Connect with us

NATO

Grupul de luptă al NATO condus de Franța în România va avea “centrul de greutate” la Cincu: Vom fi aici pentru o perioadă de 4-5 ani

Published

on

© Daniel Petrescu/ Facebook

Colonelul Vincent Minguet, comandantul grupului tactic al prezenţei avansate al NATO din România, a declarat, marţi, că grupul de luptă aliat din ţara noastră este deja activ la Constanţa, urmând ca în iunie centrul de greutate să fie mutat la Cincu.

“Suntem activi în prezent. Începem să creştem capacitatea. Mare parte a batalionului este în Constanţa, la Kogălniceanu, ne vom muta la Cincu, vom păstra trupe şi la Kogălniceanu, dar aş spune că centrul de greutate va fi la Cincu. Vom face asta în iunie”, a spus colonelul Vincent Minguet, într-o conferinţă la Ambasada Franţei în România, citat de Agerpres.

El a precizat că Cincu a fost ales deoarece este în centrul ţării, dar şi pentru că există spaţiu, deoarece componenţa batalionului va fi de aproximativ 1.000 de militari.

“Cincu este un centru naţional de antrenament. Pentru noi Cincu este cel mai bun loc pentru exerciţii”, a afirmat colonelul Vincent Minguet.

El a indicat şi faptul că în prezent există militari din Franţa şi Belgia, urmând ca în vară să se alăture şi Olanda.

“Securitatea nu este o problemă pentru România, dar ne uităm peste graniţă, misiunea este să apărăm şi să descurajăm. (…) Ne antrenăm împreună cu România, în acest moment avem o companie la Cincu, oameni în Predeal, lângă Braşov, un pluton în Miercurea Ciuc, vom merge la Smârdan, să ne antrenam cu trupele americane şi române, în Craiova, în toată România au loc antrenamente cu trupele române. (…) Pasul următor este crearea unui batalion permanent, mai puternic, cu mai multe arme grele, pentru a preveni orice agresiuni sau orice destabilizare în România. Cred ca vom fi aici pentru o perioadă de 4-5 ani“, a afirmat colonelul Vincent Minguet.

Urmăriți și VIDEO & FOTO Soldații francezi și belgieni din cadrul Forței de Răspuns NATO s-au antrenat cu militarii români lângă Craiova

După summitul din 25 februarie, când a declanșat planurile de apărare ale Alianței, inclusiv pentru România, NATO a activat, pentru prima dată în istorie, Forța sa de Reacție Rapidă prin trimiterea în România a unui detașament de 500 de militari din partea Franței, țara care asigură comanda militară a “vârfului de lance” a acestei forțe care întrunește până la 40.000 de soldați și țara care va conduce și grupul de luptă al NATO în România.

Drept răspuns la acțiunile Rusiei, NATO a decis, la summitul extraordinar de la Bruxelles din 24 martie, să înființeze patru grupuri de luptă multinaționale suplimentare în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia.

Astfel, pe lângă cei 500 de militari francezi sosiți în România, Belgia a mobilizat 300 de soldați în țara noastră, Portugalia a trimis 222 de militari, iar Olanda va trimite aproximativ 200 de militari.

De asemenea, SUA au dislocat în România un batalion Stryker de 1.000 de soldați, care au venit în completarea celor peste 900 de militari americani care se află deja în România, americanii dublându-și astfel prezența militară pe teritoriul țării noastre.

România este statul membru NATO de pe flancul estic care beneficiază de a treia cea mai mare prezență militară aliată pe teritoriul său în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, peste 3.000 de militari care provin din SUA, Franța, Belgia și Portugalia, în timp ce recent Marea Britanie a dislocat 150 de militari și patru avioane de luptă pentru conducerea misiunii de poliție aeriană întărită a Alianței.

În total, NATO dispune de 40.000 de soldați sub comanda sa directă, la care se adaugă 100.000 de militari americani, 130 de avioane de luptă aliate plasate la alertă maximă și 140 de nave de luptă.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Președintele Poloniei: Joe Biden ar putea veni în luna februarie în partea noastră de Europă, Europa Centrală, care se întinde din România până în Estonia

Published

on

© Joe Biden / Twitter

Preşedintele SUA, Joe Biden, ar putea să efectueze o vizită în Europa Centrală cel mai probabil în luna februarie, a anunţat miercuri Poloniei, Andrzej Duda, adăugând că nu ştie deocamdată care dintre ţările din regiune ar fi incluse ca destinaţii în cadrul acestei vizite a lui Joe Biden, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

“Cel mai probabil, preşedintele va veni în partea noastră de Europă în luna februarie”, a afirmat Duda în cursul unei conferinţe de presă susţinute la Riga, în Letonia, unde se află într-o vizită de lucru.

“Partea noastră de Europă înseamnă Europa Centrală … aceasta este o zonă care se întinde din România până în Estonia”, a mai spus preşedintele polonez, indicând că pe moment este dificil de spus concret care sunt ţările pe care Joe Biden le va vizita cu acest prilej. Deocamdată, “nu avem astfel de informaţii”, a adăugat el.

Anterior, publicaţia poloneză Dziennik Gazeta Prawna lăsase să se înţeleagă că liderul ucrainean Volodimir Zelenski ar putea să aibă o întâlnire cu preşedintele Joe Biden la sfârşitul lunii februarie, când şeful Casei Albe este aşteptat să efectueze o vizită în Polonia, potrivit ediţiei de miercuri a Ukrainska Pravda.

Conform ziarului polonez, pentru această întrevedere sunt luate în considerare două oraşe din Polonia – capitala Varşovia şi Rzeszów, din sud-estul ţării.

“Preşedintele ucrainean va prezenta un plan de pace şi va lansa un apel la organizarea unei conferinţe internaţionale privind Ucraina”, a declarat pentru publicaţia poloneză o sursă diplomatică de la Kiev, familiară cu acest subiect.

Cu această ocazie, Zelenski va ridica din nou problema garanţiilor de securitate pentru Ucraina după încheierea războiului declanşat de Rusia, conform interlocutorului Dziennik Gazeta Prawna.

La ora actuală, Casa Albă nu ia în considerare o vizită a preşedintelui Joe Biden în Ucraina, potrivit media citate.

Însă, presa americană relata săptămâna trecută că președintele SUA ar putea vizita Europa în jurul datei de 24 de februarie pentru a marca un an de la agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei.

Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie 2022. La doar câteva săptămâni mai târziu, în luna martie a anului trecut, Biden a făcut o călătorie planificată în grabă la Bruxelles și în Polonia, într-o încercare timpurie de a arăta că SUA vor fi unite cu Ucraina și cu aliații Americii împotriva Rusiei.

Citiți și Joe Biden, discurs epocal la Varșovia: Suntem într-o mare și lungă bătălie între democrație și autocrație. Este sarcina generației noastre să apere democrația în fața unui dictator. Acest om nu mai poate rămâne la putere

De atunci, SUA și Europa au rămas în mare parte unit cu un răspuns menit să-l izoleze pe președintele rus Vladimir Putin și să lovească economia Rusiei prin sancțiuni economice. Dar niciunul dintre acești pași nu a constrâns Rusia să se retragă în Ucraina, în timp ce Putin continuă să vizeze zone civile și infrastructura ucraineană.

O vizită în Europa i-ar permite lui Biden să se angajeze într-o diplomație personală cu liderii cheie de pe continent, în timp ce se străduiește să mențină unitatea în cadrul alianței americano-europene pe fondul războiului care continuă.

Continue Reading

NATO

Turcia privește pozitiv cererea Finlandei de aderare la NATO, dar Suedia ”să nu se deranjeze în acest moment” pentru că nu vom spune ”da” candidaturii sale, anunță președintele Recep Tayyip Erdogan

Published

on

© Turkish Presidency / Twitter

Turcia privește pozitiv cererea de aderare a Finlandei la NATO, dar nu susține candidatura Suediei, a anunțat miercuri președintele Recep Tayyip Erdogan, conform Reuters, citat de Agerpres.

”Suedia să nu se deranjeze să încerce în acest moment. Nu vom spune <<da>> candidaturii lor la NATO cât timp ei permit arderea Coranului”, a spus Erdogan într-un discurs în faţa deputaţilor din partidul său Justiţie şi Dezvoltare (AKP).

Duminică, liderul de la Ankara a lăsat să se înțeleagă că țara sa va aproba candidatura Finlandei la NATO, fără a face la fel și în cazul Suediei.

”Dacă este necesar, putem transmite un mesaj diferit în ce priveşte Finlanda. Suedia va fi şocată când noi vom da un mesaj diferit despre Finlanda”, a spus şeful statului turc, în răspuns la o întrebare referitoare la candidatura la NATO a celor două ţări nordice.

O astfel de sugestie a fost lansată săptămâna trecută și de ministrul finlandez de externe,  Pekka Haavisto, chiar dacă el a dat asigurări că aderarea comună a celor două țări nordice rămâne ”prima opțiune”.

Propunerea sa venea după ce Erdogan a spus că Suedia nu mai poate conta pe sprijinul său pentru a adera la NATO după ce, în cadrul unei manifestaţii autorizate de poliţia suedeză în apropierea ambasadei Turciei, extremistul de dreapta Rasmus Paludan, cu dublă cetăţenie suedeză şi daneză, a ars un exemplar din Coran, act vizând să denunţe negocierile suedeze cu Ankara privind NATO.

Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, l-a îndemnat pe Erdogan să revină asupra deciziei sale și să permită extinderea NATO.

Potrivit prevederilor, toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, cele două țări să poată beneficia de prevederile Articolului 5, ce funcționează sub principiul unui răspuns colectiv în cazul în care unul dintre membri este atacat.

Conform Adunării Parlamentare a NATO, statele care mai trebuie să parcurgă această procedură legislativă sunt Ungaria și Turcia. Ankara este singura capitală care încă șovăie, în vreme ce Budapesta, prin vocea premierului Viktor Orban, a anunțat că Parlamentul va ratifica aderarea Finlandei și Suediei la NATO la începutul anului acesta.

Continue Reading

JAPONIA

NATO și Japonia se angajează să consolideze coordonarea strategică în ”cel mai grav și mai complex mediu de securitate de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial încoace”

Published

on

© NATO/ Flickr

Secretarul genera al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat miercuri planul Japoniei de a-și dubla cheltuielile militare în următorii cinci ani, apreciind că acest lucru reflectă angajamentul arhipelagului pentru securitate într-o lume ”volatilă”, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Sunt fericit că Japonia prevede (creşterea bugetului său militar, n.r.) pentru a atinge pragul de referinţă al NATO de 2% din PIB consacrat apărării”, a declarat el în cadrul unui discurs susţinut la universitatea Keio din Tokyo.

Timp de decenii, Japonia şi-a plafonat cheltuielile militare la circa 1% din PIB, însă guvernul prim-ministrului Fumio Kishida a aprobat în decembrie o nouă doctrină de securitate, care prevede în special creşterea bugetului său al apărării la 2% din PIB până în 2027. ”Asta demonstrează că Japonia ia securitatea internaţională în serios”, a afirmat Stoltenberg.

De altfel, NATO și Japonia au semnat o declarație comună în patru puncte care se concentrează pe următoarele aspecte: un mediu strategic provocator într-un punct de inflexiune istoric, provocări strategice complexe cu care se confruntă comunitatea internațională, îmbunătățirea cooperării Japonia-NATO într-o nouă eră.

”Comunitatea internațională se confruntă cu schimbări care definesc o eră. Ordinea internațională liberă și deschisă, bazată pe statul de drept, este în pericol, iar noi suntem martorii unor schimbări în raporturile de putere și a intensificării concurenței geopolitice. Lumea se află într-un punct de inflexiune istoric, în cel mai grav și mai complex mediu de securitate de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial încoace”, este precizat în documentul mai sus amintit.

Aceasta precizează că ”agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a spulberat pacea și a zdruncinat fundamentul ordinii internaționale bazate pe reguli”.

”Ea a modificat grav mediul de securitate în spațiul euroatlantic și dincolo de acesta. Echilibrul de putere se schimbă rapid, de asemenea, în Indo-Pacific, iar noi împărtășim opinia că schimbarea unilaterală a status quo-ului prin forță sau coerciție nu este acceptabilă nicăieri în lume. Recunoaștem că securitatea euro-atlantică și cea a Indo-Pacificului sunt strâns legate și subliniem necesitatea consolidării în continuare a cooperării dintre Japonia și NATO, pentru a răspunde la mediul strategic în schimbare. Japonia salută hotărârea NATO de a consolida dialogul și cooperarea cu partenerii din Indo-Pacific”, este precizat în document.

Cei doi lideri au ”salutat evoluțiile din cadrul cooperării Japonia-NATO în abordarea provocărilor tradiționale în materie de securitate, cum ar fi securitatea maritimă și controlul armelor, dezarmarea și neproliferarea”.

”Având în vedere mediul internațional de securitate sever și noile provocări de securitate, reafirmăm importanța cooperării în domenii precum spațiul cibernetic, spațiul cosmic, dezinformarea și comunicațiile strategice, combaterea provocărilor hibride, reziliența, tehnologiile critice și emergente și inovarea pentru a ne consolida capacitatea de a aborda provocările emergente în noi domenii. În plus, explorăm extinderea cooperării la domenii precum știința și tehnologia apărării, inclusiv activitățile cu Organizația NATO pentru știință și tehnologie (OTS)”, se angajează Stoltenberg și Kishida.

În egală măsură, NATO și Japonia se angajează să consolideze coordonarea strategică privind cooperarea, în scopul de a face bilanțul progreselor înregistrate până în prezent și de a analiza calea de urmat în ceea ce privește cooperarea Japonia-NATO”.

”Suntem convinși că cooperarea Japonia-NATO își va demonstra valoarea în acest mediu de securitate sever și complex. Prin parteneriatul nostru ferm, suntem hotărâți să contribuim la susținerea și consolidarea ordinii internaționale libere și deschise bazate pe statul de drept”, se încheie declarația.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Președintele Poloniei: Joe Biden ar putea veni în luna februarie în partea noastră de Europă, Europa Centrală, care se întinde din România până în Estonia

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI9 hours ago

Eurodeputatul Rareș Bogdan, apel către președinția suedeză a Consiliului UE să supună la vot aderarea României la Schengen: Românii contribuie esențial la stăvilirea migrației ilegale

MAREA BRITANIE10 hours ago

Discuțiile dintre Marea Britanie și UE privind Irlanda de Nord sunt ”foarte constructive”, dar nu s-a ajuns încă la un acord, clarifică Ursula von der Leyen

ROMÂNIA10 hours ago

Eurostat: Cu o pondere de circa 25% din cheltuielile gospodărești, românii sunt europenii care cheltuie cel mai mult pe alimente și băuturi fără alcool

SCHENGEN10 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, asigurat de omologul estonian că “România poate să conteze solid și ferm pe Estonia pentru aderarea la Schengen”

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Legea privind serviciile digitale: CE oferă orientări pentru platformele online și motoarele de căutare cu privire la publicarea numărului de utilizatori în UE

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Mortalitatea prin cancer în România este peste media Uniunii, această boală reprezentând a doua cauză principală de deces din țara noastră, după bolile cardiovasculare, relevă raportul UE și OCDE

ENERGIE12 hours ago

Ursula von der Leyen salută inițiativa Transgaz și a operatorilor de transport gaze naturale din Bulgaria, Ungaria și Slovacia de a extinde cooperarea UE cu Azerbaidjan

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

NATO13 hours ago

Turcia privește pozitiv cererea Finlandei de aderare la NATO, dar Suedia ”să nu se deranjeze în acest moment” pentru că nu vom spune ”da” candidaturii sale, anunță președintele Recep Tayyip Erdogan

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO5 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.5 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO6 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO6 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN7 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN7 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

Team2Share

Trending