Președintele Klaus Iohannis, va participa, în perioada 24-25 martie 2022, la reuniunea Consiliului European care se va desfășura la Bruxelles, va urma summitului extraordinar al NATO consacrat resetării posturii de apărare aliate după invazia militară a Rusiei în Ucraina, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
La reuniunea Consiliului European a fost invitat să participe și președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, ca o reconfirmare a unității și a coordonării transatlantice strânse în contextul de securitate actual generat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.
Agenda de discuții a Consiliului European vizează, în principal, evoluțiile de securitate din Ucraina, cu accent pe sprijinul acordat de către Uniunea Europeană Ucrainei în plan politic, financiar, material și umanitar. Vor fi abordate și modalitățile de sprijin în plan european a refugiaților ucraineni, facilitate de utilizarea mecanismului de protecție temporară.
Șefii de stat și de guvern vor agrea Busola Strategică, instrument care va asigura o ghidare la nivel strategic, pentru următoarea decadă, a acțiunilor în materie de securitate și apărare la nivelul Uniunii Europene.
Miniştrii afacerilor externe şi ai apărării din țările membre ale Uniunii Europene au adoptat luni, la Bruxelles, Busola strategică a apărării europene – o nouă politică de apărare comună care va permite UE să stabilească rapid forţe de reacţie rapidă și care urmează a fi validată la summitul șefilor de stat sau de guvern de la finele săptămânii într-un moment în care asistăm la revenirea războiului în Europa. Documentul fondator care a primit undă verde de la miniștrii europeni prevede complementaritatea UE cu NATO, sporirea autonomiei strategice europene, crearea unei forțe de reacție rapidă de 5.000 de militari care să devină operațională până în 2025, elaborarea unei strategii spațială europene pentru securitate și apărare și o politică de apărare cibernetică.
În continuarea discuțiilor din cadrul Summitului de la Versailles, liderii europeni vor discuta aspecte legate de asigurarea securității aprovizionării cu energie la nivel european, pe fondul măsurilor de reducere a dependenței față de Rusia. Reuniți la Versailles în urmă cu două săptămâni, liderii statelor membre ale UE au cerut Comisiei Europene să vină până în luna mai cu o propunere de eliminare treptată până în 2027 a dependenței energetice față de Rusia.
Pe baza comunicărilor Comisiei Europene, vor fi abordate situația prețurilor la energie, măsurile de sprijin a categoriilor celor mai vulnerabile și de susținere, pe termen scurt, a mediului de afaceri.
Comisia Europeană a adoptat miercuri o comunicare în care solicită statelor UE ca până la 1 noiembrie depozitele de stocare a gazelor naturale să fie umplute la cel puțin 80% din capacitate. De asemenea, executivul european va crea un grup operativ pentru achiziții comune.
De altfel, cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană vor ajunge la un acord pentru a achiziţiona în comun gaze naturale, gaz natural lichefiat şi hidrogen înainte de iarna următoare, potrivit unei variante de lucru a concluziilor ce vor fi aprobate la finalul summitului Consiliului European din 24-25 martie, la care va participa și președintele american Joe Biden.
În acest sens, Comisia Europeană a prezentat la 8 martie inițiativa “RePowerEU”, care reprezintă liniile generale ale unui plan menit să asigure independența Europei de combustibilii fosili din Rusia cu mult înainte de 2030, începând cu gazele naturale, măsura fiind accelerată ca urmare a agresiunii militare a Rusiei în Ucraina.
Prin această inițiativă, Comisia Europeană propune ca, până la data de 1 octombrie, stocurile de gaz din Uniunii Europene să fie la 90% din capacitatea lor pentru a avea rezerve și cantități suficiente de gaz.
RePowerEU va încerca să diversifice aprovizionarea cu gaze, să accelereze introducerea gazelor din surse regenerabile și să înlocuiască gazul pentru încălzire și producerea de energie electrică. Astfel, până la sfârșitul anului, cererea UE de gaz rusesc s-ar putea reduce cu două treimi.
De asemenea, potrivit Administrației Prezidențiale, la summitul Consiliului European vor mai fi discutate aspecte economice referitoare la consolidarea Pieței Interne, gestionarea pandemiei de COVID-19 şi relațiile externe ale Uniunii Europene, cu accent pe relația cu China şi situația politică din Bosnia şi Herțegovina.
