Președintele Klaus Iohannis a criticat miercuri, la Palatul Cotroceni, pentru a doua oară proiectul de buget pentru viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene propus de președinția finlandeză a Consiliului.
În cadrul unei conferințe comune de presă pe care a avut-o cu Charles Michel, președintele ales al Consiliului European, șeful statului a spus că acest proiect de buget ”a reușit o contraperformanță notabilă”, aceea că ”toți au fost foarte nemulțumiți cu acest proiect”.
”Și acum, sigur, și președintele Michel, și eu, și alții, suntem în situația să găsim o cale de ieșire de aici și, în acest sens, trebuie să ne întoarcem un pic la ce a lucrat Președinția noastră, la acel Negobox și abordările sectoriale. Am discutat, evident, și astăzi cu domnul președinte Michel despre nevoia păstrării finanțării pentru dezvoltarea regională, de exemplu – fondurile de coeziune -, despre nevoia păstrării într-un cuantum important al banilor pentru politicile agricole comune – așa-numit PAC”, a continuat președintele, după întrevederea avută viitorul președinte al Consiliului European, aflat la București în aceeași zi în care Parlamentul European a votat noua Comisie Europeană.
În răspunsul furnizat la întrebarea reporterului CaleaEuropeană.ro, șeful statului a precizat că toate elementele de negociere trebuie reluate și a arătat că se așteaptă să se ajungă la progrese în cadrul Consiliului European din luna decembrie.
Pe de altă parte, Klaus Iohannis a admis că nu există încă o soluție, având în vedere diferențele între țările care sunt contributori neți și care vor limitarea contribuției la 1% din PIB și statele care sunt beneficiare și doresc creșterea contribuțiilor naționale.
”În contrapartidă, avem momentan o situație de pat, care nu are încă o soluție, între țările care sunt donori, țările care sunt donori neți, adică contributori neți, și țările care primesc mai mult decât dau la bugetul european. Este un grup de țări care insistă ferm pe limitarea contribuției la 1% din PIB, sunt foarte mulți care sunt dispuși să crească contribuția națională. În condițiile actuale, este practic imposibil să finanțăm toate ambițiile pe care le avem, nu numai proiectele de coeziune, agricole, de cercetare, de universități, dar și chestiuni de climă, legate de gestionarea migrația, și așa mai departe, capitole întregi noi, fără să creștem finanțarea proiectelor europene. Sigur, se discută despre venituri proprii ale Uniunii, care pot fi create prin diferite mecanisme, însă vedeți că lucrurile sunt complexe și amândoi ne așteptăm totuși la progrese în cadrul Consiliului din decembrie, cel puțin să ajungem la poziții un pic mai apropiate și să începem să concretizăm abordările”, a conchis președintele.
La Consiliul European din 17-18 octombrie, președintele Klaus Iohannis s-a declarat nemulțumit cu privire la evoluția negocierilor pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 și la modul cum președinția finlandeză a Consiliului UE gestionează acest dosar. Reamintim faptul că la Consiliul European din luna iunie 2021, ultimul din perioada președinției române, liderii UE au salutat munca realizată sub președinția română.
Potrivit propunerii de buget a Comisiei Europene, România ar urma să beneficieze de o alocare financiară multianuală de aproximativ 30-31 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă o creștere cu 8% a fondurilor și reprezintă echivalentul celui de-al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare, după Polonia, Spania și Italia.
Comisia Europeană și Parlamentul European au solicitat, în luna octombrie, țărilor UE să cadă de urgență la un acord asupra poziției de negociere pentru bugetul UE pe termen lung, în condițiile în care Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.
În propunerea sa de buget cifrat la peste 1.000 de miliarde de euro pentru șapte ani publicată în mai 2018, Comisia Europeană a luat în calcul o cotă de 1,11% din venitul național brut pentru fiecare stat membru. Parlamentul European a cerut o alocare de 1,3%, un procent care pare nefezabil, în timp ce țările UE au revenit la disputa tradițională între contributori și beneficiari.
Negocierea bugetului UE este mereu o chestiune dificilă, ce provoacă disensiuni între statele contributoare nete şi beneficiare nete, însă situația este complicată și mai mult de procesul de retragere a Marii Britanii din UE, un stat contributor net la bugetul Uniunii. Mai mult, statele beneficiare nete se tem că noile priorităţi pentru viitorul cadru financiar multianual – precum migraţia, apărarea sau mediul – ar diminua alocările pentru politicile tradiţionale, respectiv politica de coeziune şi politica agricolă comună.
Un alt obstacol este propunerea Comisiei Europene de a condiţiona accesarea fondurilor europene de situaţia statului de drept, propunere dezaprobată de unele ţări est-europene. De pildă, Ungaria, stat împotriva căruia Parlamentul European a activat articolul 7 pentru riscul încălcării statului de drept, a avertizat că va vota împotriva bugetului UE dacă fondurile alocate vor fi supuse unui criteriu precum statul de drept.