România este foarte bine apărată și are parte de toate garanțiile de securitate, a afirmat vineri președintele Klaus Iohannis, într-o conferință de presă pe care a susținut-o împreună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu.
Președintele Klaus Iohannis și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-au aflat vineri în vizită la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu din județul Constanța, unde au ajuns cei 1.000 de soldați americani pe care SUA i-au dislocat pe fondul tensiunilor cu Rusia, dar și primul convoi cu tehnică militară. La Baza Mihail Kogălniceanu au fost prezenți și comandantul forțelor NATO în Europa, generalul Tod Wolters, și șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, care au și avut joi o întrevedere, iar din delegația NATO a făcut parte și secretarul general adjunct Mircea Geoană.
“Niciun român nu trebuie să se teamă. Dar trebuie să știm de unde vine această siguranță a noastră. Ce sunt garanțiile de securitate? În primul rând, forțele noastre armate, foarte bine pregătite. În plus, România e în NATO, cea mai puternică alianță militară din istorie. Pentru a veni în sprijinul nostru, iată că avem acești militari din baza Mihail Kogălniceanu și alții care au venit din alte state pentru a lucra împreună cu militarii români”, a subliniat Klaus Iohannis, precizând și că este evident faptul că NATO este o alianță pur defensivă.
Întrebat despre retorica Federației Ruse – în care președintele Vladimir Putin a spus lansatoarele de rachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare pentru Rusia – șeful statului român a spus că aceasta este una falsă.
“Nu dorim să atacăm pe nimeni, vrem doar să garantăm securitatea noastră și a cetățenilor noștri. Instalația de la Deveselu e pur defensivă. Retorica Rusiei e una falsă. Scutul face parte parte dintr-un cadru mai larg de rachete defensive, nu avem ce să ascundem. România este o țară sigură”, a adăugat șeful statului român.
România a transmis în repetate rânduri în ultima perioadă, prin vocea ministrului de externe Bogdan Aurescu într-un interviu la BBC, că baza de la Deveselu nu este o amenințare la adresa Rusiei și că sistemul antirachetă de la această facilitate este unul strict defensiv.
Într-un interviu acordat CNN, Aurescu a calificat drept un “nonsens” afirmațiile prin care președintele rus Vladimir Putin sugera că sistemul “pur defensiv” al NATO de la Deveselu reprezintă o amenințare pentru Rusia. Șeful diplomației române a fost invitat să comenteze afirmațiile rostite de președintele rus Vladimir Putin, potrivit cărora lansatoarele de rachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare pentru Rusia, iar cerințele Rusiei de garantare a securității, printre care și retragerea NATO la granițele din 1997, când România nu era stat aliat, au fost ignorate de SUA și NATO.
De altfel, România și Statele Unite au cuprins un mecanism de transparență bazat pe reciprocitate în documentul cu propuneri de securitate trimis Rusiei de către Washington pentru a identifica potențiale căi care să detensioneze situația din estul Europei și criza de securitate provocată de Rusia prin comasarea de trupe în apropierea Ucrainei. Astfel, pentru a efectua inspecții tehnice la sistemul antirachetă al NATO de la Deveselu, Rusia trebuie să permită inspecții similare în locații de pe propriul său teritorii unde sunt amplasate rachete.
În cadrul declarațiilor de presă alături de Jens Stoltenberg, Klaus Iohannis a invocat faptul că “traversăm, fără îndoială, cea mai gravă criză de după căderea Cortinei de Fier”, arătând că “sunt evidente strategia de intimidare și tendințele inacceptabile ale Rusiei de revenire la politica de forță și de contestare a actualei ordini internaționale, inclusiv a actualilor parametri ai arhitecturii europene de securitate, construite după Războiul Rece”.
Această vizită a lui Stoltenberg în România a avut loc în contextul în care șeful statului a efectuat joi o vizită la Brigada Multinațională Sud-Est de la Craiova, de unde i-a invitat pe aliații din NATO să se alăture Statelor Unite și Franței cu prezență militară în România și a punctat că NATO rămâne cea mai solidă garanție de securitate pentru țara noastră, în timp ce Jens Stoltenberg a anunțat, tot joi, de la sediul Alianței Nord-Atlantice, că NATO se pregătește să înființeze un grup de luptă în România pentru regiunea Mării Negre.
Detașamentul de forțe întrunite, de valoare batalion de infanterie, constituit de Regimentul 2 Cavalerie al Forțelor Terestre ale SUA, a început, miercuri, 9 februarie, pregătirile finale pentru dislocarea din Germania către România. Detașamentul, care va purta denumirea Task Force (TF) Cougar, va acționa pe teritoriul României sub comanda operațională a Corpului V al SUA. De altfel, comandantul militarilor SUA care vin în România a subliniat că aceștia sunt pregătiți să apere NATO și vor rămâne în România cât timp va fi necesar.
TF Cougar va fi constituită, în principal, din militari ai Batalionului 2 (2nd Squadron) / Regimentul 2 Cavalerie, care vor acționa cu transportoare blindate Stryker, la care se vor adăuga militari cu alte specialități din cadrul batalioanelor regimentului (artilerie, geniu, structuri de sprijin etc).
Cei aproximativ 1.000 de militari americani ai TF Cougar, din care primii 100 au sosit marți, se vor alătura, în zilele următoare, efectivelor SUA deja prezente în România. Locațiile de încartiruire și antrenament vor fi comunicate ulterior.
Aceste forțe vin în completarea celor peste 900 de militari americani care se află deja în România în cadrul sistemului obișnuit de rotație, SUA dublându-și astfel prezența militară în România, forțele Statelor Unite din țara noastră fiind staționate la bazele Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii.
Misiunea principală a TF Cougar pe timpul dislocării în România va consta în desfășurarea de antrenamente și activității în comun cu structurile Armatei României, în scopul ridicării nivelului de interoperabilitate și a încrederii reciproce.
Dislocarea acestui detașament face parte din măsurile de consolidare a posturii aliate pe întreg flancul estic al NATO, ca formulă defensivă de asigurare a securității aliaților și de descurajare a acțiunilor agresive în regiunea Mării Negre. În același timp, reprezintă o dovadă concretă a nivelului ridicat de cooperare în domeniul securității și apărării în cadrul Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii și transmite un mesaj puternic de solidaritate între aliați.
Drept măsură de descurajare a Rusiei și asigurare a aliaților, SUA au plasat 8.500 de soldați în alertă și au decis dislocarea a 3.000 de militari în Polonia (1.700), România (1.000) și Germania (300).
Batalionul Stryker de aproximativ 1.000 de militari americani se află deja în teatrul de operațiuni din Europa. Regimentul 2 Cavalerie (infanterie mecanizată), unitate mecanizată staționată la baza Vilseck din Germania, va disloca o unitate de forțe armate întrunite, dotate cu vehicule de luptă blindate pe roți, pentru a descuraja agresiunea și a consolida capabilitățile de apărare în statele aliate din prima linie, în această perioadă de risc sporit.
