Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Interviu | Marian-Jean Marinescu anunță că va propune introducerea combustibililor alternativi în Actul privind industria cu zero emisii nete și critică lipsa unei evaluări a necesarului de energie pentru 2030

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu anunță că va propune introducerea combustibililor alternativi în anexa Actului privind industria cu zero emisii nete și critică faptul că acesta nu prevede o linie de finanțare dedicată, precum și o evaluare a necesarului de energie în 2030.

Într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro, acesta a prezentat o evaluare succintă a Actului privind industria cu zero emisii nete, prezentat recent de Comisia Europeană ca răspuns la Legea americană privind reducerea inflației, care ”a trezit Europa”, îngrijorată de riscul de ”a pierde companii”.

A venit acest regulament care, cred eu, are foarte multă legătură cu planul american care a trezit Europa. Europa a realizat că e posibil să piardă industrie, companii care să se mute în SUA (…) Acest act prevede o micșorare a termenului pentru autorizație și câteva lucruri despre inovare, profesie – să ridicăm cunoștințele în diversele profesii care sunt noi sau acum se creează – și o platformă la nivel european formată din câțiva funcționari care spune ce surse de finanțare există la nivel UE, dar sunt cele deja existente. Sunt puține. Sunt fondurile europene care sunt la statele membre. La nivel UE nu există decât Facilitatea de Conectare a Europei, pentru transport, Horizon Europe, InvestEU.  Bani nu sunt, dar se dau ținte. Se face o listă cu tehnologiile care pot contribui major la atingerea obiectivelor din Fit for 55 și se dă o țintă ca în 2030 acele domenii listate să acopere 40% din nevoia anuală din fiecare dintre domenii: nevoia anuală de solar, de vânt etc. Problema este că nu știm care este nevoia anuală. Ca o paranteză: combustibilul alternativ nu există. Nu este considerat o sursă strategică de energie. Este o eroare și va trebui să corectăm acest lucru. Combustibilul alternativ sustenabil reprezintă singura tehnologie viabilă în acest moment pentru orice domeniu unde se consumă combustibil. Vom vedea ce va fi în viitor. Lipsește o evaluare. Câtă energie avem în 2030?”, a răspuns Marinescu la o întrebare legată de necesitatea creării unei linii dedicate de finanțare pentru a câștiga această cursă cu SUA.

El a pus în oglindă cele două propuneri pentru a arăta diferențele de abordare dintre cei doi parteneri strategici care, inevitabil, ”vor intra în competiție”, dar care, speră eurodeputatul, aceasta ”se va încadra în limite rezonabile, ca între niște parteneri care, bineînțeles, nu pot să păstreze același nivel de dezvoltare”.

Acolo (n.r. SUA) abordarea este complet diferită. Noi abordăm cu limite și foarte multă presiune pe industrie. Ei finanțează cercetarea, dezvoltarea, dau bani pentru ce cred ei că e important, adică combustibil alternativ, bani pentru capital, limitează prețul la energie, asigură un preț la energie, același peste zece ani și lucrează foarte mult cu taxe”, a explicat reprezentantul României în Parlamentul European.

În ceea ce privește nevoia unei analize privind necesarul de energie, Marian-Jean Marinescu a amintit că a adresat o întrebare Comisiei Europene în acest sens, iar răspunsul instituției reflectă lipsa unei evaluări coerente.

Eu am răspuns de la Comisie în acest sens, de la începutul anului trecut. Am întrebat care va fi mixul energetic în 2030 și ce zice Comisia pe baza propunerilor pe care le-a făcut că va fi necesarul de energie. Răspunsul a fost 65% regenerabil, 16% nuclear și 13% gaz. Și între timp am vrut să omorâm și gazul și nuclearul, dar spunem că 30% din energie în 2030 va fi gaz și nuclear. Necesarul a spus că este 3150 de TW și când m-am uitat la consumul din 2020, care nu este un an de reper pentru că am avut pandemie, Europa consumase 2780 TW. Comisia îmi spune că vom avea nevoie de 10% în plus energie, ceea ce este o eroare. Trebuie să avem o evaluare de câtă energie avem nevoie, ceea ce nu există în acest moment”, a reliefat europarlamentarul.

Revenind la chestiunea legată de finanțare, Marian-Jean Marinescu consideră că relaxarea normelor privind ajutoarele de state, menite să încurajeze statele să investească în tehnologie verde, vine tocmai pentru că ”nu există finanțare pentru acest regulament”.

”Riscul acesta există dacă cineva exagerează. Cu excepția Germaniei cu acel pachet de 200 de miliarde de euro, nu au existat probleme pentru că scoaterea limitărilor la ajutorul de stat funcționează de mai multă vreme pentru că a fost pandemia, a venit războiul. Ea este în vigoare. E utilizabilă această idee de a exista un control mai ușor al ajutorului de stat. Însă acest aspect este posibil pentru că fiecare stat are o putere economică diferită și unii dau mai mult, alții dau mai puțin sau alții nu vor da deloc. Cred că această propunere vine din faptul că nu există finanțare pentru acest act, acest regulament. Nu există finanțare deloc. Există finanțare foarte mică pentru acea platformă, dar nu există finanțare. Nu știu dacă a fost de la început în plan, în Green Deal. Noi am cerut de foarte multă vreme, noi însemnând în Grupul PPE – mai bine zis câțiva la început și apoi întreg grupul – un studiu de impact global al acestui pachet pentru că nu există așa ceva. Există niște studii de impact pentru fiecare dosar în parte, dar destul de subțiri și fără multe detalii. Noi am cerut unul global ca, pe baza acelui studiu, să aibă posibilitatea Comisia să facă acest plan industrial. Ne trebuia o strategie industrială” a răspuns eurodeputatul la o întrebare legată de diferențele dintre statele membre privind puterea economică, care determină, implicit, și o forță diferită privind ajutoarele de stat.

O posibilă sursă de finanțare ar putea fi pilonul II din Mecanismul de Redresare și Reziliență, este de părere Marian-Jean Marinescu, care a anunțat că au început deja dezbaterile în Parlamentul European.

”A început discuția. Nu avem încă niște linii foarte clar definite. Cred că trebuie neapărat să menționăm acolo un fond pentru aceste ținte. Cum ajungem la aceste ținte? Unii vorbesc despre un fond suveran, alții vorbesc de pilonul II din Mecanismul de Redresare și Reziliență, care nu este consumat. Numai România, Italia au luat integral. Acolo sunt ceva peste 200 de miliarde de euro care sunt credite care ar putea fi luate de UE. Ar putea fi o sursă despre care se poate discuta ce se face cu acest regulament. Cred că trebuie neapărat văzut. S-a făcut un regulament care spune că 40% din nevoia anuală a respectivei direcții de producere a energiei trebuie pusă în practică, dar noi nu știm de cât avem nevoie și cum este împărțită. Sunt câteva neclarități. Pe aceste direcții o să încerc să lucrez și să depun niște amendamente”, a mai spus europarlamentarul.

Un aspect pozitiv identificat de acesta este precizarea privind energia nucleară”.

”Există această precizare în regulament, deci este permisă energia nucleară. Acum două săptămâni am reușit să păstrăm un low-carbon fuels chiar și în emission aviation. Introducerea energiei nucleare în diverse legislații se face cu eforturi foarte mari pentru că există un <<NU>>. După cum vedeți, Germania a închis ultimele două centrale nucleară și apoi se împotriva la energia nucleară să fie folosită pentru combustibilii sintetici. După mine, a fost ceva de neacceptat. Mențiunea energiei nucleară este favorabilă statelor care susțin energia nucleară, inclusiv România”, și-a arătat aprecierea Marian-Jean Marinescu.

Cât privește viitorul sectorului transporturilor, care trebuie să țină pasul cu aceste obiective de emisii zero, europarlamentarul consideră subiectul ”foarte complicat”.

