Connect with us

DIASPORA

Guvernul a adoptat normele de aplicare a Legii votului prin corespondenţă. Cum vor putea vota românii din străinătate

Published

on

Normele privind aplicarea legii votului prin corespondenţă au fost adoptate joi de Guvern, care a stabilit modelele, dimensiunile şi condiţiile de realizare a documentelor necesare exercitării dreptului de vot pentru românii din afara graniţelor.

alegri-votRomânii din străinătate, care vor să voteze prin corespondenţă, vor primi un plic exterior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse plicul interior şi certificatul de alegător. Plicul interior, în care va fi introdusă opţiunea alegătorului, va conţine un autocolant cu menţiunea “VOTAT”.

În hotărârea aprobată în şedinţa de joi este stabilit şi rolul Poştei Române.

”Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale va încheia cu Compania Naţională “Poşta Română” – S.A. contractul privind confecţionarea documentelor necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă şi a serviciilor poştale aferente procesului electoral” informează Guvernul, într-un comunicat.

Potrivit documentului, impactul financiar referitor la aplicarea legii nu poate fi estimat în acest moment deoarece depinde de numărul de alegători români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care îşi vor exprima opţiunea de a vota prin corespondenţă şi vor depune cereri de înscriere în Registrul electoral, în acest scop.

Comunicatul integral transmis de Guvernul României:

Cetățenii români cu drept de vot care au domiciliul sau reședința în străinătate își vor putea exercita dreptul electoral prin corespondență începând cu alegerile parlamentare din acest an, în condițiile în care Guvernul a adoptat astăzi o Hotărâre privind aplicarea legii votului prin corespondență. Actul normativ a fost adoptat de Executiv având în vedere prevederile Legii 288/2015 privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente.

Executivul a stabilit modelele, dimensiunile și condițiile de realizare a documentelor necesare exercitării dreptului de vot prin corespondență, care sunt transmise alegătorului. Acestea sunt:
1. Un plic exterior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse plicul interior şi certificatul de alegător;
2. Un plic interior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse opţiunea sau opţiunile de vot, după caz. Plicul interior va conţine un autocolant cu menţiunea „VOTAT”, prevăzut cu elemente de siguranţă stabilite. Alegătorul lipeşte autocolantul pe opţiunea acestuia din buletinul de vot prin corespondenţă;
3. Certificatul de alegător ce cuprinde numele şi prenumele alegătorului, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa din străinătate, după caz, seria şi numărul actului de identitate, precum şi declaraţia pe proprie răspundere a alegătorului privind exercitarea în mod liber, direct şi secret a dreptului de vot, datată şi semnată olograf. În conţinutul declaraţiei se vor menţiona tipul şi data scrutinului.
4. Instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot, în care se indică şi termenul în care alegătorul trebuie să depună la cutia poştală sau la oficiul poştal documentele prevăzute mai sus, astfel încât acestea să fie livrate biroului electoral competent, în termenul prevăzut de lege;
5. Buletinul de vot prin corespondenţă.
De asemenea, potrivit Legii privind votul prin corespondență, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale va încheia cu Compania Naţională “Poşta Română” – S.A. contractul privind confecţionarea documentelor necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă şi a serviciilor poştale aferente procesului electoral. Hotărârea de Guvern adoptată astăzi stabilește tipurile de servicii şi produse poştale utilizate pentru exercitarea dreptului de vot prin corespondenţă la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților, având în vedere două fluxuri: plecări trimiteri poștale din România și sosiri trimiteri poștale în România. De asemenea, sunt stabilite tipurile de cheltuieli aferente votului prin corespondenţă, defalcate pe cele două fluxuri mai sus menționate, respectiv:
    cheltuielile generale pentru confecționarea materialelor;
    cheltuielile necesare asigurării serviciilor poștale internaționale;
    cheltuielile necesare asigurării serviciilor poștale internaționale pe fluxul de retur;
    cheltuieli pentru prelucrări ulterioare;
    cheltuieli cu timbre poștale și pentru dotarea Biroului de Schimb Internațional şi a Fabricii de timbre).
Totodată, se stabileşte modalitatea de plată a serviciilor ce vor face obiectul contractului încheiat cu C.N. Poșta Română S.A., plată ce se va face de către Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale.

    Actul normativ mai reglementează cuantumul indemnizaţiilor pentru activitatea membrilor birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă și a personalului tehnic auxiliar al acestora. Astfel, preşedintele biroului electoral pentru votul prin corespondenţă și locţiitorul acestuia vor primi câte o indemnizaţie de 85 de lei pentru fiecare zi de activitate, iar membrii birourilor electorale și personalul tehnic auxiliar câte 65 de lei pentru fiecare zi de activitate.

Impactul financiar referitor la aplicarea dispozițiilor legale privind votul prin corespondență nu poate fi estimat în acest moment deoarece depinde de numărul cererilor formulate de alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate privind înscrierea în Registrul electoral cu opțiunea pentru votul prin corespondență.

.

.

DIASPORA

România reacționează după ce poliţia din Leipzig a cerut hotelurilor să anunţe când cazează români: ”Orice formă de discriminare este contrară valorilor europene”

Published

on

© Ministerul pentru Românii de Pretutindeni

Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia Intotero, se declară surprinsă şi îngrijorată de faptul că la Leipzig (Germania) poliţia le cere hotelierilor să anunţe dacă sunt cazaţi cetăţeni români și precizează că este inacceptabil ca românii să fie supuşi unei asemenea forme de discriminare.

”Am aflat cu surprindere și îngrijorare că la Leipzig, în Germania, Poliția le cere hotelierilor să anunțe dacă au cazați cetățeni români.Este inacceptabil ca românii din Germania sau cei care calătoresc în Germania să fie supuși unei asemenea forme de discriminare care ne pune pe toți, ca popor, într-o lumină nefavorabilă și nedreaptă”, transmite ministrul pentru Românii de Pretutindeni, într-un comunicat de presă publicat pe pagina Ministerului.

Natalia Intotero precizează că în Germania trăiesc peste 850.000 de români și persoane de origine română, reprezentând a cincea minoritate din această țară.

„Românii sunt bine integrati și fac cinste României aducând, în același timp, plus valoare țării-gazdă. Urmărim îndeaproape această situație îngrijorătoare, menținând legătura cu MAE și cu misiunea diplomatică a României la Berlin, unde domnul ambasador face deja demersuri pe lângă autoritățile din Leipzig. Situația este cunoscută și de către doamna premier Viorica Dăncilă, care a cerut toate datele legate de acest caz, precum și informări legate de evoluțiile ulterioare”, potrivit sursei citate.

Ministrul evidențiază că românii sunt cetățeni europeni și au drepturi egale cu cele ale cetățenilor din statele de reședință sau din statele unde călătoresc sau studiază.

”Orice formă de discriminare este contrară valorilor europene la care toate țările membre ale Uniunii Europene au aderat”, conchide Intotero.

În timpul pregătirilor pentru Festivalul Highfield, care are loc anual lângă Leipzig și care anul acesta s-a desfășurat weekend-ul trecut, poliția a transmis adrese către hotelierii din zonă și le-a cerut să anunțe dacă au oaspeți români, iar poliția din Leipzig este acuzată de rasism, scrie Digi24.

 

Continue Reading

DIASPORA

Recomandările ambasadorului României la Londra pentru cei 400.000 de români din Marea Britanie în cazul unui Brexit fără acord

Published

on

© UK Government

Ambasadorul României în Marea Britanie, Dan Mihalache, precizează că de la data producerii Brexit, 31 octombrie, cetățenii români vor putea, ca și până acum, să intre și să iasă din Marea Britanie pe baza cărții de identitate sau a pașaportului, fără să aibă nevoie de viză. Totuși, acest lucru este valabil doar pentru cei care vor face vizite scurte care să nu depășească perioade mai mari de 3 luni.

Precizări pentru românii îngrijorați cu privire la efectele BREXIT: Încetarea liberei circulații nu înseamnă că cetățenii români nu vor mai putea intra în Marea Britanie. De la data Brexit-ului, cetățenii români vor putea, ca și până acum, să intre și să iasă din Marea Britanie pe baza cărții de identitate sau a pașaportului, fără să aibă nevoie de viză. Acest lucru va fi valabil însă doar pentru vizite scurte și cetățenii români vor putea rămâne în Marea Britanie pentru o perioadă de până la trei luni”, a scris Dan Mihalache, pe Facebook.

Precizările diplomatice intervin după ce guvernul britanic condus de prim-ministrul Boris Johnson a indicat luni că dorește să pună capăt ”imediat” liberei circulații a cetățenilor Uniunii Europene în situația unui Brexit fără acord la 31 octombrie.

În același timp, Ministerul de Interne britanic a dat publicității săptămâna trecută o statistică oficială potrivit căreia peste 1.000.000 de cetățeni din UE au aplicat, până la 31 iulie 2019, pentru a primi statut de rezidență în Regatul Unit prin intermediul sistemului EU Settlement Scheme, cei mai mulți dintre aceștia fiind polonezi, români și italieni.

Pe de altă parte, în primul său discurs în calitate de prim-ministru al Marii Britanii, Boris Johnson le-a promis celor 3.2 milioane de europeni, dintre care peste 400.000 sunt români, că drepturile lor vor fi respectate după Brexit

Ambasada României în Regatul Unit informează, din nou, că guvernul britanic a creat sistemul menționat anterior, care este format dintr-o aplicație pe care toți cetățenii UE și membrii familiilor acestora trebuie să o completeze pentru a-și proteja dreptul de ședere în Marea Britanie.

Pentru românii din Marea Britanie, un ghid este disponibil aici.
Cum pot solicita românii din Regatul Unit noul statut de rezident – aici.

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Reprezentanții românilor din diaspora cer intensificarea campaniei de promovare a site-ului www.votstrainatate.ro, unde doar 20.000 de cetățeni s-au înregistrat pentru a vota la prezidențiale

Published

on

© Autoritatea Electorală Permanentă

Reprezentanţii românilor din diaspora au solicitat intensificarea campaniei de promovare a site-ului www.votstrainatate.ro cu prilejul unei discuţii purtate, luni, cu preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Constantin-Florin Mituleţu-Buică, informează AEP într-un comunicat. Totodată, până în prezent, peste 20.000 de români s-au înscris pentru a vota la alegerile prezidențiale din noiembrie, cu 22 de zile înainte de expirarea termenului limită, scadent la 11 septembrie.

Mituleţu-Buică a avut luni o întâlnire cu membri ai unora dintre cele 29 de asociaţii civice semnatare ale scrisorii deschise pe tema votului prin corespondenţă, eveniment dublat de o videoconferinţă cu reprezentanţi ai acestor organizaţii aflaţi în diverse ţări europene.

“Mesajul central al membrilor asociaţiilor civice a fost determinarea acestora de a continua să se implice în campania de informare a alegătorilor şi de a acţiona în parteneriat cu AEP şi MAE pentru a disemina informaţiile privind modalităţile de vot pe care le au la dispoziţie românii din afara ţării, dar şi pentru a facilita exercitarea dreptului de vot de către unele categorii profesionale cu ocupaţii itinerante. Astfel, potrivit reprezentantei asociaţiei Voluntari în Europa, Adriana Mureşan, circa 140.000 de şoferi români de TIR, care nu au domiciliul sau reşedinţa în străinătate, sunt în tranzit prin Europa şi nu pot preconiza unde se vor afla în perioada alegerilor prezidenţiale, motiv pentru care solicită organizarea unor secţii de votare accesibile, cum ar fi în parcări sau la puncte de trecere a frontierei”, se arată într-un comunicat al AEP, potrivit Agerpres.

La întâlnirea şi videoconferinţa organizate la sediul AEP au participat reprezentanţi ai următoarelor asociaţii civice: Voluntari în Europa, Rezist West Midlands şi Warwickshire, Platforma România 100, Expert Forum, Rezistenţa din Diaspora, Rezist Lyon, Mişcarea Civică Diaspora Austria, Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, Voluntar Londra, Aradul Civic şi #activAG Piteşti.

La discuţii au fost prezenţi şi oficiali din partea Ministerului Afacerilor Externe (MAE).

Potrivit contorizării efectuate pe www.votstrainatate.ro, până marți, 20 august, ora 12:01, 20.271 de români s-au înregistrat pentru a vota la alegerile prezidențiale. Dintre aceștia, 10.164 au optat pentru a vota la o secție de votare din străinătate și 10.107 au preferat votul prin corespondență.

Citiți și
AEP recomandă românilor din diaspora să opteze pentru votul prin corespondență. Care sunt pașii
AEP: Începând de astăzi, românii din străinătate se pot înregistra online pentru a vota la alegerile prezidențiale

Alegătorii care doresc să voteze în străinătate, la alegerile pentru preşedintele României din anul 2019, se pot înregistra ca alegători în străinătate, prin intermediul unui formular online, până cel mai târziu la data de 11 septembrie 2019, ora 23:59:59.

Românii din străinătate vor vota pentru preşedintele României pe 8, 9 şi 10 noiembrie şi, în eventualitatea unui al doilea tur de scrutin, pe 22, 23 şi 24 noiembrie.

 

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending