Connect with us

ROMÂNIA

Liderii Poloniei, României, Slovaciei, Ungariei și Bulgariei i-au scris Ursulei von der Leyen solicitând măsuri pentru protejarea fermierilor UE afectați de importurile ucrainene

Published

on

© Guvernul României

Uniunea Europeană ar trebui să reintroducă taxe vamale asupra produselor agricole ucrainene dacă afluxul acestor produse, ce împinge în jos preţurile pe pieţele UE, nu poate fi oprit prin alte mijloace, afirmă premierii din Bulgaria, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria într-o scrisoare transmisă vineri preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

După ce UE a suspendat taxele la import, contingentele şi celelalte măsuri de apărare comercială aplicabile exporturilor ucrainene către blocul comunitar, ca măsură de sprijin pentru Ucraina şi economia acesteia în contextul agresiunii ruse, amploarea pătrunderii produselor ucrainene, inclusiv cereale, seminţe oleaginoase, carne de pasăre şi zahăr, este “fără precedent”, notează în scrisoare premierii Poloniei, României, Slovaciei, Ungariei și președintele Bulgariei.

Ucraina, unul dintre primii exportatori mondiali de cereale, şi-a văzut porturile de la Marea Neagră blocate după lansarea invaziei ruse în februarie 2022 şi a fost nevoită să găsească rute alternative pentru exportul cerealelor, prin Polonia şi România. Însă, în urma blocajelor logistice, mari cantităţi de cereale ucrainene, care sunt mai ieftine decât cele produse în UE, au rămas pe pieţele statelor central şi est-europene, astfel că, prin scăderea preţurilor, au afectat fermierii locali.

În scrisoarea transmisă preşedintei Comisiei Europene, cei cinci premieri propun mai multe măsuri pentru limitarea distorsiunilor pe piaţă provocate de importurile ucrainene, adăugând că, dacă acestea nu vor da rezultate, ar trebui reintroduse tarife şi cote.

“Să sprijinim Ucraina, dar s-o facem în mod inteligent şi, mai presus de orice, să punem interesele ţării şi ale fermierilor polonezi pe primul loc”, a scris pe Twitter premierul polonez Mateusz Morawiecki.

Printre măsurile propuse în scrisoarea preluată de Reuters de pe website-ul guvernului polonez, este sugerată o soluţie comună între UE şi Programul Alimentar Mondial, care să asigure că cerealele ucrainene exportate nu rămân pe pieţele statelor UE.

De asemenea, şefii guvernelor celor cinci state central şi est-europene reiterează că este nevoie de suplimentarea fondurilor pentru ajutorarea fermierilor afectaţi şi de o dezvoltare mai rapidă a infrastructurii de transport pentru a ajuta astfel transportul bunurilor exportate din Ucraina.

Citiți și Premierii Ciucă și Morawiecki au deschis Forumul Economic România – Polonia: Cele două țări vor discuta “pe aceeași voce” cu Comisia Europeană pentru ca fermierii să nu mai fie afectați de exporturile ucrainene

Cei cinci premieri mai propun o revizuire a legislaţiei privind exporturile agricole pentru reglementarea volumului şi direcţiei afluxului de produse agricole.

Comisia Europeană a propus pe 23 februarie prelungirea cu un an a suspendării taxelor la import, a contingentelor şi a măsurilor de apărare comercială (cunoscute sub denumirea de “măsuri comerciale autonome”) aplicabile exporturilor ucrainene către Uniunea Europeană.

Prelungirea suspendării taxelor vamale şi a altor măsuri comerciale în cazul produselor ucrainene se adaugă altor iniţiative ale UE de susţinere a economiei ucrainene, în special aşa-numitele “drumuri de solidaritate” pentru exportul cerealelor ucrainene pe căi terestre.

Având însă în vedere creşterea semnificativă, în 2022, a importurilor anumitor produse agricole provenind din Ucraina în UE, executivul comunitar a inclus în propunerea sa un mecanism rapid de salvgardare pentru protejarea pieţei interne a UE, în caz că acesta este necesar.

