Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, ministru interimar al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, a semnat două contracte importante de finanțare cu Banca Europeană de Investiții, esențiale pentru sectorul transporturilor, în valoare de 600 de milioane de euro.

Fondurile sunt pentru:

• modernizarea liniei feroviare Caransebeș – Timișoara – Arad;
• electrificarea și reabilitarea liniei de cale ferată Cluj Napoca – Oradea- Episcopia Bihor.

”Responsabilitatea înseamnă să înțelegem că dezvoltarea țării este un proces continuu și că, indiferent de context, trebuie să punem mereu pe primul loc nevoile și viitorul oamenilor. Vă anunț că am semnat două contracte importante de finanțare cu Banca Europeană de Investiții (BEI), esențiale pentru sectorul transporturilor, în valoare de 600 milioane euro, pentru:  modernizarea liniei feroviare Caransebeș – Timișoara – Arad; electrificarea și reabilitarea liniei de cale ferată Cluj Napoca – Oradea- Episcopia Bihor. Sunt proiecte realizare din fonduri europene prin #PNRR, pentru care trebuie să acoperim partea de cofinanțare”, a subliniat Boloș.

El a explicat că pentru proiectul de electrificare și reabilitare a liniei de cale ferată Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihor (cel mai important proiect de dezvoltare a infrastructurii feroviare din regiunea de Nord) România primește de la BEI o finanțare de 300 milioane euro.

”Vorbim despre un proiect ce are o valoare totală de 1,97 miliarde de euro pentru 166 km. După această investiție, viteza maximă cu care vor circula trenurile se va dubla, astfel că distanța între Cluj Napoca și frontieră va putea fi parcursă în aproximativ 2 ore”, a detaliat ministrul.

Referindu-se la proiectul de modernizare a liniei feroviare Caransebeș – Timișoara – Arad, contractul de finanțare cu BEI este în valoare tot de 300 milioane euro.

”Valoarea totală a proiectului este de 1,75 miliarde de euro care înseamnă modernizarea a 162 km cale ferată ca linie dublă, electrificată. Investițiile în modernizarea infrastructurii feroviare nu se opresc la reducerea timpilor de călătorie. Ele generează o serie de beneficii tangibile pentru economie, pentru că reduc costurile de transport și fac legătura între regiunile României și piețele europene mai rapidă și eficientă, fapt ce atrage investitori și sprijină afacerile locale”, a conchis Marcel Boloș.

În cele 1000 de zile de la invazia Rusiei, Ucraina a primit un sprijin constant din partea Uniunii Europene și a Băncii Europeane de Investiții (BEI). Lucrând în parteneriat strâns cu Comisia Europeană, BEI joacă un rol-cheie în redresarea Ucrainei prin inițiativele sale specifice. Astfel, BEI a anunțat că furnizează încă 14,5 milioane EUR în fonduri garantate de UE pentru a consolida infrastructura municipală critică, potrivit unui comunicat de presă. 

Din această finanțare, 7,8 milioane EUR sunt dedicate reabilitării și modernizării instalațiilor de alimentare cu apă și de colectare și tratare a apelor uzate din orașul Mykolaiv. Acest proiect va permite realizarea unor progrese considerabile în vederea îndeplinirii standardelor naționale și ale UE privind evacuarea apelor reziduale, va consolida durabilitatea și reziliența pe termen lung și va aborda problema penuriei de apă cauzată de bombardamentele rusești care au afectat grav infrastructura de alimentare cu apă a orașului Mykolaiv. Acest lucru face ca proiectul să fie deosebit de important pentru redresarea orașului.

Restul de 6,7 milioane EUR a fost alocat orașului Dnipro în cadrul Programului de infrastructură municipală din Ucraina (UMIP) al BEI, obiectivul fiind modernizarea iluminatului stradal prin înlocuirea lămpilor învechite cu sisteme LED eficiente din punct de vedere energetic. Această modernizare va reduce consumul de energie, costurile operaționale și de întreținere și va spori siguranța prin îmbunătățirea vizibilității și securității atât pentru pietoni, cât și pentru șoferi.

„Agresiunea ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei cauzează condiții inumane pentru poporul ucrainean, cum ar fi distrugerea infrastructurii și lipsa apei. Finanțarea BEI de astăzi pentru proiectele municipale din Mykolaiv și Dnipro, garantată de UE, va oferi sprijinul atât de necesar pentru redresarea orașelor, făcându-le mai sigure și mai rezistente. În această săptămână, când războiul intră în cea de-a 1 000-a zi, BEI și Comisia rămân alături de Ucraina”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru o economie în serviciul cetățenilor, și comisar desemnat pentru portofoliul economiei și productivității.

Amintim că Parlamentul European a organizat marți o sesiune plenară extraordinară cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, marcând 1000 de zile de la invazia totală a Rusiei.

În discursul său, președintele Zelenski a mulțumit UE pentru sprijinul său continuu și a declarat că Ucraina, întreaga Europă și partenerii noștri din America și din întreaga lume au reușit nu numai „să-l împiedice pe Putin să ia Ucraina”, ci și să apere libertatea tuturor națiunilor europene.

Întreprinderile din Uniunea Europeană au trecut relativ bine peste șocurile din ultimii patru ani în materie de sănătate, prețuri și comerț și și-au sporit ambițiile în ceea ce privește transformarea ecologică și digitală, companiile din UE ocupând primul loc în ceea ce privește investițiile în atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, 61% dintre acestea investind deja și 53% plănuind să facă acest lucru, în timp ce utilizarea tehnologiilor digitale avansate este în creștere, cu 74% dintre întreprinderile europene adoptând tehnologii avansate pentru a spori competitivitatea. Astfel, confruntate cu șocurile comerciale, întreprinderile investesc în lanțuri de aprovizionare mai rezistente și mai sigure, este concluzia pe care o relevă un studiu realizat de Banca Europeană de Investiții (BEI).

Studiul BEI privind investițiile în 2024, publicat miercuri în cadrul reuniunilor anuale ale Băncii Mondiale și ale FMI de la Washington, prezintă o imagine a leadership-ului întreprinderilor din UE în tranziția ecologică și consolidarea lanțurilor lor de aprovizionare în fața riscurilor geopolitice crescute și a perturbărilor lanțului de aprovizionare.

Sondajul arată că multe întreprinderi din Europa sunt mulțumite de nivelul investițiilor lor din ultimii trei ani și sunt hotărâte să abordeze problema schimbărilor climatice și să adopte tehnologiile digitale. Sondajul acoperă un total de aproximativ 12 000 de întreprinderi din toate țările UE, precum și un eșantion comparativ din Statele Unite.

În timp ce ponderea întreprinderilor din UE care se așteaptă să crească investițiile în loc să le reducă s-a înjumătățit, ajungând la un sold net de 7% în 2024, comparativ cu anul trecut, întreprinderile din Europa continuă să le devanseze pe cele din SUA și să conducă în ceea ce privește investițiile pentru reducerea emisiilor care cauzează schimbările climatice sau pentru a face față impactului condițiilor meteorologice severe.

Investițiile companiilor din UE în combaterea schimbărilor climatice au crescut

Cea mai recentă anchetă privind investițiile arată că 61% dintre întreprinderile din UE au investit în combaterea schimbărilor climatice, față de 56% în 2023 și 53% în 2022.  Tranziția ecologică impune transformări, dar aduce și oportunități. Mai mult de un sfert dintre firmele din UE – 27% – consideră tranziția către o economie net zero drept o oportunitate.

“Angajamentul firmelor din UE față de tranzițiile ecologică și digitală ilustrează potențialul economiei europene. Sondajul confirmă faptul că parteneriatul public-privat se află în centrul investițiilor strategice pentru a susține competitivitatea, securitatea și autonomia UE pe piețele globale”, a declarat președintele BEI, Nadia Calviño.

Aproximativ 90% dintre întreprinderile din UE și SUA au luat măsuri pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. Principalele strategii adoptate includ investiții în reducerea și reciclarea deșeurilor și în eficiența energetică. Companiile din UE sunt mai susceptibile decât cele din SUA să fi adoptat opțiuni de transport durabile, să fi optat pentru producerea de energie din surse regenerabile și să fi stabilit obiective de reducere a emisiilor. Una din trei întreprinderi din UE – 34% – consideră tranziția ecologică drept un risc comercial, comparativ cu 42% în SUA.

37% din investițiile companiilor din UE merg către cercetare, competențe și know-how. Investițiile, afectate de costurile ridicate ale energiei

În UE, 37% din investițiile totale ale întreprinderilor sunt direcționate către active necorporale, cum ar fi cercetarea, competențele și know-how-ul, ceea ce evidențiază un accent strategic pe inovare și soluții digitale. 74% dintre întreprinderile din UE au declarat că utilizează tehnologii digitale, ceea ce reprezintă o creștere de 4% față de anul trecut. În același timp, SUA continuă să conducă cu 81%.

Cu toate acestea, în perspectiva următorilor trei ani, multe întreprinderi europene acordă prioritate investițiilor de înlocuire față de extinderea capacității, doar 26% dintre întreprinderile din UE intenționând să își extindă operațiunile în următorii trei ani, comparativ cu 47% dintre întreprinderile din SUA.

“Accentul pus de companiile din UE pe inovare este binevenit și trebuie sprijinit. Acesta este motivul pentru care Grupul BEI lucrează la un nou plan de acțiune pentru a consolida integrarea piețelor de capital din Europa și pentru a canaliza astfel economiile private către investiții productive în Europa”, a adăugat președintele BEI, Nadia Calviño.

Mediul de afaceri rămâne un motiv de îngrijorare pentru întreprinderile din Uniunea Europeană și din Statele Unite, lipsa forței de muncă calificate și incertitudinea cu privire la viitor fiind una dintre principalele preocupări în ambele regiuni. Investițiile în afaceri sunt în continuare împiedicate de costurile ridicate ale energiei, care reprezintă obstacole semnificative pentru 46% dintre întreprinderile din UE.

Piață fragmentată și nevoia unor lanțuri de aprovizionare solide

Majoritatea (60%) exportatorilor din UE raportează că încă trebuie să respecte standarde și norme de protecție a consumatorilor diferite de la un stat membru la altul, subliniind faptul că fragmentarea pieței persistă.

“Firmele europene fac pași înainte în abordarea atât a schimbărilor climatice, cât și a transformării digitale”, a declarat economistul-șef al BEI, Debora Revoltella. „Dar stimularea investițiilor în UE necesită o piață unică europeană mai puțin fragmentată.”

Studiul subliniază, de asemenea, importanța unor lanțuri de aprovizionare solide. Îngrijorările legate de perturbările comerciale s-au diminuat în comparație cu anul trecut, însă întreprinderile nu au observat îmbunătățiri în ceea ce privește noile reglementări, tarifele sau restricțiile comerciale. Întreprinderile din UE sunt bine integrate în comerțul mondial și au beneficiat substanțial de acesta în trecut. Într-o lume nouă, cu tensiuni geopolitice în creștere, firmele din UE reacționează prin consolidarea rezilienței lanțurilor lor de aprovizionare, având în vedere securitatea și eficiența economică.

Raportul 2024 servește factorilor de decizie politică, economiștilor și liderilor de afaceri, oferind o perspectivă asupra peisajului investițiilor și identificând acțiunile necesare pentru stimularea creșterii economice și a rezilienței.

Documentul realizat de BEI vine după ce fostul prim-ministru italian și ex-președinte al BCE Mario Draghi a publicat pe 9 septembrie un mult așteptat raport privind competitivitatea europeană cu scopul de a opri declinul economic al continentului în fața unei concurențe globale acerbe, în care SUA și China își dispută supremația. El a declarat că “Europa este cea mai deschisă economie din lume, astfel încât, atunci când partenerii noștri nu joacă în conformitate cu regulile, suntem mai vulnerabili decât alții”.

În secțiunea de deschidere a raportului, Draghi a declarat că blocul are nevoie de investiții suplimentare de 750-800 de miliarde de euro pe an, până la 5% din PIB – mult mai mari chiar decât cele 1-2% din Planul Marshall pentru reconstrucția Europei după cel de-al Doilea Război Mondial. Raportul susține că în centrul problemelor economice ale Europei se află costul energiei pentru industrie, care în prezent este obligată să plătească cu 158% mai mult pentru electricitate decât în SUA și cu 345% mai mult pentru gazele naturale.

Raportul întocmit de Mario Draghi privind competitivitatea europeană este al doilea în mai puțin de jumătate de an redactat de un fost premier italian pentru instituțiile UE, după ce Enrico Letta a prezentat în luna aprilie un raport consacrat viitorului pieței unice.

Documentul de 147 de pagini s-a aflat pe masa celor 27 de lideri europeni pentru a-i inspira în pregătirea viitoarei agende strategice a UE 2024-2029, adoptată în iunie 2024.

Raportul Letta propune, între altele, reguli pentru unificarea și integrarea industriilor telecomunicațiilor, a energiei și a piețelor financiare, un nou cod european pentru întreprinderi, cu o foaie de parcurs pentru realizarea de progrese în fiecare sector până în 2029, și cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării. Ca urmare a acelui raport, țările UE au solicitat Comisiei Europene o nouă strategie cuprinzătoare pentru piața unică până în iunie 2025, subliniind că piața unică este încă fragmentată, iar marii actori își impun propriile reguli.

Între timp, Ursula von der Leyen a inclus în planul său pentru un nou mandat la șefia Comisiei Europene faptul că strategia de securitate economică a Uniunii Europene va deveni un pilon al politicii externe europene mai ample ca parte a abordării Comisiei de a aborda riscurile generate de investițiile din străinătate, îndeosebi strategia de reducere a riscurilor cu China.