Judecătoarea Iulia Motoc a depus jurământul pentru funcția de judecător al Curții Penale Internaționale de la Haga, fiind pentru prima dată când un român reușește să acceadă la această instanță de judecată internațională.
“Este o mare onoare ca am depus jurământul astăzi la Curtea Penală Internațională. Sunt primul judecător român în această prestigioasa instanță internațională care judeca cazuri de genocid, crime împotriva umanității și crime de război“, a scris Motoc, pe Facebook.
Depunerea jurământului a fost salutată de ministrul de externe Luminița Odobescu,
“Vă doresc mult succes în mandatul dumneavoastră. România va continua să sprijine rolul vital al ICC în lupta împotriva impunității pentru principalele crime internaționale și în furnizarea de asistență și reparații victimelor atrocităților în masă”, a scris ea, pe X.
Congratulations @iuliamotoc, the first 🇷🇴 judge at @IntlCrimCourt! I wish you every success for your mandate. 🇷🇴 will continue to support the #ICC vital role in fighting against impunity for core int’l crimes and in providing assistance& reparations to victims of mass atrocities. pic.twitter.com/GeJJMZB1NZ
— Luminita Odobescu (@Odobes1Luminita) March 8, 2024
Iulia Motoc, fostă judecătoare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și fostă judecătoare a Curții Constituționale, a fost aleasă pe 4 decembrie 2023, la New York, judecătoare a Curții Penale Internaționale, România obținând astfel a doua mare victorie la nivel internațional după ce fostul ministru de externe Bogdan Aurescu a fost ales judecător al Curții Internaționale de Justiție.
Iulia Motoc a fost judecător al Curții Europene a Drepturilor Omului în perioada 2013 – 2023, expert în drept internațional și profesor universitar în cadrul Universității București. A fost membru al Comitetului pentru Drepturile Omului. Înainte de a-și începe mandatul la CEDO, a fost judecător la Curtea Constituțională a României, pentru o perioadă de trei ani, adică 2010-2013.
A fost raportor special al ONU pentru Republica Democrată Congo și a prezidat o serie de organisme internaționale de experți, fiind vicepreședinte al Comitetului ONU pentru Drepturile Omului.
În august 2021, ea a fost aleasă ca membru al Institutului de Drept Internațional. În octombrie 2013 a fost aleasă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Pe data de 18 decembrie 2013 a depus jurământul și a fost oficial desemnată judecător.
Curtea Penală Internaţională (CPI) este prima şi totodată singura instanţă penală internaţională permanentă. Această instituţie a fost înfiinţată prin Statutul de la Roma al CPI, adoptat la data de 17 iulie 1998, care a intrat în vigoare la 1 iulie 2002. În prezent, 123 de state sunt părţi la Statutul CPI. CPI este complementară jurisdicţiilor penale naţionale, competenţa acesteia incluzând crimele cele mai grave care privesc ansamblul comunităţii internaţionale.
România este în mod tradiţional un susţinător al justiţiei penale internaţionale. Prin vocea ilustrului diplomat şi jurist Vespasian Pella, România a pledat încă din perioada interbelică pentru înfiinţarea unei jurisdicţii penale internaţionale cu caracter permanent în sprijinul păcii şi stabilităţii în lume.
România a semnat Statutul de la Roma al CPI la data de 7 iulie 1999 şi l-a ratificat prin Legea nr. 111 din 28 martie 2002, fiind printre primele 60 de state care au întreprins acest demers, făcând astfel posibilă intrarea în vigoare a Statutului.
Cel mai recent, România s-a numărat printre statele care, la 2 martie 2022, au sesizat Procurorul CPI solicitând anchetarea crimelor de război, a crimelor împotriva umanității și genocidului comise în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
