Connect with us

DIASPORA

Guvernul a adoptat normele de aplicare a Legii votului prin corespondenţă. Cum vor putea vota românii din străinătate

Published

on

Normele privind aplicarea legii votului prin corespondenţă au fost adoptate joi de Guvern, care a stabilit modelele, dimensiunile şi condiţiile de realizare a documentelor necesare exercitării dreptului de vot pentru românii din afara graniţelor.

alegri-votRomânii din străinătate, care vor să voteze prin corespondenţă, vor primi un plic exterior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse plicul interior şi certificatul de alegător. Plicul interior, în care va fi introdusă opţiunea alegătorului, va conţine un autocolant cu menţiunea “VOTAT”.

În hotărârea aprobată în şedinţa de joi este stabilit şi rolul Poştei Române.

”Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale va încheia cu Compania Naţională “Poşta Română” – S.A. contractul privind confecţionarea documentelor necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă şi a serviciilor poştale aferente procesului electoral” informează Guvernul, într-un comunicat.

Potrivit documentului, impactul financiar referitor la aplicarea legii nu poate fi estimat în acest moment deoarece depinde de numărul de alegători români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care îşi vor exprima opţiunea de a vota prin corespondenţă şi vor depune cereri de înscriere în Registrul electoral, în acest scop.

Comunicatul integral transmis de Guvernul României:

Cetățenii români cu drept de vot care au domiciliul sau reședința în străinătate își vor putea exercita dreptul electoral prin corespondență începând cu alegerile parlamentare din acest an, în condițiile în care Guvernul a adoptat astăzi o Hotărâre privind aplicarea legii votului prin corespondență. Actul normativ a fost adoptat de Executiv având în vedere prevederile Legii 288/2015 privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente.

Executivul a stabilit modelele, dimensiunile și condițiile de realizare a documentelor necesare exercitării dreptului de vot prin corespondență, care sunt transmise alegătorului. Acestea sunt:
1. Un plic exterior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse plicul interior şi certificatul de alegător;
2. Un plic interior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse opţiunea sau opţiunile de vot, după caz. Plicul interior va conţine un autocolant cu menţiunea „VOTAT”, prevăzut cu elemente de siguranţă stabilite. Alegătorul lipeşte autocolantul pe opţiunea acestuia din buletinul de vot prin corespondenţă;
3. Certificatul de alegător ce cuprinde numele şi prenumele alegătorului, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa din străinătate, după caz, seria şi numărul actului de identitate, precum şi declaraţia pe proprie răspundere a alegătorului privind exercitarea în mod liber, direct şi secret a dreptului de vot, datată şi semnată olograf. În conţinutul declaraţiei se vor menţiona tipul şi data scrutinului.
4. Instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot, în care se indică şi termenul în care alegătorul trebuie să depună la cutia poştală sau la oficiul poştal documentele prevăzute mai sus, astfel încât acestea să fie livrate biroului electoral competent, în termenul prevăzut de lege;
5. Buletinul de vot prin corespondenţă.
De asemenea, potrivit Legii privind votul prin corespondență, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale va încheia cu Compania Naţională “Poşta Română” – S.A. contractul privind confecţionarea documentelor necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă şi a serviciilor poştale aferente procesului electoral. Hotărârea de Guvern adoptată astăzi stabilește tipurile de servicii şi produse poştale utilizate pentru exercitarea dreptului de vot prin corespondenţă la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților, având în vedere două fluxuri: plecări trimiteri poștale din România și sosiri trimiteri poștale în România. De asemenea, sunt stabilite tipurile de cheltuieli aferente votului prin corespondenţă, defalcate pe cele două fluxuri mai sus menționate, respectiv:
    cheltuielile generale pentru confecționarea materialelor;
    cheltuielile necesare asigurării serviciilor poștale internaționale;
    cheltuielile necesare asigurării serviciilor poștale internaționale pe fluxul de retur;
    cheltuieli pentru prelucrări ulterioare;
    cheltuieli cu timbre poștale și pentru dotarea Biroului de Schimb Internațional şi a Fabricii de timbre).
Totodată, se stabileşte modalitatea de plată a serviciilor ce vor face obiectul contractului încheiat cu C.N. Poșta Română S.A., plată ce se va face de către Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale.

    Actul normativ mai reglementează cuantumul indemnizaţiilor pentru activitatea membrilor birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă și a personalului tehnic auxiliar al acestora. Astfel, preşedintele biroului electoral pentru votul prin corespondenţă și locţiitorul acestuia vor primi câte o indemnizaţie de 85 de lei pentru fiecare zi de activitate, iar membrii birourilor electorale și personalul tehnic auxiliar câte 65 de lei pentru fiecare zi de activitate.

