Guvernul României a aprobat un ajutor de stat în valoare de peste 279 de milioane de lei pentru Complexul Energetic Oltenia, a anunțat joi ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
„Aceste fonduri vor acoperi parțial costurile certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră aferente anului 2025, conform angajamentelor europene. Este o decizie așteptată, parte a planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană. Este un nou semnal că România își asumă cu responsabilitate tranziția energetică — dar o face realist, cu cap, fără a periclita securitatea energetică a românilor.”, a scris Burduja, pe Facebook.
Potrivit ministrului, Complexul Energetic Oltenia nu este doar o companie, ci un pilon al sistemului energetic național, care produce energie în bandă – stabilă și esențială pentru funcționarea economiei, a spitalelor, școlilor și locuințelor din România.
„Fără CEO, România nu ar fi trecut cu bine peste crizele ultimilor ani — de la ierni geroase la veri caniculare, la volatilitatea pieței energetice europene. Am spus-o zilele trecute și la Bruxelles, în fața Comisarului european pentru Energie: închiderea celor 1.755 MW pe cărbune, prevăzută prin PNRR pentru 1 ianuarie 2026, nu este fezabilă în lipsa unor capacități noi de producție de energie în bandă care să fi fost puse în funcțiune”, a adăugat Burduja.
Acesta a adăugat că proiectele pentru noile grupuri pe gaz sunt încă în faza de licitație, într-un context marcat de creșterea semnificativă a prețului turbinelor și de extinderea termenelor de execuție, ceea ce face ca deciziile pripite să genereze vulnerabilități reale, pe care România nu și le poate permite.
„Securitatea energetică a României nu este negociabilă. Tranziția către energie curată trebuie să fie sustenabilă și corectă. România și-a redus masiv emisiile de gaze cu efect de seră, cu peste 77% față de 1990”, a mai spus ministrul.
Totodată, Sebastian Burduja a precizat că România își menține ținta de eliminare a cărbunelui din mixul energetic până în 2032, iar până atunci vor fi disponibile suficiente capacități alternative – mai ieftine și mai curate – pe gaz, precum și reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, contractate anul trecut după două decenii de blocaj.
„Este important să sprijinim tranziția CEO și să o facem ținând cont de nevoile pe care România le are acum și cu respect pentru oamenii care țin această companie în viață — mineri, energeticieni, comunități întregi care muncesc cu demnitate și profesionalism.Vom continua să investim în capacități noi, în energie regenerabilă, în gaz, în nuclear, dar îmi exprim în continuare speranța că nu vom fi forțați să luăm decizii care pot periclita interesele consumatorilor sau economia națională”, a concluzionat ministrul Energiei.
