Republica Moldova dorește ca în următorii ani să valorifice oportunitățile oferite de relația cu instituțiile europene din calitatea de ”partener credibil și previzibil pentru Uniunea Europeană”, a transmis președinta Maia Sandu, care a participat marți la deschiderea Forumului de integrare europeană.
În discursul său intitulat ”Calea spre un viitor european al Moldovei”, Maia Sandu a subliniat că Republica Moldova ”a ales în mod clar și univoc modelul european de dezvoltare – care înseamnă standarde înalte de viață pentru oameni, instituții puternice, justiție funcțională și respectarea legii – și dorește să fie un partener credibil și previzibil pentru Uniunea Europeană, care ne sprijină pe această cale. În următorii ani, prioritatea dar și provocarea noastră este valorificarea oportunităților oferite de relația noastră cu instituțiile europene.”
”Astăzi, Republica Moldova se află într-o poziție diferită pe plan european și internațional decât era la sfârșitul anului trecut. Am început să restabilim respectul pentru țara noastră și imaginea țării noastre peste hotare. Partenerii noștri sunt mai pregătiți să ne ajute, văzând intenția fermă a oamenilor de a curăța statul și de a asigura modernizarea europeană a țării, precum și angajamentul nostru de a realiza voința cetățenilor”, a subliniat Sandu, evidențiind că una dintre prioritățile sale din acest an, în calitate de președinte, a fost restabilirea relațiilor țării ”cu comunitatea statelor europene, cu țările vecine și cu partenerii principali ai țării noastre, relații ce au stagnat în ultima perioadă din cauza eșecurilor de guvernare.”
Astfel, președinta Republicii Moldova a amintit de vizitele și contactele la nivel înalt cu liderii de la ”București, Kiev, Varșovia, Paris, Berlin, Roma, Viena, Vilnius, Ljubljana și alte capitale, dar și Bruxelles, Strasbourg și New York”, în urma cărora a obținut ”confirmarea interesului partenerilor noștri de a ne ajuta și de a investi în țara noastră.”
Maia Sandu a apreciat că vor urma ”câțiva ani de reforme și de reconstrucție a țării. Vor fi ani cu provocări majore, dar și ani în care putem pune bazele unui stat înnoit – mai rezistent, mai transparent, mai prosper, mai prietenos cu cetățenii săi”, a mai spus aceasta, listând o serie de reforme care trebuie întreprinse: a justiției și combaterii corupției la nivel înalt, a sectorului energetic, de securitate.
”Ceea ce ne propunem să facem nu este ușor de realizat, mai ales în condițiile unui stat ale cărui instituții sunt încă slabe și vulnerabile. Acest efort de transformare internă profundă a Republicii Moldova, având la bază Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, trebuie să devină un proiect național cu implicarea tuturor – a instituțiilor publice, a societății civile, a sectorului privat, a mediului academic, dar și a cetățenilor. Dacă fiecare va pune umărul la transformarea țării, putem fi siguri că schimbările se vor produce mai repede și vor fi de durată”, a completat Maia Sandu.
Aceasta poate fi realizată cu ajutorul planului de redresare economică pentru Republica Moldova, în valoare de 600 de milioane de euro, axat pe șase piloni infrastructura, gestionarea finanțelor publice și guvernanță economică,economie competitivă, comerțul și IMM-urile,educația și capacitatea de inserție profesională, statul de drept și reforma justiției.
Planul este dublat de împrumutul de 100 de milioane de euro pentru consolidarea economiei Republicii Moldova post-pandemie, prima tranșă de 50 de milioane de euro fiind deblocată în luna noiembrie a anului, urmată de cea de-a doua tranșă, la 8 octombrie, ca urmare a ”progreselor remarcabile” în domeniul politicilor publice.
Să nu uităm că Uniunea Europeană a plătit un grant de 36,4 milioane de euro pentru Republica Moldova, continuând să sprijine lupta împotriva COVID-19 și reforma poliției chiar în timp ce premierul Natalia Gavrilița se afla la Bruxelles într-o primă vizită pentru ”impulsionarea relațiilor între Republica Moldova și UE”. Anterior, președinta Maia Sandu anunțase că banii urmează să fie virați în bugetul de stat.
Cât privește criza energetică, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat în urma unei convorbiri telefonice cu Maia Sandu, că va acorda un sprijin financiar de 60 de milioane de euro pentru Republica Moldova să facă față problemei aprovizionării cu gaze, după ce Chișinăul a solicitat sprijin ţărilor Uniunii Europene în contextul în care gigantul rus Gazprom şi-a redus livrările către țara de peste Prut.
UE a rămas principalul partener al Republicii Moldova, iar summitul Parteneriatului Estic, care va avea loc în luna decembrie, oferă acesteia ocazia de a aprofunda colaborarea în cadrul acestei inițiative regionale.
