Islanda, care urmează să organizeze un referendum privind reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, „nu are absolut nimic de pierdut” dacă negociază cu UE, a declarat luni, la Reykjavik, ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, relatează AFP, potrivit Agerpres.
„Votul de la 29 august nu anticipează nimic, nu privește în niciun caz aderarea la UE, ci deschiderea negocierilor. Islanda nu are absolut nimic de pierdut dacă negociază cu Uniunea Europeană”, a declarat Barrot în cadrul unei conferințe de presă comune cu omoloaga sa Thorgerdur Katrin Gunnarsdottir.
„Istoria Islandei a arătat că este benefică pentru poporul islandez cooperarea cu Europa. Întrebarea deja s-a pus în trecut, dar lumea s-a schimbat. Uniunea Europeană s-a schimbat și relația noastră s-a schimbat”, a adăugat el, estimând că Islanda face „parte integrantă din familia europeană”.
Thorgerdur Katrin Gunnarsdottir vede în aderarea Islandei la UE „o ocazie de a întări securitatea economică” dar și securitatea țării, în contextul temerilor de acțiuni de război hibrid împotriva infrastructurilor islandeze sau de dezinformări rusești.
În UE „vedem un grup de națiuni care împărtășesc aceleași idei care au încă o voce”, a spus ea, fără a ascunde faptul că declarațiile din ianuarie a președintelui american Donald Trump privind dobândirea Groenlandei nu sunt străine de accelerarea calendarului care este prevăzut pentru acest referendum.
Islanda, care nu dispune de armată permanentă, își bazează securitatea pe apartenența la NATO și pe un acord bilateral cu SUA.
„Suntem alături de groenlandezi, sunt prietenii noștri, aproape ca niște frați și surori, și partea de care suntem este foarte clară. A fost important să vedem cu ce determinare a intervenit Uniunea Europeană și și-a utilizat puterea, fiind alături de Danemarca și de Groenlanda în această afacere”, a mai spus șefa diplomației islandeze.
Islanda a depus cererea de aderare la UE în 2009, în contextul unei crize financiare, însă a suspendat negocierile în 2013 după un conflict privind politica în domeniul pescuitului și o schimbare a contextului său economic; în 2015, a retras oficial cererea. Înainte de acest moment, Reykjavík închisese 11 dintre cele 33 de capitole de negociere — un prag pe care Muntenegru l-a depășit abia în ultimele luni.
