Preşedintele francez Emmanuel Macron este de părere că ar trebui să i se permită Kievului să “neutralizeze” bazele militare de unde Rusia lansează rachete asupra teritoriului ucrainean, declaraţia sa fiind făcute în plină controversă asupra posibilităţii folosirii de către Ucraina a armelor occidentale pentru atacuri în interiorul Rusiei.
“Trebuie să le permitem să neutralizeze bazele militare de unde sunt trase rachetele (…), bazele militare de unde Ucraina este agresată”, a spus Macron la o conferinţă de presă comună cu cancelarul german Olaf Scholz, desfăşurată la castelul Meseberg în apropiere de Berlin, după un consiliu de miniștri franco-german, relatează AFP, potrivit Agerpres.
“Dacă le spunem: “nu aveţi dreptul să loviţi punctul de unde sunt trase rachetele”, de fapt le spunem: “vă livrăm arme, dar nu vă puteţi apăra””, a argumentat preşedintele francez.
Însă, a subliniat Macron, “nu dorim o escaladare”, referindu-se la o escaladare între Occident și Rusia.
Cancelarul german, care nu este favorabil acestei, a fost mai evaziv.
“Ucraina are toate posibilităţile de a o face (n.r. – de a se apăra), în virtutea dreptului internaţional”, a spus Scholz. “Trebuie să o spunem clar, ea este atacată şi poate să se apere”, a continuat el.
Scholz și Macron au condus marți o reuniune a consiliului de miniștri franco-german organizat cu prilejul vizitei de stat în Germania a liderului de la Elysee, prima a unui șef de stat francez după 24 ani și în cadrul căreia acesta a fost laureat cu Premiul Păcii de la Westfalia pentru “politica de consolidare a păcii europene în vremuri de război”.
Statele Unite se opun însă ca Ucraina să poate ataca ținte militare de pe teritoriul rus cu armele furnizate de către Washington, poziție reiterată marți de purtătorul de cuvânt al Consiliului pentru Securitate Națională al Casei Albe.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a insistat luni că ţările occidentale trebuie să permită Ucrainei să folosească armele pe care i le oferă pentru ca Kievul să poată ataca teritoriul rus pentru a se apăra de agresiunea Moscovei, deoarece, în caz contrar, ţara invadată “are mâinile legate”.
Este pentru a doua oară în câteva zile când Jens Stoltenberg are o astfel de abordare.
În mod normal, secretarii generali ai NATO nu atacă sau critică politicile țările membre ale Alianței Nord-Atlantice. dar Jens Stoltenberg, al cărui mandat de zece ani se apropie de sfârșit, a făcut exact acest lucru.
Într-un interviu acordat publicației The Economist pe 24 mai, el a cerut aliaților NATO care furnizează arme Ucrainei să pună capăt interdicției de a le folosi pentru a lovi ținte militare din Rusia.
Ținta clară, deși nenominalizată, a lui Stoltenberg a fost politica menținută de președintele american Joe Biden de a controla ce poate și ce nu poate ataca Ucraina cu sisteme furnizate de americani, o abordare similară fiind îmbrățișată și de Germania cancelarului Olaf Scholz, deși țări precum Lituania și Marea Britanie susțin ca Ucraina să poată lovi teritoriul rusesc cu armele lor.