Impactul financiar referitor la aplicarea dispozițiilor legale privind votul prin corespondență nu poate fi estimat în acest moment deoarece depinde de numărul cererilor formulate de alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate privind înscrierea în Registrul electoral cu opțiunea pentru votul prin corespondență.

.

.

DIASPORA

Klaus Iohannis, mesaj pentru românii din diaspora la preluarea mandatului: ”Și nouă ne este dor de voi şi vă aşteptăm cu drag acasă”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a depus, sâmbătă, jurământul de învestire în funcţie pentru al doilea mandat, în faţa plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi al Senatului, promițând că va fi ”președintele tuturor românilor” și că va ”face tot ceea ce stă în puterile mele pentru ca România europeană, modernă și puternică (…) să devină realitate”.

Într-un discurs susținut la tribuna Parlamentului după depunerea jurământului, Iohannis a folosit ca elemente busolă ale alocuțiunii sale ”momentele astrale” din istoria națiunii române în secolul trecut – Marea Unire de la 1918, acum 101 ani, și Revoluția Română din 1989, a cărei a treizecea aniversare este comemorată în aceste zile.

Spre finalul discursului său, președintele a definit drept ”neprețuit” devotamentul și implicarea românilor din diaspora, transmițându-le: Și nouă ne este dor de voi și vă așteptăm cu drag acasă!”.

“Dragi români de pretutindeni şi nouă ne este dor de voi şi vă aşteptăm cu drag acasă. Indiferent că trăim în interiorul graniţelor sau în afara lor în inimile noastre visăm cu toţii la aceeaşi Românie, o ţară prosperă şi sigură, o casă primitoare pentru toţi cetăţenii săi. Devotamentul şi implicarea voastră sunt de nepreţuit şi contăm şi în viitor pe contribuţia voastră valoroasă”, a spus Iohannis în plenul reunit al Parlamentului, şedinţă în care a depus jurământul de învestitură pentru al doilea mandat.

Citiți și Klaus Iohannis a depus jurământul pentru al doilea mandat de președinte: ”Vă asigur că voi fi preşedintele tuturor românilor”

Președintele Klaus Iohannis a câștigat cel de-al doilea mandat de președinte în urma alegerilor din 24 noiembrie, fiind votat de peste 66% dintre români, cel mai scor obținut vreodată de un candidat de dreapta la alegerile prezidențiale din România. În egală măsură, la turul al doilea al scrutinului prezidențial a fost înregistrat recordul de prezență al românilor din străinătate la urne, peste 940.000 de cetățeni din afara granițelor exercitându-și dreptul de vot, iar peste 90% dintre aceștia votând cu Iohannis.

Precedentul record fusese stabilit la primul tur al prezidențialelor, când peste 650.000 au votat.

Pentru prima dată, la alegerile prezidențiale din acest an, românii din diaspora au putut vota prin corespondență sau pe parcursul a trei zile în cadrul secțiilor de votare deschise în străinătate.

Preşedintele Klaus Iohannis a depus, sâmbătă, jurământul de învestitură în funcţie pentru al doilea mandat, în faţa plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi a Senatului.

“Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”, a rostit Klaus Iohannis în plenul Parlamentului.

Mandatul preşedintelui este de cinci ani şi se exercită de la data depunerii jurământului de învestitură în funcţie.


Puteți citi pe larg aici principalele elemente din discursul inaugural al lui Klaus Iohannis cu ocazia preluării celui de-al doilea mandat de președinte

Continue Reading

DIASPORA

Klaus Iohannis, promisiune pentru românii din diaspora: Voi avea discuții cu liderii politici și cu partidele pentru a crește numărul parlamentarilor care reprezintă diaspora

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, marţi, că va avea discuţii cu liderii politici, cu partidele, pentru a creşte numărul parlamentarilor care reprezintă diaspora, în contextul în care peste 944.000 de cetățeni români din străinătate au avut la turul al doilea al alegerilor prezidențiale de la finalul săptămânii trecute, înregistrându-se cea mai ridicată prezență peste hotare din istoria electorală a României.

Întrebat de jurnaliști dacă trebuie făcute modificări astfel încât românii din diaspora să fie mai bine reprezentaţi în Parlament, Iohannis a spus: “Cu certitudine”.

“Am avut cu ocazia acestor alegeri prezidenţiale surprize dintre cele mai plăcute în ceea ce priveşte votul în diaspora. La primul tur s-a atins un record, record care a ţinut două săptămâni. În turul doi s-a atins un nou record. Şi, cum avem deja, practic, un milion de votanţi în diaspora, eu îmi doresc ca ei să fie mult mai bine reprezentaţi în Parlament. Şi voi avea discuţii cu liderii politici, cu partidele pentru a creşte numărul parlamentarilor care reprezintă diaspora, care, iată, a devenit foarte activă şi acest lucru ne bucură”, a declarat preşedintele, la Palatul Cotroceni.

Klaus Iohannis a obținut cel de-al doilea mandat de președinte cu peste 66% din voturi, prefigurându-se și o victorie cu peste 90% din voturi și în diaspora, în disputa cu contrancandidata sa Viorica Dăncilă. Actualul șef al statului va obține 6,5 milioane de voturi, iar Dăncilă în jur de 3,3 milioane.

Spre comparație, cel mai mare număr de voturi înregistrat de un candidat de dreapta la alegerile prezidențiale a fost obținut de Emil Constantinescu (7,05 milioane de voturi, 54,41%) în 1996. Pe de altă parte, în 2014, Klaus Iohannis a câștigat alegerile cu 54,43% din voturi, cel mai mare procent pentru un candidat de dreapta până la acel moment, și un total de 6,28 milioane de voturi.

În ce privește istoria electorală a candidaților de stânga, cel mai mic număr de voturi obținut de un candidat PSD fusese înregistrat în 2004, când Adrian Năstase a primit 4,88 milioane de voturi.

Ziua votului la turul al doilea al alegerilor prezidențiale pentru românii din țară a început duminică la ora 7:00, în timp ce în străinătate, la fel ca și în primul tur, s-a desfășurat treia zi la urne pentru românii din diaspora. Vineri au votat peste 111.000 de cetățeni, în creștere față de primul tur, iar sâmbătă prezența cumulată la vot a ajuns la peste 380.000 de români, cu peste 90.000 de voturi față de același interval de referință din primul tur al alegerilor când au votat peste 292.000 de români.

În cea de-a treia zi de vot în diaspora a fost atinsă o prezență la vot de peste 940.000 de români, un record în istoria electorală a României. În țară, au votat peste 9 milioane de cetățeni, reprezentând 49,87% din totalul alegătorilor.

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Alegeri prezidențiale 2019: Diaspora, pentru prima dată aproape de borna de 1 milion de voturi. Prezența la urne în străinătate a depășit 900.000 de voturi

Published

on

© Partidul National Liberal/ Facebook

Numărul cetățenilor români din străinătate care au votat deja la turul al doilea al alegerilor prezidențiale din acest an a depășit 900.000 de voturi, generând o prezență fără precedent în străinătate în istoria electorală a României.

Astfel, potrivit datelor furnizate de Biroul Electoral Central, până duminică la ora 20:00 au votat în diaspora 900.314 de români, 882.881 dintre aceștia exercitându-și dreptul la vot într-o secție din străinătate, iar 17.503 prin corespondență.

Prin comparație, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2014 au votat 379.116 români la secțiile de votare din străinătate, și 384.943 la alegerile europene din 26 mai 2019. Atât la prezidențialele din 2014, cât și la europarlamentarele din 2019, s-au înregistrat cozi numeroase la secțiile din străinătate și dificultăți în exercitarea dreptului la vot.

De altfel, recordul de prezență la urne la secțiile de votare din străinătate în cadrul unui scrutin a fost depășit în această după-amiază la ora 15:30 când peste 676.000 de cetățeni, dintre care 17.503 prin corespondență, votaseră deja la turul al doilea al alegerilor prezidențiale.

Recordul anterior de prezență la vot în diaspora a fost înregistrat la precedentul tur din urmă cu două săptămâni, când la închiderea urnelor a fost consemnată o prezență de 675.348 de cetățeni care au votat.

Cele mai multe voturi în diasporă se înregistrează în Italia (peste 180.000), Marea Britanie (peste 152.000), Germania (peste 148.000) și Spania (peste 120.000). În majoritatea secțiilor de vot din Europa, românii din diaspora mai au aproximativ 2-3 ore la dispoziție pentru a vota.

În ce privește votul în țară, au votat deja peste 8,9 milioane de cetățeni de cetățeni, reprezentând peste 49% din totalul alegătorilor, procent care depășește prezența la vot din primul tur al alegerilor prezidențiale.

Peste 18 milioane de români sunt așteptați duminică la urne pentru a alege președintele țării în următorii cinci ani, funcția supremă în stat pentru care cetățenii au de optat între președintele Klaus Iohannis, candidatul PNL, și fostul prim-ministru Viorica Dăncilă, candidatul PSD.

Ziua votului la turul al doilea al alegerilor prezidențiale pentru românii din țară a început duminică la ora 7:00, în timp ce în străinătate, la fel ca și în primul tur, continuă a treia zi la urne pentru românii din diaspora. Vineri au votat peste 111.000 de cetățeni, în creștere față de primul tur, iar sâmbătă prezența cumulată la vot a ajuns la peste 380.000 de români, cu peste 90.000 de voturi față de același interval de referință din primul tur al alegerilor când au votat peste 292.000 de români.


🔴 LIVE UPDATE Alegeri prezidențiale 2019: Prezența la vot în timp real – în țară și în străinătate

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending