Connect with us

ROMÂNIA

Magistrații români vor protesta joi la Bruxelles. Aceștia vor avea întâlniri cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans, președintele PE Antonio Tajani și alți oficiali europeni

Published

on

Mai mulți judecători și procurori de la toate instanțele de toate nivelurile din întreaga țară vor merge joi la Bruxelles pentru a discuta cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans căruia îi vor expune motivele protestului magistraților români, informarează Cristi Danileț.

”Reprezentanţi ai Asociaţiei <<Forumul Judecătorilor din România>>, Asociaţiei <<Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor>> şi ai Asociaţiei <<Iniţiativa pentru Justiţie>> se vor întâlni, joi, la Bruxelles, cu oficiali ai Comisiei Europene şi Parlamentului European, inclusiv cu vicepreşedintele Frans Timmermans, într-un demers care vizează starea justiţiei din România”, a precizat Danileţ într-o postare pe Facebook.

Acesta susține că magistrații români vor organiza, în colaborare cu colegii din Belgia, un flashmob în fața Palatului de Justiție din Bruxelles, care se va desfășura în intervalul orar 15-16, ora României.

”Totodată, aducem la cunoştinţă că magistraţii români se vor afla, în intervalul orar 14-15 (15-16 ora României), în faţa Palatului de Justiţie din Bruxelles, pentru a transmite un mesaj public tuturor celor interesaţi şi pentru o sesiune de declaraţii pentru presă, fiind anunţată şi participarea colegilor magistraţi belgieni”, spune Danileţ.

Cristi Danileţ consideră că, prin modificările legislative adoptate în ultimii ani, judecătorii şi procurorii sunt supuşi unor ”asalturi continue”, iar instituţiile europene nu pot rămâne pasive la soarta statului de drept din România.

”Prin reformele legislative adoptate în ultimii doi ani, ignorând avizele Comisiei de la Veneţia şi rapoartele Comisiei Europene, coroborate cu ineficienţa Consiliului Superior al Magistraturii de a garanta în mod real independenţa justiţiei, judecătorii şi procurorii fiind supuşi unor asalturi continue, România se îndepărtează vizibil de la cerinţele statului de drept. O astfel de situaţie tinde să se răspândească în toată Europa, punând sub carantină zeci de ani de dialog şi progrese democratice ce păreau ireversibile. În atare condiţii, instituţiile europene nu pot rămâne în pasivitate, soarta statului de drept în România fiind şi obligaţia acestora. Dreptul la informare al entităţilor europene presupune posibilitatea acestora de a dialoga în mod liber şi fără presiuni cu magistraţii români”,, declară judecătorul.

Judecătorul român a enumerat câteva dintre nemulțumirile magistraților, amintind ș ide înființarea Secției speciale pentru investigarea infracțiunilor în justiție.

”Lipsa unui dialog real al autorităţilor române cu judecătorii şi procurorii a determinat mii de magistraţi români să protesteze sub diverse forme, de la suspendarea şedinţelor de judecată, până la ieşirea pe treptele instanţelor şi parchetelor, solicitând, între altele, eliminarea limitărilor adoptate cu privire la libertatea de exprimare a judecătorilor şi procurorilor, abrogarea dispoziţiilor referitoare la înfiinţarea Secţiei speciale pentru investigarea infracţiunilor comise de magistraţi, renunţarea la dispoziţiile care prevăd dublarea perioadei de pregătire în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi la cele care elimină meritocraţia în magistratură”, precizează Cristi Danileţ.

Protestele magistraților vin în contextul în care Comisia Europeană a cerut miercuri Guvernului României să se abține de la orice modificare care riscă să afecteze sistemul judiciar, în ceea ce reprezintă un nou avertisment preventiv dat României în condițiile în care executivul european, organismele Consiliului Europei și Parlamentul European prin rezoluția din noiembrie 2018 au transmis avertismente puternice privind derapajele Bucureștiului în privința statului de drept.

”România trebuie să revină urgent la o reformă corectă și să se abțină de la orice măsuri care ar duce la un regres a măsurilor din ultimilor ani. Avertizez Guvernul român să nu ia măsuri care afectează sistemul judiciar și să creeze impunitate pentru funcționarii de nivel înalt care au pedepse pentru corupție. Am avut mai multe discuții cu premierul Dăncilă, am cerut rezultate cât mai urgent. I-am arătat că avem nevoie de acțiuni concrete, cât mai curând, din partea României”, a declarat Timmermans, cel care a prezentat Colegiului Comisarilor evaluarea efectuată în cazul României, aceasta reieșind din concluziile discuțiilor recente dintre experții Comisiei și cei ai Guvernului de la București.

La scurt timp după avertismentul Executivului european a venit o reacție în aceeași direcție și din partea a 12 ambasade ale mai multor state, parteneri și aliați ai României, printre care Franța, SUA și Germania.

Acestea și-au exprimat ”îngrijorări cu privire la statul de drept” din ţara noastră şi solicită părţilor implicate în elaborarea de ordonanţe de urgenţă în domeniul Justiţiei ”să se abţină de la modificări care ar slăbi statul de drept şi capacitatea României de a lupta împotriva criminalităţii şi corupţiei”.

Documentul comun, publicat pe paginile de Facebook ale ambasadelor Franţei şi Germaniei, este semnat de următoarele ţări: Austria, Belgia, Canada, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Irlanda, Norvegia, Olanda, Statele Unite ale Americii şi Suedia.

Importanța eforturilor României de a combate corupția a fost discutată și la Departamentul de Stat al SUA, în cadrul întrevederii dintre Mike Pompeo Teodor Meleșcanu, șeful diplomației americane punctând că acest fenomen subminează instituțiile democratice și promovează influența malignă a adversarilor.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

Mircea Geoană, la 16 ani de la aderarea României la NATO: Atunci reprezentam cu mândrie România. Acum reprezint cea mai de succes Alianță din istorie

Published

on

© NATO

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a salutat duminică împlinirea a 16 ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, în cadrul celui mai mare val de extindere din istorie Alianței.

16 ani de la aderarea României, Bulgariei, Estonie, Letoniei, Lituaniei, Slovaciei și Sloveniei la NATO în cel mai amplu val de extindere. Contribuția și solidaritatea statelor membre fac ca Alianța noastră să fie cea mai de succes din istorie și să asigure siguranța a peste 1 miliard de cetățeni. Acum 16 ani reprezentam cu mândrie România ca Ministru de Externe. Astăzi sunt mândru să reprezint Alianța, ca Secretar General Adjunct, mai ales în aceste momente de grea încercare“, a scris Geoană, pe Facebook.

De altfel, la 16 ani de la aderarea la NATO, România este primul stat membru din Europa Centrală și de Est care dă al doilea cel mai important om din organigrama politică a Alianței, fostul ministru de externe Mircea Geoană fiind, din octombrie anul trecut, secretarul general adjunct al organizației.

 

Citiți și O scurtă istorie: România împlinește astăzi 16 ani de la aderarea la NATO. 85% dintre români susțin apartenența la Alianța Nord-Atlantică

România celebrează duminică, 29 martie, 16 ani de la aderarea sa la Organizația Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează săptămâna viitoare 71 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est.

În 2020, această aniversare coincide cu cea mai gravă criză de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial – pandemia cu noul coronavirus -, iar beneficiile apartenenței României la Alianța Nord-Atlantică s-au resimțit, încă o dată, la nevoie. În această săptămână, la solicitarea României, două aeronave NATO au asigurat transportul a 200.000 de combinezoane de protecție de la Seul la București pentru a sprijini eforturile țării noastre de combatere a răspândirii acestui virus. De asemenea, marcarea a 16 de ani de la aderare coincide și cu o nouă extindere a Alianței Nord-Atlantice. Pe 27 martie 2020, Macedonia de Nord a devenit oficial al 30-lea stat membru al NATO, punând capăt unui proces de aderare care ar fi trebuit să înceapă în urma summitului aliat de la București din 2008, dar care a fost amânat până în 2018 când guvernele de la Skopje și Atena au ajuns în sfârșit la o înțelegere pentru schimbarea denumirii țării în Macedonia de Nord.

Cei șaisprezece ani de NATO mai coincid și cu datele publicate recent în raportul pentru anul 2019 al Alianței Nord-Atlantice. La 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, aniversați anul trecut, NATO a efectuat cel mai amplu sondaj cu privire la activitatea sa, iar România se situează între primele trei state membre ale căror cetățeni au cea mai mare încredere că apartenența la NATO le protejează țara de un atac din partea unei țări străine. De asemenea, România este pe locul al treilea între cele 29 de națiuni euro-atlantice în ce privește sprijinul cetățenilor pentru ca țara noastră să rămână stat membru al Alianța Nord-Atlantică

Continue Reading

ROMÂNIA

MApN: Institutul Cantacuzino a crescut capacitatea de testare pentru coronavirus. Aproape 400 de probe sunt prelucrate zilnic

Published

on

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară “Cantacuzino”, prin Laboratorul Infecţii Respiratorii Virale, a reuşit creşterea numărului de teste realizate zilnic pe probe recoltate de la pacienţii suspecţi de infecţie cu virusul SARS CoV-2, informează Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, Institutul a reuşit, prin reorganizarea fluxului activităţilor, sporirea eforturilor echipelor de specialişti şi reconfigurarea programului de lucru, să prelucreze în prezent aproape 400 de probe în 24 de zile.

La debutul activităţii de testare la infecţia cu noul coronavirus se puteau prelucra, în medie, până la 250 de probe zilnic, arată MApN.

Laboratorul Infecţii Respiratorii Virale al institutului, acreditat din anul 1969 de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Centru Naţional de Referinţă pentru gripă în România, a efectuat până în prezent teste de diagnostic molecular pentru aproape 4.500 de probe recoltate de la persoane suspecte de infecţie cu noul coronavirus.

Citiți și 

MApN: Institutul Național Cantacuzino a efectuat teste de diagnostic pentru 1.000 de cazuri suspecte cu noul coronavirus

Coronavirus: Institutul Cantacuzino, invitat de Organizația Mondială a Sănătății să participe la controlul extern de calitate al testelor efectuate pentru identificarea SARS-CoV-2

Continue Reading

ROMÂNIA

Ioana Constantin, secretarul general adjunct al PMP, despre economia actuală a României: ”Are nevoie rapid de injecții de cash”

Published

on

© Ioana Constantin - Facebook

Ioana Constantin, secretarul general adjunct al PMP, subliniază că în contextul crizei provocate de pandemie, economia românească are nevoie ”rapid de injecții de cash”.

Potrivit Ioanei Constantin, IMM-urile reprezintă ”coloana vertebrală a economiei” și trebuie repornite cu măsuri concrete.

”Trebuie în continuare să genereze locurile de muncă, să plătească salarii”, a mai adăugat aceasta.

Producția internă în această perioadă are nevoie de investiții consistente, mai notează secretarul adjunct al PMP pe pagina oficială de Facebook.

Reamintim că în data de 25 martie, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a anunțat într-un mesaj pe Facebook că a convenit cu Banca Națională și cu sistemul bancar amânarea ratelor la bănci pentru 9 luni. De această măsură vor beneficia toți românii care vor cere o amânare, atât persoane fizice cât și persoane juridice.

“Soluția pe care am propus-o Băncii Naționale și sistemului bancar este una care ia în calcul mai multe elemente. Cei care doresc să aibă ratele amânate la bancă pot să o facă până la 9 luni de zile. Este un termen pe care l-am discutat cu Banca Națională și cu sistemul bancar. Propunerea a fost agreată de Banca Națională și de sistemul bancar, vom vedea dacă așa va rămâne în ordonanță”a declarat Florin Cîțu, care a precizat că acest act executiv ar urma să fie adoptat joi, în ședință de Guvern.

Citiți și: Ministrul Finanțelor propune amânarea ratelor la bănci pentru o perioadă de 9 luni. Măsura se va aplica tuturor românilor. Vor avea acces și persoanele fizice și cele juridice

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending