Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Legea UE pentru libertatea presei: Parlamentul European cere interzicerea programelor-spion împotriva jurnaliștilor, transparența proprietății și alocarea echitabilă a publicității de stat

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, şi-a adoptat marţi poziţia cu privire la legea menită să consolideze transparenţa şi independenţa media din Uniunea Europeană, eurodeputații subliniind că țările Uniunii Europene trebuie obligate să protejeze mass-media de ingerințe, folosirea programelor-spion împotriva jurnaliștilor trebuie interzisă, entitățile mass-media obligate să fie transparente referitor la proprietarii lor, iar publicitatea de stat alocată echitabil.

În poziția sa referitoare la Legea europeană privind libertatea mass-mediei, adoptată cu 448 voturi pentru, 102 împotrivă și 75 abțineri, Parlamentul dorește să oblige statele membre să asigure pluralismul mass-mediei și să protejeze independența mass-mediei de interferențele guvernamentale, politice, economice sau private, arată un comunicat.

Eurodeputații cer interzicerea tuturor formelor de interferență în deciziile editoriale ale furnizorilor de servicii mass-media și doresc să împiedice exercitarea de presiuni externe asupra jurnaliștilor, cum ar fi forțarea acestora să-și dezvăluie sursele, accesarea de conținut criptat de pe dispozitivele acestora sau utilizarea de spyware.

Utilizarea programelor-spion poate fi justificată numai ca măsură „de ultimă instanță”, de la caz la caz, doar dacă o autoritate judiciară independentă dispune anchetarea unei infracțiuni grave, cum ar fi terorismul sau traficul de persoane.

Transparența proprietății

Pentru a evalua independența mass-mediei, Parlamentul dorește să oblige toate entitățile mass-media, inclusiv microîntreprinderile, să publice informații despre proprietarii lor.

De asemenea, deputații doresc ca mass-media, inclusiv platformele online și motoarele de căutare, să raporteze informații despre fondurile pe care le primesc din publicitatea de stat și sprijinul financiar de stat. Aici sunt incluse și fondurile primite din țări din afara Uniunii Europene.

Dispoziții împotriva deciziilor arbitrare ale marilor platforme

Pentru a se asigura că deciziile de moderare a conținutului luate de platformele online foarte mari nu afectează negativ libertatea mass-mediei, eurodeputații solicită să se creeze un mecanism de gestionare a deciziilor de eliminare a conținuturilor. Potrivit eurodeputaților, platformele ar trebui să proceseze mai întâi declarațiile pentru a face o distincție între mass-media independentă și sursele neindependente. Apoi entitățile mass-media ar trebui informate despre intenția platformei de a le șterge conținutul sau de a-l restricționa. Ele ar trebui să beneficieze de o perioadă de grație de 24 de ore pentru a reacționa. Dacă, după această perioadă, platforma consideră în continuare că respectivul conținut media nu respectă termenii și condițiile sale, acestea pot șterge, restricționa sau trimite cazului către autoritățile naționale de reglementare pentru a lua decizia finală fără întârziere. În cazul în care furnizorul de servicii mass-media consideră că decizia platformei nu are motive suficiente și subminează libertatea presei, acesta are dreptul de a sesiza un organism extrajudiciar de soluționare a litigiilor.

Viabilitatea economică

Țările Uniunii trebuie să se asigure că mass-media publice dispun de o finanțare adecvată, sustenabilă și previzibilă, alocată prin bugetele multianuale, spun deputații.

Pentru a garanta că mass-media nu devin dependente de publicitatea de stat, deputații propun introducerea unui plafon pentru publicitatea publică atribuită unui singur furnizor de mass-media, unei platforme online sau unui motor de căutare, și anume 15% din bugetul total alocat de autoritatea respectivă pentru publicitate într-o anumită țară a Uniunii. Eurodeputații doresc ca criteriile de alocare a fondurilor publice pentru mass-media să fie făcute publice.

Un organism mass-media independent al UE

Parlamentul dorește ca un nou organism al Uniunii ce urmează să fie creat prin Legea privind libertatea mass-mediei (Comitetul european pentru servicii mass-media), să fie independent din punct de vedere funcțional și juridic de Comisia Europeană și să poată acționa independent de ea. Deputații pledează și pentru înființarea unui „grup de experți” independent, care să reprezinte sectorul mass-mediei și societatea civilă, care să consilieze acest nou comitet.

După adoptarea poziției PE, eurodeputații pot începe negocierile cu Consiliul UE, care și-a hotărât poziția în iunie 2023, despre forma finală a legii.

Prin poziția sa adoptată astăzi, Parlamentul răspunde solicitărilor cetățenilor prezentate în concluziile Conferinței privind viitorul Europei, în special în propunerea 27 privind mass-media, știrile false, dezinformarea, verificarea faptelor, securitatea cibernetică (paragrafele 1, 2) și în propunerea 37 privind informarea cetățenilor, participarea și tineretul (paragraful 4).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Mircea Hava

Eurodeputatul Mircea Hava: Viitorul UE este unul în care granițele interne sunt nimic mai mult decât linii pe o hartă

Published

on

© Mircea Hava/ Facebook

Europarlamentarul Mircea Hava susține că „viitorul Uniunii Europene este unul în care granițele interne sunt nimic mai mult decât linii pe o hartă, iar vămile nu mai există între statele membre”, în contextul în care nu s-a ajuns la un acord în privința inițiativei IMERA – Internal Market Emergency and Resilience Act, care își propune să asigure și să întărească libera circulație a cetățenilor, precum și a bunurilor necesare în situații de urgență.

„Uniunea Europeană trebuie să depășească ideea unor limitări protecționiste, invocate de unele state membre. Trebuie să înțelegem că suntem, cu toții, parte a unei mari familii, iar libera circulație a bunurilor și persoanelor trebuie să devină normalitate. Orice formalități birocratice, care îngreunează libera circulație în cazul situațiilor de urgență, trebuie să dispară”, a transmis deputatul european într-un mesaj postat pe pagina oficială de Facebook. 

De asemenea, oficialul european a informat că în cadrul ultimelor întâlniri între reprezentanții Parlamentului European și ai statelor membre nu s-a ajuns la un acord în privința acestei inițiative, una extrem de importantă pentru tot ce înseamnă acces la bunuri, servicii și specialiști în situații de criză și urgență.

„E regretabil că n-am învățat lecțiile pandemiei și nu reușim să cădem de acord asupra faptului că bunuri esențiale în situații de urgență, ori personal calificat, să poată avea o libertate de mișcare neîngrădită de vămi, atunci când există circumstanțe extraordinare, situații de urgență”, a mai adăugat acesta.

Continue Reading

CONSILIUL UE

“Istoric!”: Europa devine primul continent din lume care reglementează inteligența artificială, după negocieri maraton și un acord între instituțiile UE

Published

on

© European Union 2023

Uniunea Europeană a convenit vineri asupra unei legislaţii fără precedent la nivel global pentru a reglementa inteligenţa artificială (IA), după trei zile de negocieri intense între statele membre, conduse de președinția spaniolă a Consiliului, şi Parlamentul European, condus de echipa de negociere din care a făcut parte și eurodeputatul român Dragoș Tudorache, în calitate de co-raportor. S-a ajuns astfel la un “acord politic”, salutat de Comisia Europeană, cu privire la un text ce ar trebui să promoveze inovarea în Europa, limitând în acelaşi timp posibilele abuzuri ale acestor tehnologii foarte avansate.

În urma unor discuții “maraton” de trei zile, președinția Consiliului și negociatorii Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu cu privire la propunerea privind normele armonizate în materie de inteligență artificială (IA), așa-numita lege privind inteligența artificială, informează Consiliul UE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Proiectul de regulament vizează să garanteze că sistemele de inteligență artificială introduse pe piața europeană și utilizate în UE sunt sigure și respectă drepturile fundamentale și valorile UE.

De asemenea, această propunere de referință are ca scop stimularea investițiilor și a inovării în materie de IA în Europa.

“‘Istoric! UE devine primul continent care stabilește reguli clare pentru utilizarea IA. Legea privind inteligenta artificială este mult mai mult decât o carte de reguli – este o rampă de lansare pentru întreprinderile nou-înființate și cercetătorii din UE pentru a conduce cursa globală a inteligenței artificiale” a salutat comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton, cel care se află la originea proiectului prezentat în aprilie 2021.

De atunci, discuţiile s-au prelungit. Ultima rundă de negocieri, începută miercuri după-amiază, a durat aproape 35 de ore.

Legea privind IA este o inițiativă legislativă emblematică, cu potențialul de a promova dezvoltarea și adoptarea unei IA sigure și demne de încredere pe piața unică a UE, atât de către actorii publici, cât și de către cei privați.

“Legea UE privind inteligența artificială este primul cadru juridic cuprinzător privind inteligența artificială la nivel mondial. Așadar, acesta este un moment istoric. Actul privind IA transpune valorile europene într-o nouă eră. Un angajament pe care ni l-am asumat în orientările noastre politice pentru acest mandat al Comisiei – și l-am îndeplinit”, a transmis și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Ideea principală este de a reglementa IA pe baza capacității acesteia de a cauza prejudicii societății, urmând o abordare “bazată pe riscuri”: cu cât riscul este mai mare, cu atât mai stricte sunt normele.

Fiind prima propunere legislativă de acest tip din lume, aceasta poate stabili un standard global pentru reglementarea IA în alte jurisdicții, la fel cum a făcut-o GDPR, promovând astfel abordarea europeană a reglementării tehnologiilor pe plan mondial.

Principalele elemente ale acordului provizoriu

Comparativ cu propunerea inițială a Comisiei, principalele elemente noi ale acordului provizoriu pot fi rezumate după cum urmează:

– norme privind modelele de inteligență artificială de uz general cu impact ridicat, care pot cauza riscuri sistemice în viitor, precum și privind sistemele de inteligență artificială cu risc ridicat;

– un sistem revizuit de guvernanță cu anumite competențe de aplicare la nivelul UE;

– extinderea listei de interdicții, dar cu posibilitatea de a utiliza identificarea biometrică la distanță de către autoritățile de aplicare a legii în spațiile publice, sub rezerva unor măsuri de protecție;

– o mai bună protecție a drepturilor, prin obligația pentru cei care utilizează sisteme de inteligență artificială cu risc ridicat de a efectua o evaluare a impactului asupra drepturilor fundamentale înainte de a pune în funcțiune un sistem de inteligență artificială.

Măsuri de sprijinire a inovării și a IMM-urilor

Deputații europeni au dorit să se asigure că întreprinderile, în special IMM-urile, pot dezvolta soluții de inteligență artificială fără o presiune nejustificată din partea giganților industriali care controlează lanțul valoric. În acest scop, acordul promovează așa-numitele sandbox-uri de reglementare și testele în lumea reală, stabilite de autoritățile naționale pentru a dezvolta și antrena IA inovatoare înainte de introducerea pe piață.

“Legea privind IA stabilește norme pentru modelele mari și puternice de IA, asigurându-se că acestea nu prezintă riscuri sistemice pentru Uniune și oferă garanții puternice pentru cetățenii și democrațiile noastre împotriva oricăror abuzuri ale tehnologiei din partea autorităților publice. Ea protejează IMM-urile noastre, ne consolidează capacitatea de a inova și de a fi lideri în domeniul IA și protejează sectoarele vulnerabile ale economiei noastre”, a subliniat și europarlamentarul Dragoș Tudorache.

Sancțiuni și intrarea în vigoare

Nerespectarea normelor poate duce la amenzi cuprinse între 35 de milioane de euro sau 7 % din cifra de afaceri globală și 7,5 milioane de euro sau 1,5 % din cifra de afaceri, în funcție de încălcare și de mărimea întreprinderii.

Acordul de compromis precizează, de asemenea, că o persoană fizică sau juridică poate depune o plângere la autoritatea relevantă de supraveghere a pieței cu privire la nerespectarea legii privind IA și se poate aștepta ca o astfel de plângere să fie tratată în conformitate cu procedurile specifice ale autorității respective.

Textul convenit va trebui acum să fie adoptat în mod oficial atât de Parlament, cât și de Consiliu pentru a deveni legislație UE. Comisiile pentru piața internă și pentru libertăți civile ale Parlamentului European vor vota asupra acordului în cadrul unei reuniuni viitoare.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Liderii din Parlamentul European au adoptat pachetul de reformă pentru modernizarea și consolidarea capacității de acțiune a instituției

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Conferința președinților a Parlamentului European a adoptat un pachet cuprinzător de măsuri pentru modernizarea instituției și consolidarea capacității sale de acțiune.

Parlamentul European a inițiat următoarea etapă a unui proces de reformă pentru a consolida metodele de lucru interne ale Parlamentului, precum și rolul instituțional și capacitatea de acțiune a acestuia, pentru a se asigura că este și rămâne bine echipat pentru a-și îndeplini sarcinile care îi revin în temeiul tratatelor și pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor UE.

În ianuarie 2023, Conferința președinților (CoP) a Parlamentului a convenit asupra necesității unor reforme interne. Aceasta a adoptat o propunere făcută de președintele Roberta Metsola și a înființat un Grup de lucru pentru reforma parlamentară, compus din reprezentanți ai tuturor grupurilor politice.

Pe parcursul anului, Grupul de lucru a examinat propuneri privind modul în care ar putea fi îmbunătățite procedurile pentru a face Parlamentul mai eficient. În conformitate cu mandatul stabilit de liderii grupurilor din PE, a analizat posibilele îmbunătățiri în domeniile legislației, controlului, funcțiilor bugetare și controlului bugetar. Grupul a examinat, de asemenea, elemente de reformare a sesiunilor plenare și a abordării Parlamentului față de relațiile externe.

Ca urmare a acestui proces deliberativ incluziv, liderii grupurilor PE au adoptat un pachet cuprinzător și coerent de propuneri de reformă concrete și acționabile. Aceste reforme vor fi puse la punct în timpul fazei de implementare, care începe imediat.

Odată puse în aplicare, aceste reforme vor duce la o mai bună funcționare a Parlamentului în calitate de colegiuitor, de braț al autorității bugetare și de autoritate de descărcare de gestiune. De asemenea, acestea vor spori capacitatea Parlamentului de a exercita controlul democratic.

Obiectivul este de a pune în aplicare reformele înainte de alegerile europene din 2024, astfel încât acestea să sprijine de la bun început Parlamentul nou ales. Unele măsuri necesită transpunerea în Regulamentul de procedură (RdP), care ar trebui finalizat în vederea unei adoptări în plen înainte de sfârșitul mandatului parlamentar.

Ce presupune reforma?

În ceea ce privește procesul legislativ, o mai bună cooperare între comisiile Parlamentului va facilita gestionarea dosarelor legislative. Modalitățile de cooperare între comisii vor fi simplificate cu o singură formă de contribuție. O procedură simplificată de comisie comună (în prezent, articolul 58 din Regulamentul de procedură) va permite desfășurarea de lucrări comune de către cel mult trei comisii. Procedura de retrimitere va fi simplificată, conflictele de competență urmând să fie rezolvate mult mai rapid și înainte de anunțarea propunerii în plen. Conferința președinților de comisie va avea sarcina de a raționaliza metodele de lucru ale comisiilor și de a armoniza practicile în măsura în care este posibil. În plus, procedura de urgență (articolul 163 din Regulamentul de procedură) urmează să fie revizuită în lumina noii realități în care UE a devenit un manager de criză. Acest lucru este menit să asigure o tratare rapidă a dosarelor, beneficiind în același timp de expertiza comisiei și fără a compromite controlul democratic.

În ceea ce privește rolul de control al PE, un nou format de audiere, “audieri speciale de control”, va permite Parlamentului să abordeze în timp util și în mod aprofundat chestiuni de importanță politică majoră. Procesul de audiere a comisarilor va fi simplificat și va fi introdusă mai multă flexibilitate.

În ceea ce privește bugetul și descărcarea de gestiune, cooperarea dintre comisii va fi îmbunătățită printr-o abordare mai holistică a bugetelor, a descărcării de gestiune și a legislației, pentru a exploata pe deplin puterea instituțională combinată a Parlamentului în chestiuni bugetare și legislative. Activitatea comisiilor sectoriale va fi mai bine integrată și consolidată reciproc cu aspectele orizontale ale activității comisiilor pentru bugete și pentru control bugetar. Vor fi alocate mai multe resurse pentru supravegherea execuției bugetului UE.

În ceea ce privește ședința plenară, intenția este, printre altele, de a oferi mai multe oportunități pentru ca deputații să reacționeze unii la alții. În plus, pentru dosarele legislative cheie, dezbaterile sau declarațiile în plen ar trebui să fie programate pe parcursul întregului proces legislativ, de exemplu, imediat după ce este prezentată o propunere a Comisiei. Mai mult, un nou format de dezbatere (“declarația Parlamentului”) care să fie încheiată cu o rezoluție ar permite Parlamentului să își exprime poziția și să își definească prioritățile nu doar ca reacție la observațiile introductive ale Consiliului sau ale Comisiei, subliniind astfel rolul Parlamentului în stabilirea agendei. Timpul alocat întrebărilor ar putea fi consacrat întregului Colegiu al comisarilor sau mai multor vicepreședinți ai Comisiei pentru a acoperi domenii largi.

În ceea ce privește relațiile externe, Parlamentul va trece de la o abordare bazată pe un organism parlamentar la o abordare bazată pe țară. Cooperarea dintre delegații și comisii va fi consolidată în scopul de a ajunge la o diplomație parlamentară din ce în ce mai eficientă. De exemplu, misiunile se vor baza mai mult pe ordinea de zi, apelând în mod sistematic la o combinație de deputați din comisii și delegații.

În ceea ce privește competențele și responsabilitățile comisiilor permanente și lista delegațiilor permanente, orice modificare potențială urmează să fie discutată în cadrul grupurilor politice și, eventual, să fie transmisă Conferinței președinților în vederea unei decizii ulterioare.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
NATO11 mins ago

MApN solicită aprobarea Parlamentului pentru ca România să achiziționeze 200 de rachete pentru sistemele Patriot

U.E.5 hours ago

Donald Tusk redevine premier al Poloniei. Parlamentul de la Varșovia l-a ales în fruntea unei coaliții care pune capăt epocii conservatoare

CONSILIUL EUROPEAN5 hours ago

Klaus Iohannis: Aderarea României la Schengen ar transmite un mesaj puternic de unitate europeană; deschiderea negocierilor de aderare la UE cu R. Moldova și Ucraina ar fi “o decizie istorică”

ROMÂNIA8 hours ago

Directorul general al ICI București: Implementarea tehnologiilor AI oferă soluții inovatoare pentru a răspunde nevoilor și cerințelor tot mai complexe ale utilizatorilor

SCHENGEN8 hours ago

Premierul Bulgariei respinge ideea unor condiții specifice pentru aderarea la Schengen: Negocierile cu Austria sunt în desfășurare

U.E.8 hours ago

Olaf Scholz cere liderilor din UE să transmită un mesaj de unitate prin continuarea sprijinului pentru Ucraina. Mark Rutte solicită evitarea unui ”dublu blocaj” al ajutorului pentru Kiev pe ambele maluri ale Atlanticului

POLITICĂ8 hours ago

Nicolae Ciucă: Bugetul pentru 2024 va fi un buget pentru dezvoltarea României. Pentru prima dată în istorie, bugetul educației crește cu 61%. 7,3% din PIB sunt alocați pentru investiții

U.E.9 hours ago

Într-o reacție ce pare îndreptată spre Ungaria, Dmitro Kuleba spune că ”nu puteți merge împotriva cursului istoriei”: Ucraina va deveni membră a UE. Singura întrebare este dacă cineva va încetini procesul

CONSILIUL UE10 hours ago

Ministrul german de externe subliniază importanța continuării sprijinirii Ucrainei pentru a-și putea ”elibera poporul din iad”: Este în interesul nostru de securitate

REPUBLICA MOLDOVA11 hours ago

Consiliul UE subliniază “valoarea adăugată” a Misiunii UE în R. Moldova pentru “politica de securitate și apărare comună” în actualul mediu geostrategic

ROMÂNIA4 days ago

Marcel Ciolacu: Am reușit să setăm premisele pentru ca România să devină un hub de investiții și suport logistic pentru marile proiecte americane

ROMÂNIA7 days ago

Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Astăzi nu se votează procesul de extindere a spațiului Schengen. Discutăm aspectele de progres sau de vulnerabilități în toate statele membre

ROMÂNIA1 week ago

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, subliniază că ”viitorul nostru este în UE şi în NATO” și îndeamnă la reflecție pentru că ”deciziile de azi vor deveni istoria de mâine a României”

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

NATO2 weeks ago

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească

Trending