Connect with us

POLITICĂ

Klaus Iohannis: Capacitatea școlilor de a oferi o experienţă educaţională cu ajutorul mijloacelor online de comunicare este o condiţie esenţială în viitor

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Capacitatea şcolilor de a oferi o experienţă educaţională cu ajutorul mijloacelor online de comunicare este o condiţie esenţială în viitor, a declarat vineri preşedintele Klaus Iohannis.

“Pe viitor, în ciuda obstacolelor puse de virusul SARS-CoV-2, menţinerea legăturii dintre elevi şi şcoală rămâne esenţială. Această perioadă a vacanţei de vară reprezintă o bună ocazie pentru a ne pregăti în perspectiva următorului an şcolar şi universitar. Capacitatea şcolilor de a oferi o experienţă educaţională cât mai completă cu ajutorul mijloacelor online de comunicare va fi o condiţie esenţială în viitor, chiar dacă reprezintă o ruptură faţă de tradiţiile şcolii româneşti. Doar prin asigurarea unei continuităţi funcţionale a actului educaţional putem împiedica propagarea pe termen lung a efectelor negative ale actualei pandemii. Nu trebuie să decontăm efectele acestei crize în 2030 sau 2040, ci să ne aşezăm, ca societate, pe drumul spre o relansare economică, socială şi civică amplă şi rapidă”, spune şeful statului, într-un mesaj transmis, vineri, cu prilejul Galei “Teleşcoala”, mesaj prezentat de consilierul prezidenţial Ligia Deca, informează Agerpres.

Preşedintele Iohannis se arată convins că îndrumarea unor cadre didactice dedicate, precum a celor care au contribuit la programul “Teleşcoala” şi la organizarea de activităţi educaţionale online, poate fi un punct de plecare pentru o reformare pe termen lung a învăţământului românesc. “Una în care modalităţile de comunicare dintre elevi şi cadre didactice sunt mai flexibile şi permit completarea armonioasă a educaţiei din clasă cu module online”, adaugă el.

Şeful statului arată, în mesaj, că anul şcolar care s-a încheiat a reprezentat pentru cei mai mulţi o “provocare neaşteptată, dificilă şi impredictibilă”.

“Începând cu luna martie, procesul educaţional din şcolile româneşti, aşa cum îl ştiam, s-a oprit sub imperiul nevoii de a asigura siguranţa elevilor, profesorilor şi familiilor acestora în contextul epidemiei de COVID-19. Educaţia s-a mutat astfel, treptat, în mediul online şi nu a fost deloc uşor să ne adaptăm noii paradigme. Pentru elevi, această perioadă a fost una complexă, trăind experienţe diferite, în funcţie de posibilităţile tehnice, de implicarea şi flexibilitatea cadrelor didactice, de susţinerea şi resursele părinţilor. În cazul elevilor din anii terminali, cei aflaţi în pragul examenelor naţionale, era nevoie de soluţii rapide, eficiente, care să asigure un acces cât mai facil la educaţie. Parcurgerea materiei, recapitularea conţinuturilor de examen şi menţinerea unui ritm de învăţare s-au realizat prin metode diverse”, menţionează Iohannis.

El indică faptul că teleşcoala a fost o soluţie de urgenţă, care a folosit infrastructura deja existentă a televiziunii naţionale pentru a veni în ajutorul elevilor.

Şeful statului îi felicită pe profesorii care au pregătit lecţii ce au fost difuzate prin intermediul unor programe TV, asigurând astfel accesul unei largi majorităţi a elevilor la procesul educaţional.

“Vă felicit pentru creativitatea şi implicarea de care aţi dat dovadă, devenind repere pentru elevi şi pentru colegii dumneavoastră. În perioade de criză, este important să fim solidari şi să nu ne uităm menirea. Dar aş vrea să vedem şi oportunitatea ivită în toată această situaţie. Un număr mare de profesori cu vocaţie din întreaga ţară au pregătit lecţii şi au derulat orele online cu elevii lor. Mulţi nu s-au limitat la a trimite fişe sau teme, ci şi-au ţinut orele live, pe diverse platforme de conferinţă, menţinând vie interacţiunea cu elevii lor. Deşi nu aveau o formare anterioară pentru predarea online, nici resursele tehnice necesare pentru aceasta, iată că multe cadre didactice au făcut pasul următor, au ieşit din zona de confort şi s-au adaptat mediului online. Contactul permanent între elevi şi profesorii lor este important nu doar prin prisma transferului de cunoştinţe. Cred că putem fi cu toţii de acord că educaţia nu este doar un proces de livrare a informaţiilor, ci este reprezentată de întregul mediu şcolar în care elevul este încurajat să descopere lumea. Îi felicit pe acei dascăli care în această perioadă nu şi-au uitat menirea şi au fost alături de elevii lor!”, a transmis Iohannis.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Ministrul finanțelor: România are cea mai mică creștere a deficitului bugetar din UE față de estimarea inițială

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Criza economică a însemnat cheltuieli mai mari la buget pentru toate ţările, dar România a înregistrat cea mai mică creştere a deficitului bugetar faţă de estimarea iniţială, potrivit ministrului Finanţelor, Florin Cîţu.

“Am promis o politică fiscală prudentă, responsabilă şi neinflaţionistă pe termen lung. Am reuşit până acum. Criza economică a însemnat cheltuieli mai mari de la buget pentru toate ţările. Toate deficitele bugetare au explodat. Totuşi, România are cea mai mică creştere a deficitului bugetar faţă de estimarea iniţială”, a scris Cîţu, duminică, pe pagina sa de Facebook.

 

Creșterea deficitelor bugetare la nivelul întregii Uniuni Europene a fost generată de criza provocată de pandemia de COVID-19, dar și de suspendarea prevederilor Pactului de stabilitate și creștere, Comisia Europeană permițând statelor membre să sporească cheltuielile publice indiferent de nivelul deficitului bugetar pentru a putea face față crizei. Cu toate acestea, executivul european a avertizat că prevederile Pactului vor fi reintroduse.

Potrivit lui Florin Cîțu, beneficiile pentru toţi românii ale politicii fiscale prudente implementate sunt: cel mai mic necesar al împrumuturilor pentru a acoperi deficitul bugetar (Polonia de exemplu trebuie să împrumute în plus în 2020 9,3% din PIB), spaţiu de manevră mai mare în 2021 dacă această criză economică şi de sănătate se prelungeşte, presiunea mai mică pe dobânzile şi veniturile bugetare viitoare (presiune mai mică asupra finanţelor generaţiilor viitoare), presiune redusă pe creşterea preţurilor în viitor şi efect redus al eliminării sectorului privat prin intervenţia prea mare a statului în economie.

“Economia liberală se dezvoltă cu un sector privat puternic şi majoritar în economie. Dar cel mai important lucru este să reuşim, cu un efort bugetar mult mai mic decât restul ţărilor din UE, revenirea economică din trimestrul III şi evitarea recesiunii tehnice. A fost obiectivul meu din primul moment şi vă spun că reuşim”, a precizat ministrul Finanţelor.

Execuţia bugetului general consolidat în primele şase luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde lei (4,17% din PIB), conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor Publice, informează Agerpres.

“Mai mult de jumătate din deficit, respectiv 23,04 miliarde lei (2,13% din PIB), este generat de sumele lăsate în mediul economic prin facilităţile fiscale şi cheltuieli excepţionale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19”, se precizează în raportul MFP privind execuţia bugetară.

Continue Reading

POLITICĂ

Ajutor umanitar pentru Beirut: România trimite în Liban opt tone de materiale medicale ce vor fi transportate cu două aeronave ale Forțelor Aeriene

Published

on

© Fortele Aeriene Romane/ Facebook

România va trimite în Liban opt tone de materiale medicale, formate din 2.000 de flacoane de ceftriaxone (n.r. – antibiotic), ca ajutor umanitar pentru înlăturarea urmărilor dezastrului provocat de explozia din Beirut, informează Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Țara noastră s-a numărat printre statele care au primit cerere de acordare a asistenței internaționale din partea guvernului libanez,  prin activarea Mecanismului European de Protecție Civilă, mai precizează MApN.