Este alt subiect complicat. Există și o directivă de due diligence, adică o companie nu mai poate să ia din orice țară dacă nu există democrație, dacă sunt folosiți copii etc. Va îngreuna foarte mult prezența materiilor prime critice. A fost o discuție în Grupul PPE în rândul membrilor ITRE cu diverși specialiști. S-a ridicat și ideea să se aloce ceva fonduri pentru identificarea în partea de est a UE + în statele care sunt candidate de materiale rare. Se încearcă pe plan internațional acorduri cu diverse state astfel încât să ai o siguranță pentru aceste materiale. Dacă discutăm despre transport, discutăm de baterii, de energie produsă pentru feroviar și combustibil alternativ pentru aviație. Și aici sunt mai multe regulamente care se contrazic, îngreunează și mai mult posibilitatea de a face rost de aceste materiale. Se concentrează foarte mult pe reciclare, dar din reciclare nu poți să scoți toată cantitatea care îți trebuie”, a conchis Marian-Jean Marinescu.

Comisia Europeană a propus la 16 martie Actul privind industria cu zero emisii nete pentru a extinde producția de tehnologii curate în UE și pentru a se asigura că Uniunea este bine echipată pentru tranziția către o energie curată.

Acesta prevede ca, până în 2030, capacitatea Uniunii de producție strategică globală de tehnologii cu zero emisii nete să se apropie de sau să atingă cel puțin 40 % din nevoile de implementare ale Uniunii.

Legislația stabilește și care sunt tehnologiile care vor avea o contribuție semnificativă la decarbonizare. Printre acestea se numără: energia solară fotovoltaică și solară termică, energia eoliană terestră și energia din surse regenerabile offshore, bateriile și stocarea, pompele de căldură și energia geotermală, electrolizoarele și pilele de combustie, biogazul/biometanul, captarea, utilizarea și stocarea dioxidului de carbon, tehnologiile de rețea, tehnologiile pentru combustibili alternativi durabili, tehnologiile avansate de producere a energiei din procesele nucleare cu deșeuri minime din ciclul combustibilului, reactoarele modulare mici și combustibilii aferenți din clasa cea mai bună.

Acest act face parte din Planul industrial al Pactului verde a fost prezentat la 1 februarie pentru a stimula industria cu zero emisii nete și pentru a se asigura că obiectivele Pactului verde european sunt îndeplinite la timp.

Planul stabilește modul în care UE își va consolida avantajul competitiv prin investiții în tehnologii curate și va continua să fie lider în eforturile de a atinge neutralitatea climatică

Daniel Buda

Eurodeputatul PPE Daniel Buda: Piața Unică rămâne un simbol al unității, progresului și prosperității comune

Published

on

© European Union 2023 - Source : EP

#singlemarket30

La treizeci de ani de la inaugurarea sa, Piața Unică Europeană rămâne una dintre cele mai semnificative realizări ale integrării europene, afirmă eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), membru al grupului Partidului Popular European din Parlamentul European.

Lansată în 1993, aceasta a redefinit dinamica economică și socială a continentului, eliminând barierele dintre statele membre și promovând libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor. Un moment de reflecție și celebrare, această aniversare ne oferă oportunitatea de a privi înapoi la realizările remarcabile și provocările întâmpinate de-a lungul a trei decenii de integrare și cooperare economică.

“Piaţa Unică nu este doar o realizare economică, ci şi o mainistare a viziunii pentru o Europă unită. Într-o lume în continuă schimbare, Piaţa Unică rămâne un pilon central al prosprităţii şi stabilităţii noastre”, declară Daniel Buda, membru al Parlamentului European.

“Piaţa unică a stimulat colaborarea transfrontalieră în cercetare şi dezvoltare, accelerând progresul în domenii esenţiale precum tehnologia. Provocările precum schimbările climatice, digitalizarea şi inegalităţile economice necesită o abordare unită şi inovatoare. Nu în ultimul rând, Piaţa Unică oferă un cadru pentru a răspunde colectiv provocărilor actuale, promovând în acelaşi timp creşterea durabilă şi incluzivă în Europa”, mai susține Daniel Buda.

 La 30 de ani de la înființare, Piața Unică Europeană rămâne un pilon esențial al prosperității și stabilității în Europa. Cu toate provocările sale, PUE continuă să fie un motor de creștere și inovație, demonstrând importanța colaborării și integrării europene. Pe măsură ce ne îndreptăm spre viitor, adaptarea și consolidarea Pieței Unice va fi crucială pentru a răspunde nevoilor și așteptărilor cetățenilor europeni într-un peisaj global în continuă schimbare.

 In contextul unei lumi globalizate, Piața Unică Europeană nu este doar un instrument al prosperității interne, ci și un actor cheie pe scena mondială. Cu toate acestea, drumul nu a fost lipsit de provocări. De la crize economice la incertitudinile politice și schimbările tehnologice rapide, Piața Unică a trebuit să se adapteze constant. Criza financiară globală, Brexitul, pandemia COVID-19 și tensiunile geopolitice recente au testat reziliența și flexibilitatea acestui proiect.

#singlemarket30

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

Published

on

© Guvernul României

Apartenența la Uniunea Europeană a adus foarte multe beneficii României, permițând țării noastre să se dezvolte, să-și dezvolte comunitățile și să ofere un trai mai bun românilor, a subliniat eurodeputatul Victor Negrescu, chestor al Parlamentului European.

Acesta a participat luni la evenimentul ”Living Better with Europe”, desfășurat la Palatul Parlamentului, unde au fost prezente figuri marcante din familia social-democrată europeană precum Iratxe García Pérez, președinta Grupului S&D din Parlamentul European, sau vicepreședinta acestui grup, Gabriele Bischoff.

”Acest eveniment organizat de Partidul Social Democrat cu sprijinul grupului social democrat din Parlamentul European și al colegilor mei din PES activists România are ca menire să sublinieze încă o dată faptul că PSD a luptat pentru o Românie puternică în Uniunea Europeană, dar și pentru acest parcurs european al țării noastre. Acest lucru ne-a adus foarte multe beneficii. Este suficient să ne uităm la soldul pozitiv înregistrat în relația noastră cu Uniunea Europeană. Vedem în total peste 62 de miliarde de euro – reprezintă soldul pozitiv a tot ce înseamnă intrări versus contribuția noastră la UE. Acest lucru ne-a permis să ne dezvoltăm, să dezvoltăm comunitățile noastre, să oferim un trai mai bun românilor și asta ne propunem în continuare”, a subliniat Negrescu în debutul evenimentului.

El a punctat că ”împreună putem să identificăm cele mai bune soluții în perspectiva alegerilor pentru PE în așa fel încât, pe mai departe, împreună cu Grupul S&D să reușim să ghidăm Europa în această direcție corectă de construcție a unui trai mai bun pentru toți cetățenii europeni și, automat, pentru cetățenii României”.

”Suntem cu toții cetățeni europeni și avem tot dreptul să participăm la construcția și dezvoltarea Uniunii Europene”, a continuat eurodeputatul.

Conform bilanțului prezentat de Comisia Europeană în România la mijlocul lunii decembrie, în cei 17 ani de apartenență la UE, România a primit de trei ori mai mulți bani decât contribuțiile la bugetul european.

În contextul vocilor partidelor extremiste și pentru că României îi este mai bine în interiorul Uniunii Europene și nu în afara acestei familii, fapt reflect și prin cifre, europarlamentarul Victor Negrescu a lansat în anul alegerilor europarlamentare o companie pentru introducerea în Constituție a apartenenței României la UE și NATO. 

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: Voi reprezenta în continuare drepturile românilor și voi lupta pentru interesele României în toate comisiile parlamentare în care activez

Published

on

© Corina Crețu/Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu, fost comisar european pentru coeziune, se angajează să reprezinte în continuare drepturilor românilor și să lupte pentru interesele României indiferent de comisia parlamentară din care face parte, potrivit unui mesaj pe Facebook.

„În urmă cu 4 ani anunțam că sănătatea a devenit una din marile priorități ale cetățenilor europeni – evident, fără să prevadă cineva pandemia prin care urmă să trecem. Nu pot decât să regret că aceste semnale de alarmă nu au fost luate în considerare cu mai multă seriozitate de către Statele Membre ale Uniunii Europene. Încă de atunci menționam beneficiile pe care politică de coeziune le poate aduce, inclusiv în domeniul sănătății. Nu mai puțîn de 4 miliarde de euro au fost alocate domeniului sănătății în Cadrul Financiar Multianual 2021-2027”, scrie eurodeputatul român.

 

Din toamna anului trecut, fostul comisar activează în calitate de membru deplin și în Comisia pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară (ENVI), pe lângă activitatea mea din Comisia pentru Dezvoltare Regională, Control Bugetar și Afaceri Externe.

„Mi-am asumat acest rol pentru a contribui activ la elaborarea unor politici pentru prevenirea bolilor, asigurarea accesului la servicii medicale de calitate și abordarea problemelor de sănătate la nivel european”, afirmă Corina Crețu.

Ea mai explică că a decis să preia și activitatea în această Comisie „prin prisma experiențelor de viața din ultimii ani, în urmă cărora am constatat că nu acordăm suficientă atenție prevenției și calității alimentației, România fiind țara în care cele mai multe tipuri de cancer sunt depistate în faze în care mai pot fi făcute prea puține lucruri pentru supraviețuire”.

Astfel, în calitate de Membru al Parlamentului European, Corina Crețu se angajează să reprezinte „în continuare drepturile românilor și voi lupta pentru interesele României în toate comisiile parlamentare în care activez”.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

COMISIA EUROPEANA47 mins ago

Comisia Europeană lansează un pachet de acțiuni pentru promovarea inovării, securității și rezilienței infrastructurilor digitale

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE2 hours ago

Ligia Deca participă la Summitul Global al Competențelor, organizat sub umbrela OCDE: Misiunea noastră comună este de a dezvolta competențe transversale pentru o societate aflată într-o continuă schimbare

U.E.2 hours ago

Statele membre ale UE convin asupra unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei în ajunul împlinirii a doi ani de la invazia Ucrainei

POLITICĂ3 hours ago

Sondaj: Două treimi dintre români (66%) vor o guvernare stabilă formată dintr-o alianță de partide puternice după 2024

U.E.3 hours ago

Moartea opozantului rus Aleksei Navalnîi: UE l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri rus la Bruxelles pentru a-și exprima ”indignarea”: Cerem ”Rusiei să autorizeze o anchetă internaţională independentă”

SUA3 hours ago

SUA vor anunța noi sancțiuni împotriva Rusiei pe fondul morții lui Aleksei Navalnîi și a războiului din Ucraina

PARLAMENTUL EUROPEAN4 hours ago

UE a convenit asupra unor noi reguli pentru a avea un aer mai curat și o reducere la zero a poluării cel târziu până în 2050

G74 hours ago

Liderii G7 vor marca doi ani de când Rusia a invadat Ucraina printr-o reuniune prin videoconferință în urma căreia ar urma să decidă o ”înăsprire a sancțiunilor” contra Moscovei

ROMÂNIA4 hours ago

Ministrul Mircea Fechet a discutat cu reprezentanții Google despre utilizarea celor mai performante soluții digitale pentru a răspunde nevoilor Ministerului Mediului

NATO4 hours ago

Serviciul de Informații al Letoniei: Riscul unei agresiuni militare a Rusiei împotriva NATO va crește, dacă Occidentul nu sprijină suficient Ucraina

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

ROMÂNIA2 days ago

Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală

ROMÂNIA5 days ago

Marcel Ciolacu: Componenta economică româno-italiană, extrem de solidă. Peste 20 miliarde de euro vor fi investite până în 2030 în infrastructura de transport

ROMÂNIA6 days ago

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Marcel Ciolacu îi îndeamnă pe românii din Italia să se întoarcă acasă pentru a contribui la dezvoltarea României, punând în aplicare experiența dobândită în străinătate

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Ciolacu vizitează Șantierul naval Constanța: Este nevoie de implicare și de mai multe fonduri direcționate pentru a susține în continuare industria românească

U.E.2 weeks ago

Charles Michel face apel la creșterea investițiilor în securitatea și apărarea europeană în cadrul Forumului Grupului BEI 2024

NATO2 weeks ago

Consilierii pentru securitate națională din țările NATO au demarat pregătirile pentru summitul aliat de la Washington: “O victorie a Rusiei ne-ar slăbi. Sprijinul pentru Ucraina nu este un act de caritate”

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, despre discuții cu cancelarul Austriei la Congresul PPE privind aderarea completă la Schengen: Este mult mai importantă soluţia decât discuţia într-un anumit moment

Trending