Acest mecanism va permite, la iniţiativa unui stat membru al UE sau a Comisiei, reintroducerea taxelor vamale pentru un produs ucrainean dacă importul acestuia are un efect advers asupra pieţei europene a produselor similare sau direct concurenţiale.

Comisia Europeană a anunţat săptămâna trecută că doreşte să recurgă la o rezervă de criză pentru a sprijini fermierii din Polonia, România şi Bulgaria, destabilizaţi de afluxul de importuri agricole ucrainene sub liberalizarea temporară a comerţului Ucrainei cu UE ca metodă de sprijin după invazia ţării de către Rusia. Acest sprijin de 56,3 milioane de euro, finanţat din rezerva Politicii Agricole Comune (PAC), prevede alocări de 29,5 milioane de euro Poloniei, 16,75 milioane Bulgariei şi 10,05 milioane României, autorizând cele trei ţări să dubleze aceste sume prin ajutoare de stat.

Președintele Klaus Iohannis a solicitat Comisiei Europene să reanalizeze nivelul sprijinului financiar acordat fermierilor români, el criticând abordarea “ultra-birocratică” care pune sub semnul întrebării buna-credință a Comisiei Europene cu privire la compensațiile de 10 milioane de euro acordare României pentru fermierii români afectați de importurile de grâne ucrainene. Drept reacție, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a asigurat că executivul european va analiza creșterea sumelor acordate drept compensație pentru fermierii din țările UE afectați de importurile de cereale ucrainene și și-a exprimat recunoștința pentru eforturile României în acest sens.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

MApN: Două aeronave F-16 au monitorizat situația din Tulcea în urma atacurilor cu drone efectuate de Rusia în proximitatea frontierei ucrainene cu România

Published

on

© NATO

În noaptea de 23 spre 24 iulie, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au decolat de urgență din Baza 86 Aeriană Borcea pentru a monitoriza situația aeriană în urma unei serii de atacuri cu drone efectuate de forțele ruse asupra unor obiective din Ucraina, aflate în proximitatea frontierei cu România, în județul Tulcea. Acestea au revenit la bază în jurul orei 4:20, după ce și-au îndeplinit misiunea de supraveghere, a informat Ministerul Apărării Naționale (MApN).

Ca răspuns imediat la aceste atacuri, MApN a intensificat măsurile de monitorizare și supraveghere a spațiului aerian național cu forțele și mijloacele disponibile în cadrul Serviciului de Luptă Poliție Aeriană.

Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind instituirea măsurilor de alertare a populației din județul Tulcea. Începând cu ora 3:45, măsurile de alertare au fost declarate încetate în toate zonele vizate.

MApN a dispus măsuri pentru efectuarea de cercetări în proximitatea localității Plauru, pentru a identifica eventuale obiecte căzute pe teritoriul național. Aceste căutări vor continua și în cursul zilei de azi.

Ministerul Apărării Naționale informează în timp real structurile aliate cu privire la situațiile generate de atacuri și menține un contact permanent cu acestea pentru a asigura o reacție coordonată și eficientă.

Aceste măsuri fac parte din eforturile continue de a proteja securitatea națională și de a răspunde prompt la provocările din proximitatea granițelor României.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul Bogdan Ivan a verificat stadiul lucrărilor la Centrul Cyber al UE: Vom finaliza lucrările de creștere a capabilităților Centrului până la finalul lunii octombrie

Published

on

© Bogdan Ivan/ Facebook

Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Bogdan Ivan, a verificat marți stadiul lucrărilor la Centrul de competențe al UE în materie de securitate cibernetică, ”singura agenție europeană găzduită de România, care reunește experți în securitate cibernetică din întrega UE.”

”Mulțumesc echipei MCID, coordonatorului Centrului, Luca Tagliarelli și reprezentanților Universității Politehnica București pentru strânsa colaborare de până acum, care a făcut ca lucrările să  avanseze într-un ritm alert. Parteneriatul nostru este solid și, împreună, vom finaliza lucrările de creștere a capabilităților Centrului până la finalul lunii octombrie”, a transmis Ivan într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a explicat că Centrul de competențe al UE în materie de securitate cibernetică ”este esențial pentru specialiștii cyber din România și pentru protecția cibernetică Uniunii Europene.”

