Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a propus vineri o variantă de compromis pentru viitorul buget multianual al UE (2021-2027) şi pentru fondul de redresare propus de Comisia Europeană, într-o încercare de a convinge statele din nord care susţin politici financiare riguroase, respectiv Austria, Olanda, Suedia şi Danemarca, deși provocări în calea unui acord pot fi ridicate și de state precum Grecia, Ungaria sau Polonia, care nu sunt de acord cu anumite condiționalități de reformă și privind statul de drept.

“Am identificat cele șase obstacole ale unui posibil acord viitor. Și trebuie să găsim echilibrul potrivit pentru a ajunge la un acord politic final“, a spus Michel, enumerându-le: volumul total al Cadrului Financiar Multianual, rabaturile dorite de cele patru state frugale și Germania, dimensiunea fondului de redresare, echilibrul dintre subvenții și împrumuturi, alocarea de la nivelul Facilității de redresare și reziliență și aspectele de guvernanță și condiționalitate.

Michel a prezentat propunerea sa de compromis privind relansarea economică a Uniunii Europene, compusă dintr-un pachet de 750 de miliarde de euro prin instrumentul de redresare Next Generation EU și de 1.074 de miliarde de euro alocați prin Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Propunerea lui Michel, anunțată cu o săptămână înaintea unui summit crucial al liderilor UE, păstrează cele 750 de miliarde de euro propuse de Comisia Europeană la 27 mai, însă diminuează cu 26 de miliarde de euro propunerea privind bugetul multianual de 1.100 de miliarde de euro a executivului european, într-un gest considerat necesar pentru a facilita un compromis cu statele mai riguroase din punct de vedere bugetar. 

Pentru rambursarea sumelor pe care Comisia Europeană le va atrage de pe pieţele financiare în vederea constituirii fondului de redresare, ar urma, conform propunerii avansate de Michel, să fie instituită începând de anul viitor o taxă la nivelul UE pentru plasticul nereciclat de unică folosinţă, iar începând din 2023 o taxă asupra tranzacţiilor digitale şi încă una asupra produselor importate în UE din state care nu au obiective de mediu la fel de ambiţioase cum sunt cele pe care Comisia Europeană le-a înscris în Pactul Verde european. Ulterior ar urma să fie instituite şi alte taxe la nivel european, inclusiv o nouă schemă privind tranzacţiile cu emisiile de carbon în sectorul aviatic şi cel maritim, informează Agerpres.

Ca un alt gest conciliant faţă de cele patru state reticente, Charles Michel propune începerea rambursării sumelor din fondul de redresare din anul 2026, nu din 2028, cum propusese Comisia.

În schimb, suma de 750 de miliarde de euro propusă de Comisie pentru acest fond, din care 500 de miliarde subvenţii şi 250 de miliarde credite, rămâne neschimbată şi în propunerea şefului Consiliului European. Respectivele patru state cer reducerea ponderii subvenţiilor în favoarea creditelor şi Charles Michel a recunoscut că încă sunt divergenţe majore la acest punct între statele membre. De asemenea, cele 560 de miliarde incluse în Facilitatea de redresare și reziliență vor rămâne intacte.

Citiți și DOCUMENT Surse europene: Propunerea președintelui Consiliului European privind redresarea economică a UE securizează alocările României pentru politica de coeziune

Dată fiind opoziţia unor state membre faţă de iniţiativa Comisiei Europene de a condiţiona accesarea fondurilor europene de situaţia statului de drept, Charles Michel a propus atenuarea acestui mecanism, în schimbul sporirii finanţării pentru Biroul Procurorului Public European, printre altele.

De asemenea, statele membre ar urma să beneficieze în perioada 2021-2022 de 70% din sumele prevăzute în fondul de redresare, pe baza unui algoritm ce va ţine cont de rata şomajului, populaţia şi nivelul PIB-ului înainte de pandemie. Diferenţa de 30% ar urma să fie accesată începând din anul 2023 în funcţie de scăderea PIB-ului fiecărei ţări în 2020 şi 2021, ”pentru a exista o legătură reală între criză şi planul de redresare” şi pentru ca ”banii să meargă către sectoarele şi regiunile cele mai afectate” de pandemie, potrivit declaraţiei lui Michel.

Preşedintele Consiliului European mai propune ca o treime din ansamblul fondurilor să fie direcţionate către proiecte de combatere a schimbărilor climatice şi numai ţările care se angajează să atingă neutralitatea emisiilor de carbon până în anul 2050 să poată avea acces la Fondul de Tranziţie Justă.

În propunerea lui Charles Michel mai regăsim menţinerea rabaturilor de care beneficiază statele contributoare nete, crearea unui fond de ajustare pentru Brexit în valoare de 5 miliarde de euro destinat susţinerii Irlandei, Belgiei şi altor ţări, regiuni şi industrii dintre cele mai afectate de ieşirea Marii Britanii din UE.

În ceea ce priveşte condiţiile pentru accesarea banilor din fondul de redresare, Michel propune ca statele membre să prezinte Comisiei Europene planuri de ”redresare şi rezilienţă” pentru perioada 2021-2023, elaborate conform recomandărilor Bruxelles-ului. Apoi, aceste planuri vor trebui aprobate de celelalte state membre prin majoritate calificată.

Michel va prezenta propunerea de compromis celor 27 şefi de stat şi de guvern la summitul european care va avea loc săptămâna viitoare.

Un acord asupra fondului european de redresare şi asupra bugetului multianual necesită unanimitatea celor 27 de state membre. Pentru aceasta, ele trebuie să depăşească divergenţele ce privesc sumele alocate planului, durata acestuia, raportul între împrumuturi şi subvenţii, criteriile de repartiţie a acestora între state, precum şi delicata problemă a condiţionalităţii, adică reformele cerute în schimbul accesării fondurilor și legarea lor de criteriul privind statul de drept

Nu va exista un nou buget al UE dacă negocierile vor fi amestecate cu dezbaterile privind statul de drept, a avertizat vineri premierul ungar Viktor Orbán, la puțin timp după ce președintele Consiliului European, Charles Michel a prezentat propunerea sa de compromis privind fondul de relansare economică și Cadrul Financiar Multianual.

Vorbind la postul de radio național Kossuth Rádió, liderul maghiar a spus că, dacă în deciziile de finanțare ale blocului sunt incluse argumente cu privire la statul de drept “nu va fi o repornire economică, nu va exista un buget, nu vor exista dezbateri finalizate”, informează Politico Europe.

Orbán a făcut aceste afirmații în contextul în care Comisia Europeană și Parlamentul European au cerut includerea unor condiționalități de acordare a fondurilor europene în baza respectării statului de drept. Comentariile sale vin să înăsprească situația tratativelor dintre liderii statelor membre înaintea summitului extraordinar din 17-18 iulie, considerat crucial în vederea atingerii unui acord asupra pachetului compus din instrumentul Next Generation EU de 750 de miliarde și Cadrul Financiar Multianual, care se ridică la 1.074 de miliarde, conform propunerii lui Charles Michel.

“Hai să lăsăm această dezbatere deoparte acum. Să rezolvăm problemele economice, să repornim economiile noastre, să începem să creăm locuri de muncă, apoi să putem continua dezbaterile privind statul de drept”, a spus Orbán în interviul său radio.

Ungaria, împreună cu Polonia, se confruntă în prezent cu procedurile articolului 7 din Tratatul UE în ceea ce privește riscul unor încălcări grave ale valorilor fundamentale ale UE, inclusiv statul de drept.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a prezentat vineri propunerea sa de compromis privind relansarea economică a Uniunii Europene, compusă dintr-un pachet de 750 de miliarde de euro prin instrumentul de redresare Next Generation EU și de 1.074 de miliarde de euro alocați prin Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Propunerea lui Michel, anunțată cu o săptămână înaintea unui summit crucial al liderilor UE, păstrează cele 750 de miliarde de euro propuse de Comisia Europeană la 27 mai, însă diminuează cu 26 de miliarde de euro propunerea privind bugetul multianual de 1.100 de miliarde de euro a executivului european, într-un gest considerat necesar pentru a facilita un compromis cu statele mai riguroase din punct de vedere bugetar.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a prezentat vineri propunerea sa de compromis privind relansarea economică a Uniunii Europene, compusă dintr-un pachet de 750 de miliarde de euro prin instrumentul de redresare Next Generation EU și de 1.074 de miliarde de euro alocați prin Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Propunerea lui Michel, anunțată cu o săptămână înaintea unui summit crucial al liderilor UE, păstrează cele 750 de miliarde de euro propuse de Comisia Europeană la 27 mai, însă diminuează cu 26 de miliarde de euro propunerea privind bugetul multianual de 1.100 de miliarde de euro a executivului european, într-un gest considerat necesar pentru a facilita un compromis cu statele mai riguroase din punct de vedere bugetar.

