile României în domeniul semiconductorilor și al tehnologiilor cuantice ar trebui să fie susținute în scopul de a ajuta UE să devină un actor puternic pe piață în aceste domenii.
B. Digitalizarea întreprinderilor
PPDD stabilește trei obiective pentru a promova digitalizarea întreprinderilor:
- cel puțin 75 % din întreprinderile din UE ar trebui să adopte în cadrul operațiunilor lor servicii de cloud computing, big data și/sau inteligență artificială (AI);
- peste 90 % dintre întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) ar trebui să atingă cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală (măsurând utilizarea diferitelor tehnologii digitale la nivelul întreprinderii);
- dublarea numărului de unicorni (întreprinderi cu o evaluare de peste 1 miliard de euro).
Fără investiții și stimulente suplimentare, traiectoria de bază proiectată indică faptul că, până în 2030, doar 66 % dintre întreprinderi vor utiliza cloud, 34 % big data și 20 % AI, atrage atenția Comisia Europeană.
În plus, pe baza celor mai recente date disponibile, doar 69 % dintre IMM-urile din UE ating un nivel de bază de intensitate digitală, cu progrese inegale și insuficiente între statele membre.
Pentru a îmbunătăți adoptarea tehnologiei, statele membre ar trebui să crească gradul de conștientizare cu privire la beneficiile digitalizării întreprinderilor, precum și să promoveze și să sprijine centrele europene de inovare digitală (EDIH), recomandă Comisia Europeană.
B1. Situația României
Digitalizarea întreprinderilor rămâne o provocare majoră în România. Adoptarea tehnologiilor avansate, cum ar fi serviciile de cloud computing, tehnologia artificială inteligența artificială și big data a fost semnificativ sub media UE. Decalajul față de media UE este ușor mai mic pentru IMM-urile cu un nivel de bază de utilizare a tehnologiei digitale, la 53 %, față de o medie UE de 69 % în 2022.
Recomandarea Comisiei Europene: România ar trebui să își intensifice semnificativ eforturile în domeniul digitalizării întreprinderilor. În special, România ar trebui să intensifice măsurile de sprijinire a digitalizării întreprinderilor și să contribuie la crearea unui mediu de afaceri cu un mai puternic accent pe inovare.
C. Digitalizarea serviciilor publice
Obiectivele PPDD prevăd o accesibilitate online de 100% a serviciilor publice esențiale și, acolo unde este cazul, posibilitatea ca cetățenii și întreprinderile din Uniune să interacționeze online cu administrațiile publice, accesul online la dosarele electronice de sănătate pentru toți cetățenii Uniunii și accesul la identificarea electronică securizată (eID) pentru toți cetățenii Uniunii.
Multe state membre sunt bine poziționate pentru a realiza digitalizarea completă a serviciilor publice și a dosarelor de sănătate, precum și pentru a implementa identificarea electronică pentru cetățenii lor. Cu toate acestea, sunt necesare investiții semnificative pentru a îmbunătăți disponibilitatea și performanța transfrontalieră a serviciilor publice. În ceea ce privește portofelul european de identitate digitală, implementarea sa completă este în curs: se preconizează că va fi finalizată până în 2030 și va fi completată de euro digital, propus în iunie 2023.
C1. Situația României
România are rezultate semnificativ sub media UE în ceea ce privește disponibilitatea serviciilor publice digitale pentru cetățeni (s 48% față de media UE de 77%) și pentru întreprinderi (un scor de 45 față de media UE de 84). Doar 24% din utilizatorii români de servicii online folosesc în mod activ serviciile de e-guvernare, în comparație cu o medie de 74% în UE.
Recomandarea Comisiei Europene: România ar trebui să își intensifice eforturile de digitalizare a serviciilor publice. În special, ar trebui să continue să pună în aplicare rapid și eficient măsurile planificate, inclusiv prin intermediul PNRR, deoarece acestea reprezintă o oportunitate majoră pentru transformare digitală a administrației publice, cu beneficii semnificative pentru cetățeni și întreprinderi.
D. Competențe digitale
UE s-a angajat să sporească competențele digitale de bază în rândul a cel puțin 80% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani și să ajungă la 20 de milioane de specialiști în TIC până în 2030.
Cu toate acestea, raportul arată că, până în 2030 și în condițiile actuale, doar 59% din populație va stăpâni cel puțin competențele digitale de bază, iar numărul specialiștilor TIC ar putea să nu depășească 12 milioane.
Comisia Europeană recomandă statelor membre trebuie să acorde prioritate investițiilor în educația și competențele de înaltă calitate și să încurajeze participarea femeilor în STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică) de la o vârstă fragedă.
D1. Situația României
România se situează mult sub media UE atât în ceea ce privește competențele digitale de bază, cât și în ceea ce privește TIC cu un decalaj deosebit de mare în ceea ce privește cel puțin competențele digitale de bază (28 % față de 54 % media UE), în condițiile în care obiectivul UE este ca 80 % din populația cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani să aibă aceste competențe. Ponderea specialiștilor în TIC în totalul locurilor de muncă este de 2,8%, față de media UE de 4,6%. Cu toate acestea, ponderea absolvenților de TIC în rândul tuturor absolvenților este semnificativ mai mare decât media UE (6,9% față de 4.2%). România are, de asemenea, una dintre cele mai mari proporții de femei specializate în TIC din UE, în proporție de 25,2%. Eforturi susținute și cuprinzătoare în domeniile educației digitale de bază, competențelor digitale de bază și a specialiștilor TIC sunt primordiale pentru transformarea digitală a României. România a început să pună în aplicare mai multe măsuri importante în cadrul PNRR, inclusiv instituirea unui nou cadru legislativ pentru digitalizarea educației și lansarea diverselor scheme de granturi.
Recomandarea Comisiei: România ar trebui să își intensifice semnificativ eforturile în ceea ce privește competențele digitale. În special, România ar trebui să implice în continuare părțile interesate din sectorul privat în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor privind competențele digitale. De asemenea, România ar trebui să acorde o atenție deosebită consolidării eforturilor de perfecționare și recalificare, precum și de a atrage și a păstra specialiștii în domeniul TIC.
Raportul 2023, care este primul dintr-o serie de rapoarte anuale, este un apel adresat statelor membre pentru o acțiune colectivă în vederea remedierii lacunelor actuale în materie de investiții, a accelerării transformării digitale în Europa și a intensificării eforturilor pentru atingerea obiectivelor Programului de politică pentru deceniul digital (Digital Decade Policy Programme – DDPP).
DDPP a fost adoptat de Parlamentul European și de Consiliu și a intrat în vigoare la 9 ianuarie 2023 și include un sistem de guvernanță colaborativă între UE și autoritățile naționale.
Recomandările orizontale ale raportului 2023 și recomandările specifice fiecărei țări prezintă o cale clară și operațională de urmat. Recomandările vor sta la baza discuțiilor și a colaborării dintre Comisie și statele membre cu privire la modul de realizare a obiectivelor noastre comune. Această activitate va fi sprijinită prin punerea în aplicare a unor proiecte multinaționale la scară largă, inclusiv a consorțiilor pentru infrastructura digitală europeană (EDIC), recent introduse.
Concrete & Design Solutions

Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit cu Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei: Sunt convins că prin proiecte comune putem contribui la promovarea imaginii României în lume

Parlamentul European pledează pentru suplimentarea bugetului pe termen lung pentru ca UE să poată gestiona provocările actuale determinate de multiplele crize

Ambasadorul Daniel Ioniță, în vizită de lucru la Göteborg: Ambasada României în Suedia susține ideea înființării unui consulat general în acest oraș, dar momentan va continua organizarea de consulate itinerante

Maros Sefcovic răspunde întrebărilor lui Cristian Bușoi adresate în audierea din comisiile reunite ale PE: Trebuie să investim mult mai mult în rețeaua noastră electrică de transport

UE, apărată de șantajul economic al puterilor străine: Eurodeputații au aprobat un instrument comercial ca “scut de protecție a suveranității UE”

Legea UE pentru libertatea presei: Parlamentul European cere interzicerea programelor-spion împotriva jurnaliștilor, transparența proprietății și alocarea echitabilă a publicității de stat

Polonia și Ucraina fac progrese pentru rezolvarea disputei privind tranzitul de cereale ucrainene către țările terțe

Liderii UE, gata să își asume că extinderea va consolida “suveranitatea europeană” și va fi o “investiție geostrategică” în pacea, securitatea și prosperitatea Europei

Charles Michel îi invită pe liderii europeni la summitul de la Granada pentru a declanșa reflecția asupra agendei strategice 2024-2029 și extinderii UE

Pierre Agostini, Ferenc Krausz și Anne L’Huillier au câștigat Premiul Nobel pentru fizică folosind ”impulsuri de lumină de atosecunde pentru studiul dinamicii electronilor în cadrul materiei”

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit cu Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei: Sunt convins că prin proiecte comune putem contribui la promovarea imaginii României în lume

Nicolae Ciucă: Noua disciplină ”Istoria Evreilor. Holocaustul” va crea ”anticorpii sociali împotriva antisemitismului, împotriva urii și a intoleranței față de cei din alt neam sau altă religie”

Premierul Marcel Ciolacu: Predarea disciplinei „Istoria Evreilor. Holocaustul” va contribui la consolidarea unei democrații reziliente în România

Victor Negrescu a cerut Comisiei Europene „să reacționeze public la acțiunile anti-democratice direcționate împotriva educației” de către partidele extremiste

Odobescu, la Kiev pentru o reuniune istorică a miniștrilor de externe din UE: România va rămâne alături de Ucraina cât timp va fi nevoie; Fiind statul cu cea mai lungă graniță cu Ucraina, înțelegem consecințele războiului

STEP: Marian-Jean Marinescu explică într-un interviu eforturile depuse în PE pentru ca România și alte țări din coeziune să aibă la dispoziție 3,7 miliarde de euro din cele 5 suplimentare destinate Fondului de inovare

Interviu | Marian-Jean Marinescu a reușit să introducă energia nucleară pe lista tehnologiilor cu zero emisii nete: Fără energie nucleară nu putem susține economia. Energia eoliană sau solară nu este una continuă

Președintele Coaliției pentru Economie Digitală, îngrijorat de potențialul impact al normelor UE privind lucrătorii pe platforme asupra modului de dezvoltare al companiilor de pe piața din România

Ministrul Odobescu, la Forumul CEPA: Suntem vecinii Ucrainei și angajamentul nostru ferm este de a sprijini Ucraina cât timp va fi nevoie

“Păcat, Vladimir. Tu ai atras-o asupra ta”: Hillary Clinton l-a ironizat pe Putin privind extinderea NATO la ceremonia prezentării portretului său de secretar de stat al SUA
Trending
-
SUA1 week ago
SUA și Bulgaria au semnat un memorandum de înțelegere pentru combaterea dezinformării, o amenințare din ce în ce mai mare în Europa Centrală și de Est
-
U.E.1 week ago
Grecia va încerca modificarea și extinderea acordului UE-Turcia privind migrația ilegală
-
U.E.1 week ago
Comisarul european pentru Transporturi subliniază avantajele unei cooperări și mai strânse între România, Ucraina și R. Moldova: Va crește capacitatea rutelor terestre către porturile dunărene și portul Constanța
-
U.E.1 week ago
Euro 7: Consiliul UE își adoptă poziția cu privire la regulamentul care urmărește să stabilească norme mai adecvate pentru emisiile vehiculelor și să reducă și mai mult emisiile de poluanți atmosferici
-
PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago
Biroul Parlamentului European în România lansează un program de training în afaceri europene pentru tinerii jurnaliști. Cum poți aplica?