”Spre deosebire de lumea fizică, lumea digitală nu are granițe, deci confruntările cibernetice sunt mult mai extinse. De aceea, am insistat asupra consolidării capabilităților acestui Centru”, a mai spus ministrul.

Centrul de competențe al UE în materie de securitate cibernetică reprezintă prima structură a Uniunii Europene găzduită de România. De altfel, decizia înființării acestei structuri a fost luată în timpul președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

Noul centru:

  • va facilita activitatea Rețelei de centre naționale de coordonare
  • va furniza sprijin financiar în materie de securitate cibernetică din programele Orizont Europa și Europa digitală

Centrul are următoarele obiective:

  • să contribuie la implementarea celor mai recente tehnologii în materie de securitate cibernetică
  • să sprijine întreprinderile nou-înființate și IMM-urile din sectorul securității cibernetice
  • să consolideze cercetarea și inovarea în domeniul securității cibernetice
  • să contribuie la eliminarea lacunelor în materie de competențe în domeniul securității cibernetice

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul Adrian Câciu anunță că mai mult de jumătate din reformele din PNRR au fost îndeplinite: Alte 23 de reforme sunt în curs de îndeplinire

Published

on

© MIPE

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a anunțat că au fost îndeplinite 38 de reforme (57,6%), adică mai mult de jumătate din cele 66 cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență.

Din cele 38 de reforme, 21 sunt închise definitiv, iar 17 dintre ele, ”având aprobate elemente cheie de legiferare și implementare, au asociate ținte de rezultat, efect și impact care se măsoară în anii 2025-2026.”, a explicat Câciu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Pe lângă cele îndeplinite, alte 23 de reforme sunt în curs de îndeplinire iar restul de 5 reforme sunt programate pentru a fi îndeplinite în a doua jumătate a anului 2025 și prima jumătate a anului 2026.

”Se vorbește mult despre reformele din PNRR și stadiul acestora, se distorsionează partinic adevărul pentru a se prezenta o altă realitate și se lasă impresia că România nu face reforme. Deși toate datele despre reforme și acțiuni guvernamentale și legislative sunt publice și chiar au făcut obiectul unor dezbateri publice ample, văd oameni politici care vin și spun nonșalant că nu s-a făcut nici o reformă. Ei bine, ba da, s-au făcut peste jumătate din cele asumate iar realizarea reformelor este în deplină concordanță cu noul calendar de implementare a PNRR, aprobat în decembrie 2023”, a fost mesajul ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene.

Acesta a amintit cele mai relevante reforme realizate:

  • Legile justiției (legi privind statutul magistraților, organizarea judiciară, Consiliul Superior al Magistraturii) și modificările aduse codului penal și Codului de procedură penală;
  •  Lupta împotriva corupției (legea privind protecția avertizorilor și Strategia națională anticorupție);
  • Legea pensiilor (noii legi privind sistemul de pensii, reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale);
  • Reforma ANAF prin digitalizare (SPV, criterii de risc, structuri de control fiscal);
  • Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară (planificare bugetară multianuală, analiza cheltuielilor din sănătate și educație, consiliul fiscal);
  • Securitatea cibernetică (lege, strategie, ocupații noi digitale în codul COR);
  • Cloud-ul guvernamental;
  • Transport sustenabil (decarbonizarea rutieră în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”);
  • Mobilitatea urbană durabilă (lege și plan de mobilitate urbană durabilă (PMUD);
  • Legile educației (preuniversitar, universitar);
  • Înființarea ghișeelor unice pentru furnizarea de servicii de consiliere în domeniul energiei.

Planul Național de Redresare și Reziliență al României, a cărui valoare se ridică la 28,5 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi, cuprinde și o serie de reforme (66) și investiții (111 direcții de investiții) pentru consolidarea economiei țării.