Guvernul României,  societatea civilă și  reprezentanții diasporei libaneze au răspuns imediat apelului solicitat, iar prin eforturi comune, o cantitate relevantă de echipamente medicale  urmează a fi donate către statul libanez.

Forțele Aeriene Române s-au implicat în acest demers și au pus la dispoziție două aeronave ( C-130 Hercules și C-27J Spartan) care să asigure transportul materialelor medicale indispensabile tratamentelor destinate victimelor.

De asemenea, două cadre ale Inspectoratului General pentru Situații  de Urgență vor însoți echipajul care va asigura transportul aerian și vor asigura predarea materialelor medicale către autoritățile responsabile din Liban.

Din partea Ministerului Mediului, un membru al echipei de protecție civilă europeană, aflat deja în zona afectată de explozie, sprijină autoritățile în coordonarea forțelor de intervenție și a asistenței internaționale.

Premierul Ludovic Orban a semnat vineri decizia privind folosirea cantităţii de 2.000 de flacoane de ceftriaxone din rezerva de mobilizare ca ajutor umanitar extern de urgenţă pentru înlăturarea urmărilor dezastrului provocat de explozia din capitala Libanului – Beirut, informează Agerpres.

”Se aprobă folosirea cantităţii de 2.000 de flacoane de ceftriaxone din rezerva de mobilizare din domeniul sănătăţii ca ajutor umanitar extern de urgenţă pentru înlăturarea urmărilor dezastrului provocat de explozia din capitala Republicii Libaneze, Beirut”, se arată în decizia publicată în Monitorul Oficial.

Prin această decizie, România răspunde pozitiv și apelului lansat de președintele Consiliului European Charles Michel și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, care i-au îndemnat joi pe cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană să sprijine Libanul. De altfel, președintele francez Emmanuel Macron a fost primul lider internațional care s-a deplasat la Beirut joi, la două zile după explozie, iar sâmbătă este urmat într-un gest similar de președintele Consiliului European. De asemenea, Uniunea Europeană a anunţat joi deblocarea a 33 milioane de euro pentru a finanţa un prim ajutor de urgenţă în favoarea Libanului şi a mobilizat alte mijloace materiale, între care o navă-spital italiană pentru a ajuta echipele de intervenţie din Beirut.

Cele două explozii de marţi, de la Beirut, au ucis cel puţin 137 de oameni şi au rănit peste 5000, iar zeci de persoane sunt în continuare date dispărute, a comunicat Ministerul libanez al Sănătăţii.

Deflagraţiile declanşate de un incendiu la un depozit de azotat de amoniu au lăsat fără adăpost 300.000 de locuitori din capitala Libanului.

Continue Reading

POLITICĂ

Ministrul finanțelor Florin Cîțu: Comisia Europeană a aprobat creșterea plafonului pentru IMM Invest de la 15 la 20 de miliarde de lei

Published

on

© Guvernul României

Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a declarat vineri că a fost aprobată de către Comisia Europeană creşterea plafonului pentru IMM Invest de la 15 la 20 de miliarde de lei.

“Comisia Europeană a aprobat creşterea plafonului pentru IMM Invest de la 15 la 20 de miliarde. Cererile sunt în continuare mari”, a spus Cîţu la începutul şedinţei de Guvern, informează Agerpres.

Premierul Ludovic Orban a menţionat că aproape jumătate dintre bănci au cerut creşterea plafonului şi i-a spus ministrului de Finanţe că poate să detaşeze de la Fondul de contragarantare sau din ANAF oameni cu expertiză, pentru a se grăbi procedurile.

“Am avut o discuţie cu Fondul de garantare, ei lucrează şi la automatizarea procedurii care cred că este mult mai simplă şi este o soluţie pentru termen lung, dar pe termen scurt vom vedea cum putem să ajutăm cu personal din alte instituţii”, a menţionat Cîţu.

Programul IMM Invest permite companiilor mici și mijlocii afectate de criza COVID-19 să poată lua credite pentru investiții sau pentru capital de lucru, garantate de stat (valoarea garanției merge până la 90% din credit).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending