Fostul ministru al Finanțelor și ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a publicat luni o analiză detaliată privind creșterea accentuată a deficitului bugetar în 2024, care a ajuns la 8,65% din PIB în termeni cash și „peste 9,3% din PIB” în termeni ESA — mult peste ținta de 5% asumată inițial.
Boloș afirmă că „deficitul bugetar a fost în exclusivitate generat de deciziile de creștere a cheltuielilor atât din recalcularea pensiilor, creșterea salariilor dar și a cheltuielilor cu investițiile”, iar Ministerul Finanțelor a avut doar rolul de a finanța aceste măsuri, nefiind inițiatorul lor: „Ministerul Finanțelor nu a inițiat în 2024 niciun act normativ de creștere a cheltuielilor.”
„Statul a pornit anul 2024 cu un plan (…), dar au fost luate decizii politice care au dus la creșterea bruscă și masivă a cheltuielilor”
Fostul ministru precizează că majorarea cheltuielilor s-a produs din mers, fără ca ele să fi fost prevăzute în bugetul aprobat inițial. „Statul a pornit anul 2024 cu un plan – un buget în care erau stabilite veniturile și cheltuielile astfel încât să fie menținut un echilibru. Pe parcurs însă, au fost luate decizii politice care au dus la creșterea bruscă și masivă a cheltuielilor: pensii recalculate, salarii majorate, investiții extinse, noi obligații în sănătate. Multe dintre aceste decizii nu aveau bani alocați de dinainte.”
În acest context, Ministerul Finanțelor a trebuit să se adapteze: „să se găsească sursele de finanțare, să nu întârzie plățile, să nu se oprească salariile, pensiile, spitalele, șantierele. Cu alte cuvinte, să funcționeze statul, chiar dacă regulile jocului se schimbau din mers.”
64,4 miliarde lei – cheltuieli suplimentare nebugetate
Potrivit bilanțului prezentat, cheltuielile nebugetate în 2024 au totalizat 64,4 miliarde lei, adică 3,69% din PIB, și au provenit din patru mari categorii:
- Creșteri salariale în sectorul public – o creștere de 19,1 miliarde față de ce era bugetat inițial
- Cheltuieli cu materiale și servicii – o creștere de 12,5 miliarde lei
- Asistență socială – o creștere de 14,3 miliarde lei
- Investiții publice – o creștere de 18,5 miliarde lei
„Toate aceste categorii de măsuri de creștere a cheltuielilor publice în anul 2024 au avut loc în contextul unei proceduri de deficit bugetar excesiv declanșat împotriva României încă din anul 2019”, amintește Boloș.
„A tăcea și rezolva problemele nu este o soluție”
Boloș susține că Ministerul Finanțelor „a avertizat în repetate rânduri prim-ministrul, Coaliția, Președinția și alte instituții”, începând din septembrie 2024, dar avertismentele nu au fost urmate de măsuri de corecție: „Că a tăcea și rezolva problemele nu este o soluție! Pentru că riști ca alții, cunoscători sau mai puțin cunoscători, să-ți pună în cârcă, fie și parțial, responsabilitatea unor decizii pe care nu le-ai luat.”
El mai notează că: „Ministerul Finanțelor a avut doar responsabilitatea asigurării surselor de finanțare indiferent de impactul acestora asupra deficitului bugetar, fiind categorii de cheltuieli obligatorii pentru funcționarea Statului Român.”
Reforma pensiilor în absența reformei fiscale
O parte centrală a exploziei deficitului a fost provocată, potrivit fostului ministru, de implementarea reformei pensiilor fără implementarea simultană a reformei fiscale, așa cum prevedea PNRR. „Reforma sistemului de pensii a intrat în vigoare la 1 septembrie, cu un impact bugetar anual estimat la 33 miliarde lei, dintre care 10 miliarde au afectat direct bugetul anului 2023.” Cu toate acestea, „decizia politică a fost de a adopta doar creșterile de cheltuieli”.
Boloș amintește că a dat „aviz cu observații” și că a recomandat „eșalonarea acestuia, pentru o perioadă de 5 ani, tocmai pentru a nu se crea dezechilibre macroeconomice”.
„Ministerul Finanțelor a făcut treaba pe care o avea de făcut”
În încheiere, Boloș își asumă misiunea de a fi menținut funcționarea sistemului public în condiții complicate: „Ministerul Finanțelor a făcut treaba pe care o avea de făcut. A ținut sistemul în funcțiune, cu toate presiunile venite din exterior.”
Totodată, el reamintește că veniturile statului au crescut în 2024 față de 2023: „Veniturile totale – 574 miliarde lei, 54 miliarde lei în plus față de 2023”, însă această creștere a fost „în limita veniturilor planificate pentru anul 2024, în limita unui deficit bugetar planificat de 5%”.