Comisia a plătit României peste 9,41 miliarde de euro, ceea ce corespunde unui procent de 33% din totalul fondurilor din PNRR, iar 14% din toate etapele și obiectivele din plan au fost îndeplinite.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA11 mins ago

MApN: Două aeronave F-16 au monitorizat situația din Tulcea în urma atacurilor cu drone efectuate de Rusia în proximitatea frontierei ucrainene cu România

ROMÂNIA36 mins ago

Ministrul Bogdan Ivan a verificat stadiul lucrărilor la Centrul Cyber al UE: Vom finaliza lucrările de creștere a capabilităților Centrului până la finalul lunii octombrie

SUA43 mins ago

Șeful Pentagonului reafirmă „sprijinul neclintit” al SUA pentru Ucraina într-o convorbire cu ministrul Rustem Umerov

ROMÂNIA1 hour ago

Ministrul Adrian Câciu anunță că mai mult de jumătate din reformele din PNRR au fost îndeplinite: Alte 23 de reforme sunt în curs de îndeplinire

ENERGIE2 hours ago

Klaus Iohannis: Regiunea Mării Negre devine o adevărată “masă rotundă” a diplomației energetice. România, pregătită să își joace rolul în energia nucleară sigură și exploatarea gazelor

SĂNĂTATE2 hours ago

Finalizarea Uniunii Europene a Sănătății, printre obiectivele noii Comisii Europene. Von der Leyen va propune o Lege privind medicamentele critice

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Primul sondaj după retragerea lui Biden din cursa pentru Casa Albă: Kamala Harris are un avans de 2% față de Donald Trump (Reuters)

ROMÂNIA3 hours ago

RADR 2024: Diplomația română se reunește pentru a pregăti acțiunile României “într-o lume instabilă”. Invitați speciali: vicepremierii din Luxemburg, R. Moldova și Ucrainei

ROMÂNIA18 hours ago

Secretarul american al Energiei: Sunt foarte încântată să anunţ că Fluor şi Sargent & Lundy au ajuns la un acord de principiu cu Nuclearelectrica pentru modernizarea şi dezvoltarea centralei nucleare de la Cernavodă

U.E.19 hours ago

Ungaria, „indiferentă” la mutarea reuniunilor ministeriale ale președinției ungare a Consiliului, va bloca în continuare ajutorul militar al UE pentru Ucraina

ROMÂNIA18 hours ago

Secretarul american al Energiei: Sunt foarte încântată să anunţ că Fluor şi Sargent & Lundy au ajuns la un acord de principiu cu Nuclearelectrica pentru modernizarea şi dezvoltarea centralei nucleare de la Cernavodă

CONSILIUL UE2 days ago

România sprijină menținerea presiunii asupra Rusiei prin sancțiuni și va continua să colaboreze cu Ucraina și R. Moldova pentru a îmbunătăți interconectarea în sectorul energetic, subliniază Luminița Odobescu

U.E.4 days ago

Borrell: Estonia este un model de urmat pentru toate țările UE și NATO în privința cheltuielilor pentru apărare

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen, realeasă președintă a Comisiei Europene de Parlamentul European, după un prim mandat de “cinci ani ca niciun altul din istoria UE”

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Președinta Grupului S&D din PE îi cere Ursulei von der Leyen să pună Europa socială în centrul acțiunilor viitoarei Comisii Europene: Avem nevoie de un buget consolidat și de o capacitate de investiții mai mare

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Vicepreședintele PPE Siegfried Mureșan echivalează votul pentru Ursula von der Leyen la șefia CE cu un vot pentru democrație și valori europene

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Strategia de securitate economică va deveni pilon al politicii externe UE. von der Leyen: Cursa cu rivalii sistemici a început. Europa trebuie să schimbe viteza și să aprofundeze piața unică

COMISIA EUROPEANA6 days ago

UE are nevoie de o schimbare a tratatului, transmite Ursula von der Leyen în plenul Parlamentului European: Reformele devin indispensabile pentru extinderea UE

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen propune crearea unui panel al cetățenilor europeni care să recomande politici Comisiei: “Ne aflăm într-o perioadă de anxietate profundă pentru europeni”

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Von der Leyen propune pentru următorii cinci ani în fruntea CE consolidarea competitivității UE printr-un Acord Industrial Ecologic și un Fond European pentru Competitivitate

Trending