Surse europene au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că planul lui Michel, intitulat sugestiv “Repair. Reform. Remodel”, securizează resursele alocate României în cadrul politicii de coeziune.

“Propunerea președintelui Consiliului European securizează resursele alocate României pentru politica de coeziune, esențială pentru recuperarea decalajelor economice de către țara noastră. Experții fac, pe baza acestei propuneri, simulări pentru a vedea ce impact au noile propuneri asupra fondurilor alocate politicii agricole comune“, au menționat sursele citate.

Amintim că președintele Klaus Iohannis a avut săptămâna trecută o videoconferință cu președintele Consiliului European Charles Michel în care i-a prezentat liniile de negociere ale României în pregătirea summitului extraordinar din 17-18 iulie. În ce privește viitorul buget al UE pentru perioada 2021-2027, șeful statului a solicitat atunci “flexibilitate sporită” și o creștere a transferurilor între fondurile politicii de coeziune, precum și alocări suplimentare pentru România în domeniul politicii agricole comune și apropierea nivelului plăților directe pentru fermeri români de sumele alocate pentru fermerii din Europa de Vest. 

În privința fondului de recuperare economică de 750 de miliarde, sursele citate au precizat că urmează discuții destul de dure între grupul celor patru state frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia – și principalii beneficiari ai acestui fond, în special Spania, Italia sau Grecia.

“Discuțiile dificle nu vor fi purtate neapărat în privința sumelor alocate, cât în privința condițiilor“, au precizat sursele citate, având în vedere că statele frugale solicită ca statele care vor beneficia cel mai mult de acest plan de redresare să implementeze reforme, lucru cerut și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Amintim că din planul “noii generații UE” de 750 de miliarde de euro prezentat de Comisia Europeană, România ar urma să primească până la 33 de miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi. Conform estimărilor, între 19,62 și 21 de miliarde de euro vor fi acordate țării noastre sub formă de granturi, iar între 11,58 – 12 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Această finanțare de peste 30 de miliarde de euro se adaugă alocărilor bugetare pe care România le va primi la nivelul Cadrului Financiar Multianual pentru următorii șapte ani. 

Propunerea lui Charles Michel (disponibilă aici) cuprinde, asemenea propunerii Comisiei Europene, și referiri la cele trei plase de siguranță deja adoptate de țările membre prin care au fost deblocate fonduri de 540 de miliarde de euro, la care se adaugă cele 750 de miliarde de euro din Next Generation EU și cele 1.074 de miliarde din CFM 2021-2027.

De asemenea, planul președintelui Consiliului European păstrează cele 750 de miliarde de euro propuse de Comisia Europeană la 27 mai, însă a operat ușoare modificări asupra repartizărilor acestor sume. 

Astfel, Facilitatea pentru redresare și reziliență, care va avea doi co-raportori români în Parlamentul European, va fi bugetată cu 560 de miliarde de euro, dintre care 310 miliarde vor fi disponibile prin subvenții, iar 250 de miliarde prin împrumuturi, asemenea propunerii Comisiei Europene. De asemenea, președintele Consiliului European propune ca 70% dintre subvențiile oferit să poate fi angajate în anii 2021-2022, iar 30% dintre acestea până la finalul anului 2023.

În cadrul acestei facilități, România ar putea beneficia de aproximativ 25 de miliarde de euro din cele 31,2 – 33 de miliarde menționate în volumul total.

Planul lui Michel mai alocă:

– 50 de miliarde de euro pentru inițiativa React-EU (față de 55 de miliarde de euro propuse de Comisia Europeană);

– 30 de miliarde de euro pentru Fondul privind o Tranziție Justă (aceeași alocare precum cea a Comisiei);

– 15 miliarde de euro pentru Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (aceeași sumă alocată de Comisie);

– 26 de miliarde de euro în cadrul noului Instrument de sprijin pentru solvabilitate (aceeași alocare și din partea Comisiei);

– 30,3 de miliarde de euro la nivelul programului de investiții InvestEU (aceeași sumă alocată de Comisie);

– 7,7 miliarde de euro pentru noul program de sănătate Health4EU (la fel ca în propunerea Comisiei Europene);

– 2 miliarde de euro pentru inițiativa rescEU (aceeași sumă propusă și de Comisia Europeană);

– 13,5 miliarde de euro destinate programului de cercetare Orizont Europa (alocare identică cu cea avansată de Comisie);

– 15,5 miliarde de euro pentru sprijin acordat partenerilor globali ai UE, inclusiv ajutor umanitar (față de 16,5 miliarde propuse de Comisie);

În ce privește Cadrul Financiar Multianual, bugetul de 1.074 de miliarde de euro propus de Charles Michel este cu 26 de miliarde de euro mai mic decât cel propus de Comisia Europeană la 27 mai.

1) piața unică, inovație și piața digitală (131,3 miliarde);

2) coeziune și valori (380,5 miliarde);

3) resurse naturale și mediu (355,6 miliarde);

4) migrație și gestiunea frontierelor (21,89 miliarde);

5) securitate și apărare (13,57 miliarde);

6) vecinătatea și politica globală (98,4 miliarde);

7) administrația publică europeană (73,1 miliarde).

Domeniile în care șeful Consiliului European a ajustat alocările bugetare vizează administrația publică europeană, vecinătatea și politica globală, securitatea și apărarea, reurse naturale și mediu

Propunerea președintelui Consiliului European vine înaintea summitului european extraordinar care începe pe 17 iulie și se va încheia pe 18 iulie, însă  mai mulți oficiali europeni au sugerat că ar putea fi nevoie de o a doua reuniune pentru ca șefii de stat sau de guvern să ajungă la un consens, aprobarea bugetului necesitând unanimitatea tuturor celor 27 de state membre.

În mod tradițional, negocierea bugetului multianual al Uniunii Europene este procesul unor tratative și reuniuni complexe, de lungă durată și marcate de tensiuni între lideri. De această dată, în contextul pandemiei de COVID-19, situația este mai complicată. Liderii europeni trebuie să se pună de acord asupra unui buget multianual pentru următorii șapte ani, iar viziunile dintre statele membre sunt diferite. Anumite țări, precum Polonia și Ungaria, se opun unei condiționări a acordării fondurilor europene de criteriul respectării statului de drept. Altele, precum grupul celor patru state frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia, nu au susținut de la început o creștere a contribuțiilor la bugetul multianual, al cărui volum urma să fie afectat de Brexit.

Izbucnirea pandemiei și efectul scontat al celei mai mari recesiuni economice postbelice au determinat Comisia Europeană să vină cu un fond de relansare Next Generation EU de 750 de miliarde de euro, din care 500 de miliarde ar urma să fie acordate în regim de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumuturi Bazat pe scheletul propunerii franco-germane de 500 de miliarde de euro, planul Comisiei este susținut de către Franța și Germania, dar și de Spania, Italia și Portugalia, țări ale căror economii sunt puternic afectate de criză.

Pe de altă parte, grupul celor patru state frugale nu este de acord cu această diferență între împrumuturi și subvenții, ele fiind reticente și la propunerea de a obține acest fond prin împrumuturi care ar trebui rambursate în comun pentru o perioadă de maxim 30 de ani, începând cu anul 2028. De asemenea, Grecia nu susține o condiționare a acordării acestor fonduri de criterii bazate pe reformele propuse de Comisia Europeană în mecanismul Semestrului European. Un alt punct disputat în negocieri este identificarea unor noi resurse proprii la nivel european, precum taxa pe plastic sau impozitarea companiilor digitale.